147 matches
-
moderni, din 1966). Acesta este, de altfel, și sensul obișnuit al tentativelor de salvare a unei opere vetuste: brusca racordare la modernitate sau, mai nou, la postmodernitate. Operațiunea nu reușește decât arareori, pentru că este cel mai adesea neadecvată: procedează prin siluirea operei, scoasă demonstrativ din mormântul epocii sale culturale. Rezultatul e la fel de dezgustător ca profanarea unui cadavru. De pildă, prozatorul Kogălniceanu, în romanul său neterminat Tainele inimei, poate părea postmodern, tocmai pentru că a rămas neterminat și putem specula premisele și înnobila
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
lui din ROMÂNIA LIBERĂ. Dar nu ocupîndu-se despre chelii, pur și simplu, ci scriind despre foștii colaboratori ai Securității care au descoperit că s-au temut zadarnic de acest aspect, să-i zicem, al biografiei lor după toate schimbările și siluirile prin care a trecut legea lui Ticu Dumitrescu. Scăpați de rușinea posibilă, foștii încep să vadă treptat o onoare în faptul că instituția pe care au servit-o, în secret, odinioară, se dovedește, citez: "la fel de puternică, azi ca și ieri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
a celor prezenți. O altă parte aplauda frenetic isprava regizorului; ...care nu a înțeles că orice inovație trebuie să aibă o logică, că există o compatibilitate stilistică firească între dans și muzică; ...că o adaptare forțată poate aduce, eventual, o siluire a bunului simț. Mai ales atunci când se urmărește a flata gustul unui public mai puțin educat, dar rebarbativ în manifestările sale. Ce se mai poate urmări la Viena, la Opera de Stat, sau la Deutsche Oper Berlin, cealaltă importantă instituție
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
ar putea fi decît de natură antidemocratică și antinaturală, ergo patologică: „Poetul aderă la motive de inspirație cu care are afinități structurale, la care poate fi sensibil, în fine își caută umbra spirituală, ființa lui complementară aflată în simboluri exterioare; siluirea inspirației cu normative contravenind realității psihologice, orice se sustrage verificării estetice rămînînd tendențios, net antidemocratic, violînd libertatea individului printr-un procedeu flagrant, contrar legilor naturale și deci pervers”. Sau cu o încă mai incisivă adresă antiideologică: „Firește, cum nu există
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
cinci candidați, tipuri de orientare politică diferită, devin tot atîtea tipuri de bărbați care încearcă să profite în diverse moduri de femeia care-i privește inițial la televizor, e cam prea facilă, naște prea ușor analogii cu similare situații politice - siluirea României de către ideologii divergente, dar cu scopuri comune, e o temă destul de veche. Teatru și dans Gigi Căciuleanu e unul dintre cei mai apreciați dansatori și coregrafi contemporani, Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor în Franța, fondator al unei companii
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
el pretinde o substanțialitate a viziunii, o dexteritate în utilizarea diferitelor registre și o bună stăpânire - dacă nu o capacitate de remodelare - lingvistică. La Ruxandra Cesereanu, "vizionarismul" nu depășește decât rareori nivelul penibilului, iar modelarea limbii merge consecvent în direcția siluirii ei. Nu este pagină aproape (cu excepția secțiunii Postbărbați) în care să nu descoperim asocieri nefericite, expresii imposibile, serii de cuvinte ce zgârie urechea ca o navetă cu sticle goale târâtă pe asfalt. Să începem cu un fragment mai consistent din
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
poate de dur: "Claudiu Niculescu le recomandă oltenilor Viagra!". Mda! Gherguț de la BEC Mă gândeam să scriu câte ceva și despre halul în care oamenii vorbesc limba română la televiziune (CNA-ul ar putea oare să dea și niște amenzi pentru siluirea în direct a limbii române?), de la fotbaliști până la muzicieni și regizori de film invitați pe la cine știe ce emisiuni. Dar apoi l-am ascultat siderat pe acel Gherguț de la BEC care nici el însuși nu înțelegea ce spune și mi s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
simplă cochetărie, și cu nu mă supăr de cum se reflectă persoana mea în ochii dumitale), onoarea redevine publică, pierzîndu-și, însă, acel "soi de bărbăție" al onorului. Trecută întîi la feminin - cînd ajunge, hélas, să rimeze cu amoare (altă victimă a siluirii pedanților), căzînd, iată, din sferele luptei în afaceri romanțioase - onoarea, treptat, se adjectivizează. Nu mai e o calitate, ci un calificativ. Perioada post-revoluționară (de revoluția de la 1848 e vorba...) desfide certificatele de bună purtare care se obțin cu prețul sacrificării
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
impresionistă, critica formei și a configurației). Răspunsul istoricului literar pentru prima categorie avansează ideea unei situări pe poziții false a interpretărilor cutărui critic (ex. determinismul, factorul social, implicațiile criticii socialiste și efectele ei la semănătoriști), care au condus la o siluire a textului eminescian, la interpretări neadecvate obiectului. Pentru partea a doua, cea a investigațiilor clasificate, Popovici îmbină analiza punctuală cu sinteza. Fiecare studiu critic are o structură relativ fixă: descrie compoziția studiului, insistă pe anumite idei vehiculate, înseriază și analizează
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
frigul, frica, sistematizarea satelor și demolarea bisericilor, propaganda deșănțată și monstruosul cult al personalității din anii '80 nu fac decât să întărească, în sistemul de referință al fostului ilegalist, convingerea că nimic nu se poate construi prin "dresaj social", prin siluirea conștiințelor și pervertirea valorilor. Valorile-scop ale Revoluției comuniste au fost complet discreditate, murdărite, înjosite prin utilizarea unor mijloace inacceptabile. Mefient la început în privința liberalizărilor inițiate de Mihail Gorbaciov, Ion D. Sîrbu consideră că nimeni și nimic nu mai poate salva
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
antic: "Prieteni, eu în suflet am crezut". "Patetism", de bună seamă. E convenția acestui joc de-a stilul, la care sînt luați părtași toți cîți au sufletul făcut din aceleași valori. Sigur, jocul se duce cu o anume prețiozitate, cu siluiri, inacceptabile, ale limbii, cu poticniri și cu diferențe de lungime făcute nu pentru potrivirea cu destinatarul - nu cred să existe vreo asemenea intenție - ci pentru a încerca să scrii în feluri diferite despre niște teme care te trag, pînă la
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
ar fi omul falselor pudori... Confesiunea lui și filozofia desprinsă din ea sunt încă mai îngrozitoare decât actele sale de cruzime. Autorul creează un personaj faustic, un om deopotrivă al intelectului și al acțiunii căutând depășirea limitei unanim acceptate și siluirea cursului istoriei. Închis în celula învelită în pânza de apă a Dunării, el urcă noaptea în turn și privește stelele îndepărtate, cu o foame de absolut la antipodul instinctelor lui Dracula. În locul unui biet vampir setos de sânge și cam
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
sau de licențiozitate pe care o conțin. De avertizat nu avertizează pe nimeni, ce e drept, ci mai mult intrigă și stârnesc, dar, în orice caz, conștiința celor care le afișează e împăcată. Ceva ar trebui să avertizeze și în legătură cu siluirile limbii. Ceva, un beculeț roșu ar trebui să se aprindă pe micul ecran și să semnalizeze: acum aveți de-a face cu cineva care vorbește incorect. Gradual, desigur: pentru erorile benigne o mică tresărire roșie în colțul ecranului. Și roșu
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
parfum, tuburi cu culoare. "Păreau năluci de carnaval/ Cum se mișcau catifelate,/ Gătite toate-n rochi de bal,/ De vîntul serii sărutate." L'onde rose ("Sous le plongeon brutal l'onde s'entr'ouvre rose...") e mariajul, nu lipsit de siluiri, dintre culoare, evocînd parfumul, și apele-ape. "Smaraldul mărei răpitoare/ E jocul vecinic de colori." Amestec de grandoare, superficialitate, efemer. Decăderea intră în logica rozei și, deopotrivă, în schema de construcție din Thalassa. Un demon al miezului zilei, aducînd pe insulă
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
înțelegere individualistă sau opinie subiectivă, ci apare și se întărește în ascultarea Cuvântului Domnului, fiind destinată să se transforme în bunăvestire. "Trăim vremuri pentru care virtutea supremă a devenit gustul propriu. Viața se lipsește tot mai mult de umanitate, proclamând siluirea legii firii câștig de cauză de impus tuturor, iar astfel viclenia răului se arată drept adevăr. Sub presiunea deșertăciunii suntem puși în criză în ceea ce ne definește drept fii și creaturi ale lui Dumnezeu, adică oameni de comuniune. Și înlănțuiți
Cardinalul Lucian: Trăim vremuri în care viclenia răului se arată adevăr by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53521_a_54846]
-
aut.). Nicio deosebire, așadar. Eventualele diferențe sunt net în defavoarea citatelor din Raport, pentru că, dacă agramatismele puse de Caragiale în gura personajelor sale aveau/au o finalitate preeminent estetică și se situau în sfera moralității artei (așa cum a demonstrat-o Maiorescu), siluirile gramaticale, la care e supusă limba română în trăncăneala de la radio și televiziune, reprezintă un pericol public. (Vezi citatul reținut din preambulul la Raport!) Cu atât mai mult cu cât Caragiale a rămas în posturile postumitate cu o dublă victorie
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
de la Craiova, cu o suspensie greșit concepută, care pe deasupra distrugea calea de rulare. „Colac peste pupăză, după ce a eșuat tentativa de a impune varianta craioveană, au urmat presiunile dinspre ITB-ul bucureștean, cu alte proiecte și câte și mai câte siluiri în trombă”, își amintește Bihoi. În cele din urmă, statornicia lui și a întregii echipe de la Întreprinderea de Transporturi din Timișoara, din atelierul de pe Take Ionescu, părea să salveze situația. „Avem propriul nostru proiect. Nu ne trebuie tramvaiele care nu
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
frământă. Căutările lor sunt sterile, viața este, pentru cei mai mulți dintre ei, lipsită de sens și idealuri. Tristețea, deznădejdea, exasperarea sunt dominante. Lupta dintre generații, dragostea, sexualitatea, creația, sensul vieții, moartea constituie câteva din temele discutate la cafeneaua Corso. Scenele violente (siluirea servitoarei de către Emilian, a doamnei Dobridor de către Ilieș), realizate "în sine", insistă excesiv asupra amănuntelor "tehnice", autorul nesfiindu-se de eventualii lectori pudibonzi. Pavel Anicet, personajul principal, este un tânăr blond cu o statură atletică, frumos, puternic și fascinant. Deosebit de
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
și cele mai mari necuviințe; el a înfățișat multe lucruri învățate , dar și gunoiul, urâtul; era un filosof beat care scria la beție... Definiție dată de principalul umanist al secolului luminilor, celuilalt mare umanist al evului mediu . Verva, deslănțuirea verbală, siluirea gramaticei și a legilor scrisului, nu neapărat stabilite, însă în general respectate, preced cu secole modernismul nostru de astăzi, dacă vreți.... O apropiere stilistică s-ar putea face în acest sens , mai ales în ce privește argoul, folosirea lui masivă, plină de
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
cca 20 cm. Imoralitatea unui asemenea demers nu stă doar în abdicarea de la principiile de bază ale oricărui cercetător, și anume de la acuratețea relației cu propriul său obiect de studiu, ci și în faptul că îl supune pe Brâncuși unei siluiri nepermise, demonstrînd implicit că opera lui este consolidată prin această nouă apariție. În cele patru capitole, de fapt patru mici eseuri autonome, ale cărții, Figura colecționarului canadian apare de opt ori, transformîndu-se abil în figura centrală a întregii construcții. Cumințenia
Nu e Brâncuși! by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11013_a_12338]
-
de stat și de partid. Umorul și ironia conjugală sub care par să comunice Max și Mama în "Weekend" cedează locul panicii simbolice. Pe fundalul căreia se conturează esența sufletească a personajelor: lașitatea pacifistă versus patriotismul belicos ce derapează în siluirea rațiunii și compromiterea limbajului. Sub imboldul ideilor primite de-a gata, megafonate de Vocea, lucrurile se precipită. Îndoctrinarea cu locuri comune de uz didactic privitoare la istoria națională, patrie etc. poate deveni în anumite minți deșănțare psihotică. Nu mai puțin
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
subiectul lui n-are nici o valoare. Concluzia articolului, scoasă pe raster, cu litere mai vizibile, e ca: "Dl. Stelian Tănase se poate mândri cu o serie întreagă de calități, numai cu vocația de romancier - nu. Mai gravă mi se pare siluirea gramaticii care nu performează efecte experimentaliste ci, pur și simplu, ignoranța. Un singur lucru ramane evident: lipsa de talent escamotata de fronda și o făcătură agresivă. Calitatea de scriitor nu se construiește doar prin orgoliu și ostentație, ci din anumite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
categorie incluzându-l și pe Mihail Novicov (la acel moment redactor-șef la Flacăra și secretar al Uniunii Scriitorilor, de altfel, unul dintre cenzorii temuți ai acelor ani), pentru "muncita" sa nuvelă fantastică, Legenda unui pustiu, "din care fantasticul lipsește, siluire a imaginației sortită a conlucra la două concluzii formulate cuprinzător și Ťpe puncteť în final". Crohmălniceanu va fi acuzat în presă (în special în Scânteia, Lupta de clasă și Flacăra)7 și în Ședința Secției de Propagandă și Agitație, din
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
poți înțelege, dar și eu sunt sătul, îi declară Tudor. Toată ziua, diplomație, alergătură, bătaie de cap și hărțuială, pentru ce? Războiul aduce și această calamitate, pe lângă distrugerile materiale și crimele propriu-zise, ca orice alunecare spre tiranie și violență calamitatea siluirii logicii. Trebuie să fii om turnat din material tare ca să-ți păstrezi capul pe umeri. Noroc că generalul nu-i contaminat în așa măsură de fascism ca să nu judece. E un tip manierat, inteligent, cu studii la Saint-Cyr. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
teoriile tale! Altădată tu mă sfătuiai să nu-i importunez, să lăsăm să lucreze natura. N-am nici un talent în pedagogie." Ioanide trebui să recunoască, nu fără ciudă, că imaginea Elvirei avea dreptate. Într-adevăr, clamase de multe ori împotriva siluirii conștiințelor juvenile, dîndu-se exemplu pe sine, care, ignorat complet de părinți, se orientase singur, izbutind a se ridica după căderi temporare. Propria experiență, zisese, nu poate fi înlocuită cu precepte. "Am zis, replică el, și ce-i cu asta? Teoria
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]