185 matches
-
o astfel de deducție pur logică să fie posibilă, este nevoie de ceva mai mult decât de introducerea unor noi axiome, și anume este nevoie de o logică mai puternică (i.e. poliadică) decât cea avută în vedere de Kant (i.e. silogistică/monadică). Asta deoarece "logica monadică nu poate servi ca bază pentru nici o teorie matematică serioasă, pentru nici o teorie care își propune să descrie o infinitate de obiecte (chiar și "într-un mod potențial")." (Friedman 1985: 461). Se consideră, în mod
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că și el vi le-a transmis pe ale mele și cele de la Colocviu de la Iași și de la Festivalul de la Timișoara , exprimîndu-mi regretul că nu v-am întîlnit în capitala Moldovei. Vă trimit un articol despre cartea profesorilor Botezatu - Didilescu, Silogistica. Aș ține să se publice fiind în bune relații cu primul, pe care probabil că-l cunoașteți, dar, firește, rămîne la latitudinea d-voastră. Cartea este excepțională și rîndurile mele nu sînt critice, prea critice, cum vi se par cele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să vă spună situația materialului pe care-l anexez acum. Nu știu ce s-a întîmplat cu nr. 1 al revistei pe care nu l-am primit deși sînt abonat. în această ordine de idei nu aș putea primi textul articolului despre Silogistica publicat anul trecut, măcar într-o dactilogramă, deoarece am nevoie de el iar exemplarul al doilea nu-l găsesc? Aș vrea să-l includ într-un volum ce-l pregătesc, privind Dialectica ideilor. I-am scris, în sfîrșit, mai acum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
transmise din vechime”. Ca „artă instrumentală a filosofiei”, logica educă „operațiile intelectului”, ordonează, prin categoriile ei, bagajul „mental” și „verbal”. Autorul pune accent pe teoria silogismului, cu exemplificări. Urmele acestor preocupări pentru știința logicii vor fi identificabile în parodia gândirii silogistice din romanul alegoric. Compendiul de logică, deși scris în latină, îl situează, prin conținut, pe C. în zona umanismului de factură grecească. Din aceeași perioadă datează contribuțiile lui în domeniul muzicii. Cânta la instrumente de coarde, era și compozitor. Multă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
toate sectoarele gândirii, ci doar unele, în acord cu mediul și cultura în cauză.167 Mitul este o "sancta simplicitas" a rasei umane, nu un rezultat al gândirii, dar nici doar un exercițiu de imaginație, neputând fi, prin urmare, combătut silogistic, și nu există fără o "stupiditate primară" (toate culturile, fie cât de mari, sunt invadate de elemente mitice, ceea ce le face doar "măști" sub care omul și-a ascuns această "stupiditate primară", opinează fără concesii Cassirer).168 Omul recurge la
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
subsecventă din agora. Deși călugări după vocație, nici un episcop nu s-a întors spășit „la rugăciune și post” în mănăstire. După modelul politicienilor compromiși, ierarhii depun contestații, refuză confruntarea deschisă, se bâlbâie lamentabil și amestecă sistematic planurile. Unul dintre artificiile silogistice cel mai frecvent invocate de acuzați este apelul la efectele vindecătoare ale sacramentului „spovedaniei”. Se uită desigur faptul că Biserica timpurie a cunoscut mărturisirea publică („în adunare”, Didahia 4, 14) și că, dintotdeauna, „pricinile de sminteală” au fost mai aspru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
reziduale ale tradiției creștine l-au putut face pe Leibniz să creadă că trăiește în „cea mai bună dintre lumile posibile”.) Drept urmare, modernitatea declanșează procesul de evaluare critică prin separații orizontale ale diferitelor culturi, plecând de la ideea că prin operațiile silogistice ale unui intelect perfectibil (dacă nu infailibil) se poate obține o imagine acurată a lumii, obiectivă și fără idei preconcepute. În lumea formelor, cel puțin, modernitatea nu se putea angaja univoc în acest dispreț față de tezaurul impresionant al tradiției. Romantismul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Multiplicarea exponențială a datelor cunoașterii amână momentul sintezei. O nouă conștiință istorică, ce după Cristofor Columb trebuie să recunoască vastitatea necunoscutului, suferă emoțiile întâmpinării celuilalt. Asediat de atâtea noutăți, cititorul preocupat de adevăr și cunoaștere nu poate fi ademenit de silogistică, în timp ce maratonul descoperirilor geografice anunță o altă victorie în fiecare decadă. În eseu se găsește ecoul diletantismului primelor receptări ale noului sau bizarului. Cel puțin în Occident, o mult mai severă economie a temporalității creditează alt metabolism al intersubiectivității. Drept
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu le putem înțelege antrenează distrugerea civilizației noastre. F.A. Hayek (1899-1992) Răul inexplicabil și refuzul judecățiitc "Răul inexplicabil și refuzul judecății" În vastul labirint al experiențelor noastre cotidiene, definiția aristotelică a principiului identității, conform căruia adevărul nu se poate sustrage silogisticii, rămâne o simplă prețiozitate. Principiile elementare ale inferenței contează prea puțin acolo unde valorile par dictate de frici ancestrale. Pentru oamenii tot mai grăbiți ai mileniului trei, raționalitatea de tip clasic este prea decolorată în temeri și adjective. Gândirea ancorată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
derivei este noul stil apologetic practicat de teologii scolastici, convinși de imperativul concilierii rațiunii cu exigențele credinței. Apare atunci invitația la dialectică, rezumată de pariul „dublului adevăr” la care Toma d’Aquino s-a supus încercând să demonstreze pe bază silogistică obiectivitatea existenței lui Dumnezeu. Lipsită de o hermeneutică a iubirii, această demonstrație a existenței lui Dumnezeu (înțeles ca „prim motor” sau „cauză eficientă” a lumii) este pură vanitate. Despre acest Dumnezeu, Heidegger avea dreptate să spună că nu poate primi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și toate C sînt în B. Nu avem structura canonică a silogismului: Premisă majoră: Toate A sînt în B Premisă minoră: Toate B sînt în C Concluzie: Toate A sînt în C. În acest slogan se găsește iluzia unui raționament silogistic; de fapt, entimema este un silogism bazat pe asemănare și dezvoltat plecînd de la un punct probabil, în direcția și la nivelul publicului: este un raționament care trebuie înțeles de un public foarte larg; transpunînd acest lucru în retorica publicitară, susținem
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
epuiza într-o mecanică cu finalitate speculativă sterilă. Teoria sa a luat în considerare nevoia de cunoaștere științifică, pe cea de valorificare a experienței predecesorilor, care să confere acțiunilor investigatoare valoare și o putere integrativă necunoscută înainte. Conceptual, în locul lanțului silogistic deductiv riguros moștenit de la Aristotel, Bacon a propus introducerea unor reguli diferite, pe cele proprii metodei inductive de gândire logică. Aceasta era la fel de riguroasă, dar avea o altă construcție formală, cu avantaje substanțiale în compararea obiectivă a lucrurilor ; făcea posibilă
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
forțe oarbe, iar eșafodajul moral bine-rău, cinstit-necinstit, pur-impur se dovedește iluzie sau ipocrizie. Nebunia lui Ludwig e un protest, un refuz al acestor adevăruri, pe care, din sete de certitudine, le-a provocat, „jucându-se cu focul”. Romanul se desfășoară silogistic, având rigoarea unei acțiuni tragice. În reconstituirea pe care o face, Ludwig încearcă să raționalizeze iraționalul și confesiunea lui necruțătoare capătă prin excesul de luciditate un aer aproape pervers. Hilda (1936) este replica la Subiect banal, romanul fiind scris din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
și totul va merge bine în viața noastră. Să învățăm să ne iubim, să ne schimbăm felul de a gândi, și viața ne va fi plină de bucurii, de prosperitate și de sănătate. „Noua paradigmă” este structurată după următoarea schemă silogistică: ceea ce se întâmplă este oglinda atitudinii noastre interioare; or, noi ne putem schimba și putem fi stăpânii conștiinței noastre, prin urmare fericirea ne aparține, se învață, ea este în întregime în mâinile noastre. Putem fi oricât de fericiți hotărâm să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
didactică dimineața și după-amiaza, precizându-se astfel că primul dascăl ,,dimineața să tălmăcească 2 cărți” (logica împreună cu astronomia sau fizica cu psihologia, ori retorica cu metafizica), iar după-amiaza, elevii cărora li s-a predat logica să fie deprinși cu scheme silogistice și ,,încercări dialectice și sofistice”, iar elevii care au studiat dimineața retorica, după-amiază ,,să le dea paradigme retorice”, iar cei ,,ce se îndeletnicesc cu lucrările filosofice” să fie puși să rezolve exerciții, să facă repetiții și dictări, să converseze și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
scopuri, se Înșală În toate privințele. Inteligența nu se ocupă doar cu rezolvarea problemelor, ci și cu formularea lor. O discuție despre sexul Îngerilor nu permite o etalare intelectuală sclipitoare, ci doar un foc de artificii retoric sau un duel silogistic. O țintă greșită, sau falsă, sau rea pervertește toate raționamentele care conduc la ea. Ne lovim aici de un principiu care va apărea pe tot cuprinsul cărții. Enunțarea de principii este marea tentație a oricărui filosof, se știe asta. Propun
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
al Renașterii italiene. Nu a predat la Universitatea Imperială ci a avut școala sa proprie unde avea o libertate mai mare de expresie. În 1330, câștigă o dispută cu Varlaam în care gândirea sa deductivă s-a dovedit superioară metodei silogistice folosită de calabrez, iar în 1334 câștigă încă o mai răsunătoare victorie în controversa cu doi emisari papali (dovadă a cunoașterii gândirii latine, dar și a diferenței pe care o avea umanismul bizantin față de aceasta). Așa cum dovedesc documentele care înfățișează
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a putea fi considerate „naturale”; realismul nu e parazitat de convenționalisme, adică de constrângeri ținând de formal (dispare marcarea grafică - prin versificare - a genului), de tematic (nu apar în structura textelor elemente prefabricate, din al căror puzzle să fie reconstituită silogistic metafizica textelor) și de stilistic (stilul înalt „poetic” este cel mult obiectul unei operații de ironizare prin înglobarea sa în structuri kitsch care funcționează antifrastic; în cazul stilurilor folosite - oral, infantil, naiv -, acestea se desfășoară sub mâna moale, nestridentă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
biunivoc prin rememorare modelul de dincolo. Așadar, atât la Platon cât și la Dante, carnea ca principiu al căderii este totodată și un principiu al înălțării atunci când este percepută în lumina frumuseții, devenind orbitoare, translucidă, transfigurată. Toate aceste considerații, expuse silogistic și de multe ori paradoxal, deci cu atât mai cuceritor, nu fac altceva decât să ducă la concluzia că Iisus este cel mai mare seducător din istoria omenirii. Căci ce altceva înseamnă să-i iei pe oameni din "lumea aceasta
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Premisa generală a oricărei polemici trebuie să fie respectul față de opinia celuilalt, cu alte cuvinte dezacordul cordial. Nota individuală nefiind la fel de apăsată ca în pamflet, polemica dă deobicei câștig de cauză celui cu mai mare putere de convingere. Polemica e silogistică, pamfletul, expresiv. Pamfletarii n-au atât nevoie de argumente, cât de verb. {i dacă pamfletarii, artiști fiind, înving așa zicând pe cont propriu, grație talentului, doar polemiștii care respiră aerul timpului își impun punctul de vedere, grație exploatării oportunităților. Lovinescu
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6557_a_7882]
-
homosexual. Heterosexual este înțeles ca bisexual, în general. El înseamnă foarte simplu hetero, de mai multe feluri, adică nu este de același fel în limba grecească", a spus CTP. "Acum, chestiunea căsătoriei între homosexuali. Aicea este un algoritm logic, aproape silogistic. De ce există familia? În Epoca de piatră nu exista familia. De ce s-a inventat familia. Obiectivul fundamental care justifică această instituție a statului sunt copiii. O familie este o entitate juridică statală, este gândită să asigure copiilor ce vor rezulta
CT Popescu, despre căsătoriile homosexuale by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/78591_a_79916]
-
în citirea acestei cărți. Citind cartea Mihaelei Miroiu ajungi să fii de acord și să îmbrățișezi feminismul nu doar pentru că e o gândire nouă cu perspective foarte fertile de interpretare, ci și pentru că e bine susținută logic, articulată corect și silogistic. Este o carte de maturitate, pe care o recomand nu doar misoginilor ci tuturor intelectualilor interesați de exercițiul gândirii și de cultivarea plasticității în idei. Mihaela Miroiu, Convenio, Despre natură, femei și morală, Polirom, 2002, 272 pag., f.p.
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
care nu îngăduia polemica filosofică (visele și asociațiile libere), aducînd cu un vraci rătăcit în lumea plată a unor psihologi mediocri, a căror inaptitudine în materie de exerciții abstracte îi reducea la treapta unor diletanți crași, fără pretenții de îndemînare silogistică. Statutul acesta de apostol aruncînd hlamida conceptului spre a se înveșmînta cu halatul asociaților libere făcea din Vasile Dem un naufragiat asumîndu-și stigmatul înstrăinării de matcă. Filosofii îl priveau ca pe un renegat, iar psihanaliștii, atîția cîți erau în România
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
ar cere fapta, numai că liricul n-ar apetențe pragmatice, iar al doilea plan ar cere conceptul, atîta doar că liricul fuge de formula inertă a jargonului abstract. Cultul prometeic al faptei i se pare o bazaconie, iar mania înlănțuirilor silogistice, paradă de erudiție. În ambele situații, Dan Iacob e izbit de carența afectivă ce macină în subsidiar cele două atitudini. Morala e cazuistică fără suflet, căci fapta te înstrăinează alterîndu-ți sinele, pe cînd litera conceptului ucide spiritul, orice șir de
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
umbraliene au o anumita frivolitate și inconsistenta. Verdictele bio-bibliografice nu sînt urmate ori precedate de demonstrații elaborate și serioase, ci "se justifică", de cele mai multe ori, doar prin spectaculosul formulării. "Spiritele" și vorbele de duh țin loc de dovezi și conexiuni silogistice. Francisco Umbral se referă mai ales la maturitatea tîrzie a lui Cela, sub pretextul că acesta din urmă a scris el însuși despre adolescență și tinerețea să. De fapt, autorul insistă cu vanitate asupra acestei perioade, pentru a evidenția propria
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]