742 matches
-
conținut și structura) - raporturi între propoziții 2. Termenii: - definire - caracterizare generală - raporturi între termeni XI. RAȚIONAMENTE. TIPURI DE ARGUMENTARE - definire și caracterizare generală a principalelor tipuri de raționamente 1. Deductive: - argumente/raționamente cu propoziții compuse - inferențe imediate cu propoziții categorice - silogismul - demonstrația 2. Nedeductive: - analogia - inducția XII. DEFINIREA ȘI CLASIFICAREA 1. Caracterizare generală 2. Tipuri de definiții 3. Forme de clasificare 4. Corectitudine în definire și clasificare XIII. EVALUAREA ARGUMENTELOR 1. Validitatea argumentelor 2. Erori de argumentare XIV. ARGUMENTARE ȘI CONTRAARGUMENTARE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că soluțiile pronunțate de instanțele de judecată, referitoare la cererile formulate, nu constituie un arbitraj cu caracter politic, ci sunt rezultatul unui silogism judiciar a cărui concluzie rezultă din analiza temeiurilor cuprinse atât în hotărârea de condamnare, cât și în art. 1 alin. (3) din Legea nr. 221/2009 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin Încheierea din 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253829_a_255158]
-
conținut și structura) - raporturi între propoziții 2. Termenii: - definire - caracterizare generală - raporturi între termeni XI. RAȚIONAMENTE. TIPURI DE ARGUMENTARE - definire și caracterizare generală a principalelor tipuri de raționamente 1. Deductive: - argumente/raționamente cu propoziții compuse - inferențe imediate cu propoziții categorice - silogismul - demonstrația 2. Nedeductive: - analogia - inducția XII. DEFINIREA ȘI CLASIFICAREA 1. Caracterizare generală 2. Tipuri de definiții 3. Forme de clasificare 4. Corectitudine în definire și clasificare XIII. EVALUAREA ARGUMENTELOR 1. Validitatea argumentelor 2. Erori de argumentare XIV. ARGUMENTARE ȘI CONTRAARGUMENTARE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
în vederea motivării hotărârilor, după ce, în prealabil, a întocmit partea introductivă a acestora. ... (2) Hotărârea judecătorească are conținutul stabilit de lege. În cuprinsul hotărârii, conținutul actelor de sesizare a instanței și apărările părților sunt sintetizate. Motivarea hotărârii judecătorești trebuie să arate silogismul juridic din care rezultă aplicarea normei de drept la situația de fapt reținută. ... (3) În căile de atac, hotărârea cuprinde dispozitivul hotărârii sau hotărârilor atacate, iar motivele pe care s-au întemeiat hotărârile celorlalte instanțe se vor arăta pe scurt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279876_a_281205]
-
Inferențe imediate cu propoziții categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat și conținuturile fără * sunt incluse în programa pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Inferențe imediate cu propoziții categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat și conținuturile fără * sunt incluse în programa pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
că în opinia ziaristului nu este vorba de o bănuială, ci de certitudinea faptului că [V.G.] este spion, folosindu-și galeria de artă drept pretext pentru a-și realiza misiunea ce-i fusese încredințată. Nu ne aflăm în prezența unui silogism logic inform, a cărui concluzie să fie lăsată la îndemâna cititorului, ci a unor afirmații categorice a căror coincidență cu realitatea nu este deloc înt��mplătoare. Afirmațiile descrise sunt de natură a aduce atingere onoarei și reputației părții vătămate și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
varlamiți". Două ipostaze l-au făcut celebru pe Varlaam: cea de inamic al lui Palamas și cea de profesor de greacă al lui Petrarca. Un gânditor raționalist, Varlaam a nutrit la școala ideilor filozofice și a logicii lui Aristotel, apreciind silogismele și capacitatea minții omenești de a pătrunde cu sprijinul lor către "natura" lucrurilor.
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
mănăstire, fără însă să reușească să prevină nici una. La un nivel strict elementar, romanul exemplifică metoda scolastică pentru rezolvarea unei crime; este o metodă care era foarte cunoscută în secolul al XIV-lea, bazată pe raționament deductiv, în special pe silogisme. William refuză să accepte ca motiv al crimelor "simpla posedare demonică", în ciuda faptului că demonologia servea adesea ca explicație. Deși în mănăstire există o înțelegere greșită a evenimentelor, iar călugării cred că trăiau ultimele zile înainte de venirea lui Anticrist ("Apocalipsa
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
științifică, nu era concepută ca o ierarhie de adevăruri ci ea își propunea să învețe principiile, de aceea neputând fi considerată știință. Chiar dacă Aristotel a folosit expresia de "știință apodictică" aceasta nu certifică decât înțelesul de cunoștință a demonstrației. Teoria silogismului este numai o teorie a principiilor silogismului. În această ipostază a fost lăsată logica greacă antică pentru învățații Evului Mediu. India. În secolul VII Dharmakirti a scris un scurt manual de logică numit „O picătură de logică”. În secolul IX
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
de adevăruri ci ea își propunea să învețe principiile, de aceea neputând fi considerată știință. Chiar dacă Aristotel a folosit expresia de "știință apodictică" aceasta nu certifică decât înțelesul de cunoștință a demonstrației. Teoria silogismului este numai o teorie a principiilor silogismului. În această ipostază a fost lăsată logica greacă antică pentru învățații Evului Mediu. India. În secolul VII Dharmakirti a scris un scurt manual de logică numit „O picătură de logică”. În secolul IX Dharmottara a adăugat acestui manual indian de
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
cu distingerea diferitelor feluri de judecăți, distribuirea termenilor în judecăți, transformarea judecăților. Cercetează raționamentul ca formă complexă de gândire.Distinge astfel raționamentul de tip deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul inductiv se ocupă de structura acestuia, de felurile inducției, cercetând
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
poate evaluat, în mod corect, ca fiind adevărat sau fals. <li>Propoziția esete formată din doi termeni, în care unul (predicatul logic) este "afirmat" sau "negat" despre celălalt (subiectul logic), și poate fi evaluată cu valorile adevărat sau fals. <li>Silogismul este o inferența în care o propoziție sau o judecată(numită concluzie) este consecința necesară a altor două propoziții sau judecăți (numite premise). O propoziție (care în acest context reprezintă judecăți categorice) poate fi particulară sau universală, și afirmativă sau
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
nefastă. Îndemnat de către Hincmar, arhiepiscopul de Reims, care îl aprecia, să se angreneze în respingerea doctrinei dublei predestinări divine (doctrină susținută de un călugăr saxon pe nume Gottschalk), Eriugena scrie lucrarea "De divina praedestinatione liber" (în 851) în care utilizează silogismul, construiește un tablou al ierarhiei lumii și introduce câteva teze îndrăznețe (argumentarea sa mergând până la relativizarea doctrinei augustiniene a grației divine), ce îi aduc faima de sofist și eretic. "Prudentius de Troyes", atacatorul său, se pronunță și împotriva episcopului Hincmar
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
loc la Abélard în alt sens: nu în sensul urcării filosofiei la rangul de teologie (ca la Eriugena), ci în sensul coborârii teologiei la nivelul logicii sau dialecticii. Până și Trinitatea divină este comparată, la un moment dat, cu un silogism. Toate acestea nu înseamnă că Abélard ar fi voit să pună în criză importanța credinței sau că nu a fost conștient și atent la pericolul căderii în erezie. Dimpotrivă, ar fi spus el, dacă dialectica ar însemna îndepărtarea de Sf.
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
oponenților săi decât o desconsiderare directă a lui Platon . În Dialectica, Abélard numește șapte lucrări utilizate de latini în textele de logică: Isagoga lui Porfir, Categoriile și Despre Interpretare de Aristotel și patru lucrări de Boethius (Cartea despre diviziuni, Topica, Silogismele categorice și Silogismele Ipotetice). Îndatorat profund lui Boethius, Abélard va folosi textele acestuia în toate interpretările sale asupra lui Aristotel și Porfir. De altfel, se pare că el nici nu avusese contact decât cu cele două lucrări aristotelice menționate, despre
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
o desconsiderare directă a lui Platon . În Dialectica, Abélard numește șapte lucrări utilizate de latini în textele de logică: Isagoga lui Porfir, Categoriile și Despre Interpretare de Aristotel și patru lucrări de Boethius (Cartea despre diviziuni, Topica, Silogismele categorice și Silogismele Ipotetice). Îndatorat profund lui Boethius, Abélard va folosi textele acestuia în toate interpretările sale asupra lui Aristotel și Porfir. De altfel, se pare că el nici nu avusese contact decât cu cele două lucrări aristotelice menționate, despre restul Organon-ului
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
autocratorul, fiindcă romanul este scris la persoana a III-a! Privind exprimarea, două forme cheie dezvoltă Ion Catrina: în prima parte, limbajul se pliază pe religios. Acesta îi dă posibilitatea să filosofeze speculativ și să includă, fără tăgadă, aforisme, chiar silogisme. Mentalul scriitorului îi oferă dezlegare de a trece granița spre speculativ, deductiv, iar datorită singurătății, să poată comunica în voie cu Divinitatea. Ori mănăstirea îi crea toate posibilitățile de a se regăsi prin mărturisire și, de ce nu?, prin judecată. Partea
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
lucrurilor divine. Latinii, scrie Palamas, nu gândesc nici în manieră apodictică și nici în manieră dialectică. Nu gândesc apodictic pentru că nu folosesc adevărul credinței ca axiomă (insinuarea palamită vizează „eroarea” dogmatică a catolicismului) și nu gândesc dialectic pentru că își construiesc silogismele pornind de la premise „străine” (adică eretice). Palamas nu admite valoarea propozițiilor laice, a enunțurilor cunoscute cu ajutorul intelectului. El mizează pe singura cunoaștere autentică: cea mistică. Pornind de aici, atât demonstrația dialectică cât și cea apodictică trebuie să pornească de la premise
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
Spre deosebire de alte genuri ficționale (ex. filme polițiste, de aventuri, science fiction), telenovela afirmă primordialitatea familiei și a relațiilor personale. Tematica telenovelelor include iubirea, romantismul, viața de familie, problemele sociale sau aspecte din cultura și istoria unei țări. Dacă aderăm la silogismul tacit evidențiat de Ann Oakley bărbați/femei i. e. muncă/non muncă, putem califica soap opera drept construct ideologic care naturalizează “locul femeii” în spațiul privat (M. E. Brown, 1990: 203). În perspectiva teoriei psihanalitice fantezia nu trebuie văzută ca simplă
Telenovelă () [Corola-website/Science/306609_a_307938]
-
e falsă, doar pentru că cealaltă e adevărată. "Exemplu": "Premisa 1": Max e o pisică sau Max e un mamifer. "Premisa 2": Max e o pisică. "Concluzie": Deci, Max nu este un mamifer. Afirmarea premisei minore (a 2-a premisa a silogismului): Are forma generală: 1) Dacă P atunci Q. 2) Q. 3) Deci, P. "Exemplu:" "Premisa 1": Daca Bill Gates deține Microsoft, atunci e bogat. "Premisa 2": Bill Gates e bogat. "Concluzie": Deci, Bill Gates deține Microsoft. Negarea premisei majore (prima
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
generală: 1) Dacă P atunci Q. 2) Q. 3) Deci, P. "Exemplu:" "Premisa 1": Daca Bill Gates deține Microsoft, atunci e bogat. "Premisa 2": Bill Gates e bogat. "Concluzie": Deci, Bill Gates deține Microsoft. Negarea premisei majore (prima premisa a silogismului): are forma generală: 1) Dacă P, atunci Q. 2) Non P. 3) Deci, Non Q. "Exemplu": "Premisa 1": Dacă sunt președintele SUA, atunci am drept de veto în Congres. "Premisa 2": Nu sunt președintele SUA. "Concluzie": Deci, nu am drept
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
vedere, dar de fapt e greșit, deoarece președintele SUA nu e singurul care are drept de veto în Congres. Eroare existențiala: Apare atunci cand un argument are 2 premise universale și o concluzie particulară. Erorile silogistice sunt cele care apar în cadrul silogismelor. Concluzie negativă din premise pozitive: Apare atunci cand un silogism are o concluzie pozitivă, dar cel puțin una din premise este negativă. "Exemplu:" "Premisa 1": Nici un pește nu este câine. "Premisa 2": Nici un câine nu poate zbura. "Concluzie": Toți peștii pot
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]