4,282 matches
-
din recentele sale premiere, din această primăvară: Faust de Gounod, la Metropolitan Opera din New York, și Visul unei nopți de vară de B. Britten, la Chicago Opera Theater? Cu câteva minute înainte de declanșarea grevei, coboară pe peron Andrei Șerban. O siluetă longilină, luminoasă, foarte modernă și firească, așa cum s-a mai spus. Și, totuși, spre ce asociații mă îndreaptă memoria? Dacă mă gândesc la arta interpretativă: figura călugărului Rubliov, din filmul lui Tarkovski, apoi, la mozaicurile și icoanele catedralelor Sfânta Sofia
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
mestecă-n creier cu gheara/ Ca-ntr-un pahar cu gelatină, gălbui.// La ora Demonului să îmi fii aproape./ Ești partea care lipsește din mine." (La ora Demonului). Autorul reușește, cu certitudine, să construiască un personaj credibil (el însuși), o siluetă ce traversează medii și stări diferite, îmbibîndu-se de ele ca un burete ce urmează să fie stors. Viața trece firesc în text și poezia se deschide la fel de natural către realitate, rezultatul fiind un complex postmodern, în care fiecare treaptă poate
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
Liviu Dănceanu Și-a edificat muzica savantă a ultimelor decenii formele-i specifice? S-a întrupat ea oare în configurații, siluete, profiluri ori în tipare, modele, calapoade, șabloane lăuntrice proprii, în stare să le articuleze și să le motiveze sintagmatic? Exceptînd cîteva răzlețe preocupări de edificare a unor structuri formale solidare acelor categorii sintactice recuperate, revigorate, emancipate (de pildă, cazul notoriu
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
încet, dureros de încet. Așa l-am și străbătut. La pas. M-am uitat pe geam peste o oră, timp în care am intrat în burta orașului și a istoriei recente. Reparațiile la terasamentul de cale ferată, sudurile vizibile în silueta podurilor nu sînt definitive, par mai degrabă cîrpeli utile pentru revenirea într-un soi de normalitate grăbită, necesară. Pentru că, nu-i așa, viața merge înainte. Mi s-a părut că văd un oraș oprit pe loc, într-o modernitate desuetă
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
îi dădu chelnerului haina și privi în jur. Localul era opulent, dar nu ostentativ, cu spații largi între mese, perfecte pentru clienții care nu voiau să le fie auzite conversațiile. Vanov se apropie de o masă centrală unde ședea o siluetă masivă cu un șervet imens acoperindu-i capul. Pânza, țesută dens dintr-un fir de bumbac egiptean special, era livrată din partea casei pentru a păstra aromele delicateselor rare și scumpe servite pe platouri mari de porțelan alb. Vanov se așeză
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
volumul etc. etc. nu sunt nici componente ale unui alfabet cultural și nici părți constitutive ale unor forme concrete, ci purtătoare ale unor mari energii, repere ale vieții înseși, ipostaze ale unor ample și complicate mișcări sufletești. Fie că desenează siluete geometrizate, adică visează ființe împlinite într-o ordine constructivistă, fie că imaginează turbioane cromatice, un fel de corpuri cerești în expansiune sau în implozie, adică universuri dinamice privite în perspectivă expresionistă, fie că cioplește brut forme oarecum arhaice sau poliseasă
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
afirma că „instrumentul privilegiat al seducției e cuvîntul?” În spectacol, generalul nu se afișează în plenitudinea forței masculine, ci apare, dimpotrivă, rezervat, aproape introvertit, el se fofilează discret și pare preocupat mai degrabă de glorie militară decît de împlinire nupțială. Silueta îi e fină, mersul lejer, totul e la el strategie și nu pulsiune. A o cîștiga pe Desdemona face parte din această extraordinară diplomație care consistă în a poseda și gloria militară și simbolurile aristocratice. Desdemona e un trofeu. O
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
scund, urât, cu mersul poticnit, bâjbâind printre scaune, fiind amenințat de orbire. Se zvonea că Sartre poate fi zărit de dimineață până seara la cafeneaua Flore. Comesenii îl urmăreau cu privirea, dar și de pe trotuar i se ghicea prin ferestre silueta arhicunoscută. Buzunarele canadienei îi erau înțesate de volume și de reviste, sub braț ținea o ediție recentă din Balzac, cumpărată de la librăria din colț. Se instala pe un taburet reținut pentru el, comanda într-un scurt interval câteva păhărele de
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
cafea în mână privea cărțile pe rafturi, toate în polonă, cu coperți urâte și aspre. Gosha nu suna, timpul se scurgea lent prin aerul dens, călduț și somnolent. Profesorul s-a apropiat de fereastră și a zărit spațiul demarcat de siluetele egale ale clădirilor. Toate aveau aceeași culoare - culoarea cenușie, albicioasă a cerului. Chiar și zăpada părea a fi cenușie. Soarele strălucea neconvingător. Pe stradă stătea un tanc. Profesorul Andrews deschise fereastra, atât de insolită era priveliștea. Aerul geros l-a
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
culoarea cenușie, albicioasă a cerului. Chiar și zăpada părea a fi cenușie. Soarele strălucea neconvingător. Pe stradă stătea un tanc. Profesorul Andrews deschise fereastra, atât de insolită era priveliștea. Aerul geros l-a izbit în față. Pe lângă tanc se învârteau siluete minuscule, fără îndoială soldați. Deodată îl cuprinse o neliniște, poate cafeaua fusese prea tare. Căută în buzunare foaia cu numărul de telefon al Goshiei și-și formulă în minte întrebarea politicoasă, dar hotărâtă: de ce nu a sunat încă și ce
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
o pânză în plus, care, între tine și azur, vine să-și desfășoare urzeala: un fir de ceață, un fir de argint... Așa cum îi aparține golful, mării îi aparține portul și catargul. Astăzi, norul de fum al vapoarelor, și chiar silueta coșului însuși, se substituie în întregime catargelor. Abia dacă, uneori, vezi crescând la orizont, pe măsură ce scade depărtarea, tulpina cenușie a catargului, subțire și dreaptă, croindu-și drum spre tine. Dar odinioară, pe vremea copilăriei mele, catargul, cu brațele lui întinse
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
librăria de pe colț. în-- tr-aco-lo alerga el, dar Madi nu mai avusese răbdare, voia ca el să știe că l-a văzut de pe trotuarul de vizavi. Bineînțeles, nu se gândise dinainte, ci țâșnise spre el, electrocutată de recunoașterea neașteptată a siluetei înalte și a capului înfășurat într-un petec de pânză vișinie, care îi înmuia instantaneu sufletul, ca și în prima clipă în care îl zărise strecurându-se pe lângă peretele întunecat din Club A. Sub cerul luminos al lunii mai, intersecția
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
oficiale, și ea o să zbiere Staliiin! Staliiin! Trăiască 7 noiembrie, ziua Marii Revoluții Socialiste din octombrie! Ziua eliberării popoarelor! exact atît de tare cît doresc ochii ațintiți asupra ei, pentru că abia după încă circa 20 minute de mers, să zărească silueta salvatoare a closetului public. O probă de răbdare pe care i-o povestiseră, în termeni mai decenți, mama, și unchiul Ion. Și nici nu trebuia să păzească, într-o caniculă de 43 grade, congestionată de soarele care o bătea în
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
celălalt al străzii marchizului de Flers. Am impresia că sunt acompaniat pe tot parcursul: o umbră se prelinge pe ziduri, pași furișați fac să scârțâie zăpada în spatele meu. Strâng bine măciulia bastonului în pumn, îmi întorc fața de câteva ori. Silueta urmăritoare seamănă cu a dubiosului nostru Niculaie. Să se fi dedat el la promenadă? Exclus. Când mă întorc, după vreun ceas, mă liniștesc: mâna lui Niculaie se simte peste tot, de la cărțile mele aranjate anapoda, la grămăjoarele de otravă puse
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
dezlege misterul. Cobori din nou cele două etaje, simțindu-și transpirația coborând de-a lungul șirei spinării de o răceală nedorită. Când mai avea câteva trepte de coborât, ușa celor de la parter se deschise. Învăluite Într-o lumină nedefinită, trei siluete Înfășurate În mantii argintii, ieșeau plutind fără a păși, fără nici un zgomot, spre ieșirea din bloc. Domnul Georgescu Îi privi uluit după care se repezi sărind peste cele câteva trepte, cu satârul ridicat, asupra a ceea ce Însemna cap, al celui
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
albul pur al filmului În care el caută să surprindă totul. Alb-negrul radiografiei care confirmă existența morții. Albul rochiilor celor două femei, rămase nemișcate În scena finală, iar Între ele proiectată, neagră pe fundalul alb al fostului spațiu al Artei, silueta lui În căruciorul cu rotile. „Între”petele de culoare ale rochiilor Ei: portocaliul torid, verdele cald, violetul sobru. Rogvaiv. Asemenea imaginilor redate pe marele ecran alb ce semnifică spațiul de lucru În care Viața devine Artă odată cu impregnarea pe peliculă
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
răspunde vocea conștiinței Ei, reluată de el și apoi, spre final, nelămuririlor Ei răspunsându-i glasul ei și abia apoi el. La același capitol al plusurilor aș semnala și existența unor planuri multiple, valorificarea potențialului melodramei, dar și al pamfletului (intervențiile siluetelor caricaturale ale rudelor Ei), infuzia de comic menită a potența dramatismul, dar și a conferi o imagine netrucată asupra realității meschine. Și ca În cazul oricărei fotografii, când negativul păstrează imaginea inversă a culorilor pe care le va reda albul
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
seară Trecând cu pas ușor și suplu Către vreo baltă solitară... Cu pana de la pălărie Împunge cerul de argint, Un rătăcit pare să fie Cătând iluzii care-l mint!... În diminețile de vară Tu poți să urmărești din prag O siluetă singulară Brăzdând lucerna în zig-zag!... Iar arma lui de vânătoare Sclipește-n zare fumurie De parc-ar duce în spinare Un fir enorm de... păpădie!...” Nu știm dacă aceste versuri au fost vreodată publicate sau poate au rămas să-mpodobească
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
dansului, scenariilor care au la bază povești personale și muzicii, un montaj elaborat al fricilor cotidiene, experimentate intens de copii și de părinții. Fapte vitejEști în București e un laborator al angoaselor meșterite sub ochii noștri. Când degețelele cresc și siluetele devin din ce în ce mai mari, fricile noastre se amplifică. Le astupăm în borcane și devenim, dintr-o dată, mai liberi. (Mihaela Michailov, critic) Spectacolul se află la granița dintre arte, reunind o echipă interdisciplinară, formată din coregrafii Paul Dunca și Cristina Lilienfeld, actrița
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
scrie/ despre uluitorul contrast." spune presupusul călător francez de la 1820, după care se ascunde de fapt ochiul critic al autoarei. Aici totul e scris în altă cheie decât în gama exotică a Crinilor roșii. Dispare feerica lume imaginară populată de siluete grațioase, dar, cu același "simț al decorativului", autoarea descrie interioarele scumpe sau desfrâul gastronomic de la curte. E remarcabilă asprimea imaginilor care sugerează primitivismul urbanistic al Cetății de scaun, precum și aspectul jalnic al "prostimii". Poemul ne-a fost comunicat de doamna
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
se încearcă ieșirea din conturul monadic al făpturii solitare și exprimarea unei dorințe de comunicare cu universul. Versurile Ilenei Mălăncioiu produc, astfel, un efect de palimpsest, în măsura în care dedesubtul trăirilor proprii, dedesubtul figurației imaginarului propriu se ghicesc alcătuirile mundane, obiectele și siluetele de fiecare zi. Pe de altă parte, dematerializarea trupului, spiritualizarea elementelor pur biologice dau seamă de aceeași voință de puritate și de avânt spre ideal prezente în mai multe rânduri în aceste versuri (�Iertați-mă, vă rog, că vă spun
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
făcut de George Țipoia, pe același perete, prelungea încordarea încrâncenată a pictorului marginalizat, dar sigur pe teribilul său talent. Peisajele tatălui surprind parcă aceeași apăsătoare izolare: o stradă goală ducând către biserică, o bancă părăsită într-un colț de grădină, siluete separate sau laolaltă, străine unele altora, într-o piață, un muzeu etrusc înfățișând statui sau oameni, la fel de absenți... Tablourile lui George Țipoia, în schimb, invocă Prezența. Figurativul a dispărut pentru a ceda locul simbolicului. O dâră subțire de sânge traversează
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
la intervale botișorul unui pisic, singurul însoțitor tolerat în escapade de excentricul personaj. Omul nu putea fi lesne recunoscut, căci evita, cum am spus, sălile aglomerate, nu dădea interviuri, ducea un trai de mizantrop, de lup singuratec. Totuși, pentru inițiați silueta lui devenise familiară, avusese un succes răsunător, cărțile semnate de el erau expuse în primele rânduri în librării. Cele două romane insolite Voyage au bout de la nuit (Călătorie la capătul nopții - 1932), Mort ŕ credit (Moartea pe credit - 1936) îl
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
o perspectivă diferită de a spectatorilor aflați mai în spate. Cînd pe scenă s-a ivit umbra Tatălui, am văzut aprinzîndu-se, sub coiful purtat de actor, un beculeț albastru; efectul, impresionant desigur pentru cei care nu vedeau altceva decît o siluetă vag luminată în colțul din dreapta al scenei obscure, pentru mine devenea hazliu. Și unde mai pui că se repeta de cîteva ori! Tot ce s-a petrecut în continuare m-a lăsat mai mult sau mai puțin indiferent. Întregul sens
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
noi, de a-i păstra manuscrisele sau a mai încerca o dată, poate trece, nu-s atenți, să publicăm articolul respins de cenzură. Medicii au fost ca și preoții sau călugării prezențe familiare la “Steaua”. O tradiție de familie. Dar Noica, silueta sa longilină, bascul care îi dădea un aer semeț? Calm, cu gesturi măsurate, de gentleman, sosit tot pe la opt, în redacție, unde-s singur deocamdată, redacție aflată pe atunci lângă Teatrul Național. Nu vă amintiți oare rubrica lui despre arhei
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]