140 matches
-
nel quale ogni cosa era viva secondo l'immaginazione umană e viva umanamente cioè abitata e formată di esseri uguali a noi! Quando nei boschi desertissimi și giudicava per certo che abitassero le belle Amadriadi e i fauni e i silvani e Pane. Zibaldone, 63-64. 514 Anima antică grigia (...) / E più t'accori s'odi ancoră îl suono / che s'allontana largo verso îl mare, / dove espero già striscia mattutino: îl marranzano tristemente vibră / nella gola del carraio che risale / îl
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de prisos". În condițiile unui stres care transcende frontierele rezistenței individuale, coardele sensibile ale rațiunii cedează, iar alienarea devine manifestă: "O perdea de sânge și de nebunie i se lăsa, încet, pe creieri". Are loc, simultan, o stranie contaminare dintre silvan/mineral și antropic, dar nu în sensul unei personificări a elementului compozit, ci în direcția unei osmoze între natură și om, prima împrumutându-i ultimului caracteristicile hiperbolizate ale universului vulcanic. O magmă informă învăluie, astfel, colțurile reci și lucide ale
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Nazarie, discipol al lui Pârvan. Primele note de straniu se găsesc abia în partea a doua, când, într-o conversație dintre cei doi oaspeți sus-menționați, ultimul îi mărturisește primului aprehensiunile difuze care se trăiesc în proximitatea luxuriantă a unui decor silvan. Nu lipsesc de aici tușele dantești: "Pădurea te sperie chiar pe d-ta, care ești tânăr luminat, fără superstiții. E o groază de care nu scapă nimeni. Prea multe vieți vegetale și prea seamănă mult arborii bătrâni cu oamenii, cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
arie simbolică la care ia parte fiecare element al tabloului. Gesticulația simbolistă se precizează în raport cu spațiul și accesoriile, elementul decorativ participă la revendicarea unui sens superior. Privitor la primul panou, înfățișând o tânără femeie înconjurată de flori într-un peisaj silvan, într-o atitudine de extaz, Marian Constantin relevă factura poetică, onirică, imaginară a acestui peisaj, care consună cu transa extatică a personajului seminud. Ideea de sugestie, de sentiment poetic care se transmite observatorului vine mai degrabă din caracterul enigmatic care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
descris de titlul principalei reviste secesioniste vieneze, Ver Sacrum? Obscuritatea face parte din regula jocului și întreține misterul. Loghi a evitat prim planul și din considerente de ordin strategic: asemănarea cu pictura lui Böcklin ar fi fost atunci evidentă. Misterul silvan este reliefat și de prezența personajelor din prim plan, întreaga procesiune din fundal potențându-l. Tot în fundal se află un lac cu lebede, îndrăgite de artiștii secesioniști pentru armonia liniei gâtului și o grație a plutirii și un castel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figurile personajelor, un bătrân însoțit de un copil, probabil fiica sa, se detașează de contextul interpretativ al pitorescului melancolic sau idilic, marcând o izolare într-un cadru mai vast al sensibilității notației pe marginea unei scene. Spre deosebire de spațiul urban, spațiul silvan legitimează aici o notă intimistă și o ritualitate îndepărtată, ritualitate care ieșea în evidență la Böcklin, cu Pădurea sacră. Theodor Enescu sesizează o valorizare a formelor și a compoziției, generată de stările interioare: "Este vorba de accentuarea structurii formelor, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a formelor și a compoziției, generată de stările interioare: "Este vorba de accentuarea structurii formelor, de construirea lor într-o poză și o compoziție care să crească din înseși stări interioare [...]"442. Luchian reușește să închidă scena în spațiul protector silvan, insolitând grupul alcătuit din bătrânul cerșetor și fetița sărmană, deschizând-o unei dimensiuni simbolice, unei reverberații mai ample. O a treia influență minimalizată de critica postbelică, considerată un accident de traseu, o relevă Paul Constantin în Arta 1900 în România
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pp. 380-382 (text publicat în Laurențiu VLAD, Ecouri românești în presa franceză: L'Illustration, 1843-1944, ediția a doua revăzutră și adăugită, Editura Universității din București, București, 2005, pp. 90-96 / pp. 91-92, vezi și notațiile de la p. 47; de asemenea, Adrian Silvan IONESCU, Moda românească, 1790-1850. Între Paris și Stambul, Editura Maiko, București, 2001, pp. 49, 113-117); Ulyse de MARSILLAC, Bucureștiul în veacul al XIX-lea, prefață, note și antologie de ilustrații de Adrian Silvan IONESCU, traducere din limba franceză de Elena
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
notațiile de la p. 47; de asemenea, Adrian Silvan IONESCU, Moda românească, 1790-1850. Între Paris și Stambul, Editura Maiko, București, 2001, pp. 49, 113-117); Ulyse de MARSILLAC, Bucureștiul în veacul al XIX-lea, prefață, note și antologie de ilustrații de Adrian Silvan IONESCU, traducere din limba franceză de Elena RĂDULESCU, Editura Meridiane, 1999, spre exemplu, pp. 87-88 (este vorba de un intinerar de călătorie din 1869). 34 G. Le CLER, op. cit., spre exemplu, pp. 30-31, 35-37, 181-186 (spre exemplu, partea I, cap
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de la dânsul și un foarte izbutit tablou reprezentând-o pe Simonetta Vespucci, cu o viperă înfășurată în jurul gâtului. ...Pentru Giovan Vespucci, care locuia peste drum de biserica San Michele, pictase Piero cadrul unei încăperi, luminată de bacanale, fauni, satiri și silvani... cu zece ani înainte împodobise casa unui negustor de lână bogat, dar nonconformist, Francesco del Pugliese, cu alegorii care înfățișaseră doctrina lui Vitruviu despre trecerea civilizației umane de la aera ante Vulcanum la aera sub Vulcano : lupta și coabitarea cu animalele
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Fugarnice, București, 1935; Uzina umbrelor tangente. Cântece mecanice, București, 1937; Alter ego!, București, [1942]; Grădina cu portocali din norul 43, cu un portret de Eugen Drăguțescu, București, 1943; Portative pe sol, în văzduh și pe ape, cu un portret de Silvan, București, 1944; Experiențe, București, 1949; Sub sulițele stelelor, București, 1950; Litoral sintetic, cu cromaje, coperta și 14 grafointuitive ale autorului, București, 1968; Pasărea inimii, cu ilustrații de Vasile Dobrian, București, 1979; 10 poeme, București, 1979; Combustii, cu un portret și
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
a se colecta ajutor pentru orfani”. V.ț. mai conține studii și articole îndeosebi cu subiecte istorice (D. Caselli, A ființat cândva o „împărăție” bulgară?, Românii din Grecia), necrologuri (Take Ionescu, Carmen Sylva). O ilustrație bogată - grafică, portrete (semnate Iser, Silvan, B’Arg, N. Vermont), instantanee citadine, vederi, desene - înviorează paginile. Au mai colaborat Alex. St. Vernescu, C. Spiru Hasnaș, N.A. Bogdan, Pan Hallipa, N. Pora, Th. D. Speranția, Lia Hârsu, Eugen Ciuchi, Constanța Hodoș, Stan Palanka, O. Carp (G. Proca
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
Editează un jurnal săptămânal timp de 20 de ani, scrie 15 romane și nuvele și sute de istorii scurte, precum și articole critice viguroase, educative, de o deosebită valoare socială. Este invitat în toate țările pentru a-și prezenta scrierile. 51 Silvan Solomon Tomkins (1911-1991), psiholog care dezvoltă o teorie a personalității și a afectivității. Cartea sa (din 1991) Affect Imagery Consciousness s-a bucurat de mare succes, datorită capacității de a-și populariza teoriile și a expunerii celor nouă tipuri de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Sfântul Spiridon în toate icoanele pictate. Pe frontonul turnului, de o parte și alta a porții, au existat două cișmele publice. Deasupra lor au fost puse inscripții în grecește, turcește și slavonește, care glăsuiesc: „Io Grigorie Ghica voievod. Fântâna lui Silvan, scăldătoarea lui Solomon. Pâraiele făcătorului de minuni Spiridon izvorăsc sănătate într-a bolnavilor lăcașu. Desfătare, viață tuturor în Iașu. Al triilea Grigorie Alexandru Ghica dăruiește. Si către toți de obștie darul de înmulțește. Însetaților, vedeți să dobândiți viața apelor. Întru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Muzeul de Artă Palatul Culturii Iași 2003 - Galeriile Universități „Ștefan cel Mare Suceava - 40 de ani de învățământ superior sucevean - a prezentat Gr. Micu 2003 - Salonul anual al filialei U.A.P. Iași - Wold Trade Center, au prezentat Valentin Ciucă și Silvan Ionescu 2003 - Centrul Cultural German - Cenaclul Universității „Al. I. Cuza“, „Ștefan Luchian“, a prezentat prof. Cleopatra Mociuțchi 2004 - Salonul anual al filialei U.A.P. Iași - Wold Trade Center, a prezentat Valentin Ciucă 2005 - Universitatea „Al. I. Cuza” - Sala pașilor pierduți
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Proză. Scrisori, ediție citată, p. 26. 14. „Corbii”, în Scrieri alese, Ediție îngrijită de C. D. Papastate, Editura pentru Literatură, 1968, p. 117. E de observat că în timp ce Bacovia reține „«Corbii»/ Poetului Tradem-”, Galaction se atașează de poemul „Corbii” de Silvan Becescu, care, cînd era în liceu, i s-a părut „extraordinar”. (V. „Silvan Becescu a murit”, în Adevărul literar și artistic, 5, nr. 174, 6 apr. 1924, p. 3) „O bucată admirabilă pe la 1897”, va scrie și în Jurnal. (1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de C. D. Papastate, Editura pentru Literatură, 1968, p. 117. E de observat că în timp ce Bacovia reține „«Corbii»/ Poetului Tradem-”, Galaction se atașează de poemul „Corbii” de Silvan Becescu, care, cînd era în liceu, i s-a părut „extraordinar”. (V. „Silvan Becescu a murit”, în Adevărul literar și artistic, 5, nr. 174, 6 apr. 1924, p. 3) „O bucată admirabilă pe la 1897”, va scrie și în Jurnal. (1, p. 423) 15. Op. cit., Traducere de C. Fedeleș, Ed. Cultura Națională, f.d., p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu secera secerătorului și cu cosorul viticultorului. Cât despre mitologia galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu cercuri din lemn de stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de iederă pe cap, un cosor în mână, iar pe umăr, un ciocan de dogar, Sucellus proteja oarecum băutura mitică. Prin aceste exemple, cultura viței de vie apare, mitologic vorbind, ca mărturie a unei epoci fabuloase
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
inspiră din Doamna Bovary. I. Slavici descrie, cu real talent și optimism îndrăzneț, scene și tipuri populare din Transilvania (Gura satului, Budulea Taichii și capodopera sa, Moara cu noroc). Mai trebuie pomeniți Th. Speranția, D. Stăncescu, H. Ionescu-Sterian (Marieta); Gh. Silvan, povestitor viguros; D. Teleor, cu un talent delicat; Caton Theodorian, pe care romanul său despre ereditate Sângele Solovenilor l-a așezat în primele rânduri. Excelentul poat Vlahuță, în romanul său Dan, face dovada unei perspicace și pătrunzătoare psihologii. I.Al.
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ca o pânză de răceală. Ionică doarme afară, în șură, și din când în când îl aud vorbind prin somn și cioșmolindu-se în culcușul lui. 18 Iunie Duminică [POVESTEA PIATRA LUI ARON VODĂ] Vra să zică Aron flăcăul, nepotul călugărului Silvan, slovenindu-și psaltirea și urmându-și învățătura mai înnaltă cum se cuvenea în acea vreme unui fecior de boer, băgase de seamă și la cele ce se petreceau în jurul lui. Pe albia stâncoasă a pârăului, ori pe drumul prăvalatic al costișei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
inima în zbateri grăbite, fu prinsă, căzu gemând la pieptul tânărului, cu fruntea pe pieptul lui întâiu, piept la piept apoi, înlănțuiți căzuți ca într-o veșnicie de fericire, ca într-un întunerec al păcatului, al înfiorării. Și după ce moșul Silvan călugărul, după vorbele care cutreerau de la o vreme chiliile, șoptite repede, tăie lângă stâncă drumul lui Aron, cu cârja noduroasă, tânărul se pierdu, fugi prin întuneric, și nu mai dete prin aceste locuri decât când ajunse stăpânitorul țării după cum legenda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
neîncetat pune țara la cale. (Manole e bolnav de șale) Pe Manole comisul, bolnav de șale, îl calcă ursul. Nevasta lui Smion se duce la mănăstiri și moaște, ca să facă copil (Simion și-a clădit casă deoparte tot la Timiș). Silvan la Neamțu, după Iosif Catalan Harap Vizir Vânt caii lui Ștefan Vodă Vizir e cu țintă neagră în frunte. La 1475 a dat semne pentru războiul care a fost. la Vatopedi trăiește încă Gherontie, egumen, carele a dat învățătură grecească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se lămurește în cuptor aurul și argintul, așa inimile alese dela Domnul. Fagure de miere sunt cuvintele bune și dulceața lor tămăduirea sufletelor. A fost adus un harmasar alb din feciorii lui Catalan. 1 April 1470 M.rea Neamț egumen Silvan. Scutire de vamă la trei care de pește. Toma logofăt Vulpaș grămătic Suceava 1470 Stanciu și Mârza 1 April Vlaicu și Duma (Hotin) Gorău Chilia Pascu 7 Maiu 1470 Isaiia vornic cu fiul său Albu. (Neamț) 28 Mai 1470 Zbierea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poate vedea dintr-un privilegiu din 14 septembrie 1427. Satele fuseseră dăruite de către Petru voievod (1375-1392). La 7 noiembrie 1409, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii iezerul Luciu pe Prut. La 12 martie 1422, domnul dăruia Neamțului, unde era acum stareț Silvan, satele Budzești, pe Moldova, alt sat pe Topolița și seliștea lui Nenovici. La 14 septembrie 1427, erau întărite din nou satele de la gura Neamțului, Crâstianești și Temeșești, arătându-se și hotarele lor. La 4 decembrie 1428, Bașotă Manoil dăruia mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Crâstienești la gura Neamțului. Este vorba de sate care figuraseră și în privilegiul din 11 martie 1446. Mai este întărită stăpânirea asupra țiganilor mânăstirii înșirându-se numele lor. Tot la 1 aprilie 1470, i se dă carte egumenului chir Silvan “ ca să fie slobod și în bună-voie să trimeată trei măji ale sale de pește, sau la Bălți, sau la Cetatea Albă, sau la Nistru, sau în oricare partre din țara noastră”. Nimeni nu avea voie să perceapă vamă la aceste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]