130 matches
-
Serulești, unde era încartiruit, venea din partea d-nei Maria Brăiloiu să întrebe de sănătatea noastră și să ne ofere de cele trebuincioase de avem nevoie. Intenția era bună, dar acea prietenă prea germanizată prin educația ei nu și dădea seama de simțimintele mele. I-am trimis răspuns ofițerului că nu aveam voie să primim pe nimeni, că nu aveam nevoie de nimic și că mulțumesc d-nei Brăiloiu. Știam că în casa ei încartiruiții erau tratați ca prieteni [, mâncau la aceeași masă și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de starea noastră. Numai pe morți îi pizmuiesc, căci nu mai au de suferit, nici de îndurat după trei ani de chin.“ În fine, un alsacian, întrebat de ce nu e pus pe frontul francez ca să-și apere țara, ne arătă simțimintele lui pe față: „Pe frontul francez nu ne trimit pe noi. N-au încredere, nu ne permit nici primirea, nici trimiterea scrisorilor închise, ca la camarazii din alte provincii“. Deși era din tânăra generație germanizată, neștiind limba franceză, la întrebările
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bătea strașnic. De două ori am readormit și s-a repetat acel vis care mă scutura de admirație și emoție. Nu cred în visuri, dar [cred] în legătura inconștientă cu alte ființe îndepărtate. M-am sculat repede, stăpânită de un simțimânt puternic de înălțare sufletească. Se făcuse ziuă, m-am îmbrăcat și am pornit la pădure pe când răsărea soarele. Vai! după mine soldatul german cu pușca! Mult timp în urmă, am constatat că acest vis coincidea cu lup tele de la Mărășești
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o zi pe prințul Fürstenberg care fusese cu etapa la Florica; d na Philippescu îi explică legătura Piei cu acea localitate și amândoi, crezând că-i face plăcere, vorbiră cu laude de vilegiatura încântătoare ce făcuseră acolo. Pierduseră cu totul simțimântul realității. Într-altă zi, fiindu-i milă de mine, atât de hărțuită de ofițerii care căutau lo cu ință, îmi propuse să-mi găsească dânsa pe unul cumsecade și sta bil în București, pe care să-l găzduiesc în camera
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Știam însă că încheierea nu era definitivă, că Germania trebuia să fie culcată la pământ, că victoria va fi de partea noastră și așteptam cu încredere semnalul ca să reintrăm în luptă pentru a spăla pata siluirii de la Buftea. În aceste simțiminte am răspuns la Iași, bucurându ne că scrisorile încredințate domnilor C. Nanu și Lupescu de d. Papiniu ajunseră încă calde celor ce le așteptau. ardelenii din bucurești Într-o dimineață sosi un subofițer în uniformă ungară, vorbind bine românește, și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
el, îi zise: „Bagă de seamă, Jean, te vei roși într-o zi de prostia și fapta rea ce faci azi“. Când însă Dumnezeu ia cuiva mințile, ce vorbe i le mai pot reda? Mitilineu, revenit în urmă la alte simțiminte, trebuie să-și fi reamintit aceste vorbe înțelepte ale subțirelui om de stat și, față de el însuși, să fi roșit adânc. Mai târziu a devenit un aprig francofil, precum a [și] rămas. În Steagul și Lumina se spunea că Grigore
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
năzuiau și pe care trebuiau să le facă când ceasul dorit va suna.]( Ediția I, 1937, p. 341.) M-am întors în oraș înduioșată și fericită. Ce deosebire de la ultima mea plecare de la Pasărea! rătăciri. psihoza războiului Dar nu numai simțimintele bune încolțeau, cele de răzbunare și cruzime se dezvoltaseră în acești ani de contact cu un vrăjmaș brutal și prost, și se manifestau inconștient. Câteodată mă îngrozeam de mine însămi și mă acuzam de barbarie, dar, aducându-mi aminte de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care părea că a trecut un cataclism geologic. Atunci ne miram, acum înțelegeam: că la trecerea unei motociclete sau a unui automobil mă rugam la Dumnezeu să-i rostogolească înaintea ochilor mei... Uneori mă reculegeam, speram că voi reveni la simțiminte mai bune, când noi, foarte fericiți, îi vom vedea foarte nenorociți, atât de nenorociți încât să ni se facă milă de ei. germanofilii usque ad... Dar nu sosise încă acel timp mult dorit; mai aveam de îndurat și de la ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să se vâre și, după ce îmbrățișă pe prea eleganta ei verișoară, plecă repede acasă, scandalizată de o așa de repede înfrățire a învinșilor cu învingătorii și întrebându-se de ce d-na Triandafil mai rătăcise prin Moldova dacă avea astfel de simțiminte amicale pentru cei care ocupau atunci Bucureștii. A doua zi, venind să ne vadă, ne povesti pățania ei și cât fusese de aiurită când s-a pomenit acolo. concertul lui enescu Reveni și Enescu, care hotărî să dea un concert
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
crezut mort, el însă a băut o sticlă de rom ca să nu leșine, sosirea la barăci, desperarea ordonanței care l-a îngrijit ca o mamă. Avea „La Croix de guerre“ de la francezi. Era ca un copil, plin de viață, cu simțiminte bune, gentil și cu farmecul familiei sale. În episoadele cele mai tragice, îl umfla râsul aducându-și aminte de un caraghioslâc: fusese la groaznica nenorocire de la Ciurea; după ce ne descrise ciocnirea, prăbușirea vagoanelor, incendiul, țipetele răniților și gemetele muribunzilor: „Și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cale oficială, nu prin mine.“ [„Știu, doamnă, mi-e foarte rușine de a mă adresa la dumneata.“ „Eu, domnule, mă simt foarte măgulită că, după ce m-ați persecutat în toate felurile timp de doi ani, aveți așa mare încredere în simțimintele mele uma nitare, încât la mine veniți, dar, într-adevăr, nu pot face ni mic.“] (Ibidem, p. 205.) „Eu am protestat la Scheibl când v-a arestat, dar n-am reușit.“ „Păcat că nu au insistat d nii Demlin sau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe ale noastre să curgă. Bătrânii, mai ales, erau atingători; o lungă viață de suferință și de asuprire se încheia în ziua aceea și păreau că pășesc înaripați, cu ochii pierduți spre o lume nouă. Expansiunea cu care își manifestau simțimintele ne uimeau pe noi, obișnuiți cu rezerva așa de mare a țăranului și, mai ales, a țărancei din Vechiul Regat. O bătrână a dat principesei Ileana trei ouă roșii păstrate de la Paște, un țăran a pus pe rege să guste
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Sever Dan, pierzându-și sângele rece, aplaudă și dânsul. Atunci d. Eugen Goga, trimis fățiș de d. Maniu, alergă să-l readucă la ordine. Câtva timp în urmă, într-un nou val de însuflețire, d. Goldiș își manifestă prin aplauze simțimintele patriotice, [și] atunci d. Maniu în persoană se sculă de la locul lui și dojeni pe refractar, care însă nu se supuse și discută cu el. Amândoi se aprinseră, d. Maniu, rupând cu obice iurile de self-control, îi arătă cu degetul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
celei mai bune amice a ei, Adela Moruzi. Mare ne fu mirarea, indignarea și părerea de rău. De la oricine, indiferent, ne-am fi putut aștepta la o astfel de judecată greșită, dar nu de la o amică așa de bună, cunoscând simțimintele și mai ales lealitatea noastră. A doua fu doamna Smaranda Moruzi, văduva lui Dimitrie. Cu dânsa nu eram atât de legați ca cu prima, dar [ne aflam] în re lațiuni foarte afectuoase, mai ales după serviciul ce-i făcuse tată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
La moartea fetiței Annei Lahovary, iubita noastră Bébé, am întâlnit-o la Poiana Țapului. Maria ne-a luat mâinile într-ale ei și, fără o vorbă, s-a uitat la noi. I-am zis încet: „Ce recunoscători îți suntem pentru simțimintele ce ai dat lui George, pe care toți îl iubim“. Și dânsa: „El vă iubește pe toți, mai ales pe dumneata“. Băiatul, de departe, se uita la noi, neștiind la început care va fi atitudinea, ușurat și fericit când ne-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
veselă a tinereții, dar uneori mi se părea că trăiește, că are un suflet plămădit din sufletele noastre, ale tuturor, ale celor morți și ale celor vii. După moartea mamei, când s-au stabilit acolo Ionel cu Eliza, deși cunoșteam simțimintele ei ostile pentru acest locaș, mai licărea speranța că faptul chiar de a deveni stăpână o va împăca cu locul, unde în timp de 13 ani făcuse atâtea neajunsuri mamei, care nu știa prin ce concesiuni și înlesniri să o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ei la scenele de mojicie pe care le regreta după ce le făcea, fără să-și dea seama că impresia rămâne. Insistențele familiei mă înduplecară să o văd din nou, dar mai rar și fără drag. Ajunsese să-mi inspire un simțimânt atât de penibil de nesiguranță, încât îmi era neplăcută. Peste puține luni era al treilea parastas. Nu mă dusei cu familia în ajun, preferând să rămân pe ziua de duminică. După serviciu și dejun, o căutai în bufet și o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
secator. „Elizei îi pare rău de scena ce a făcut, îți trimite secatorul ca să tai cât vrei.“ „Prea târziu, de la Eliza nu mai voiesc nimic, dacă nici azi, într-o zi atât de dureroasă, nu a avut decât astfel de simțiminte, cu dânsa nu mai am a face.“ Așa a și fost, nu i-am mai călcat în casă, n-am voit să mai vină la mine. Nu o mai cunosc decât în fața lumii, pentru numele ce-l poartă. Am îngăduit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ionel, îi zisei într-o zi, lași Elizei Florica? Nu vezi ce ură are pentru acest loc? Pentru dânsa va fi o povară odioasă.“ „Femeia văduvă trebuie să poată trăi în casa locuită cu bărbatul. Când nu voi mai fi, simțimântul ei se va schimba“. O judeca după inima lui. Ce iluzie! și cum urmarea l-a dezmințit și a justificat temerile mele. Bietul Ionel! de ar putea reveni în casa părăsită, în grădina dimprejur părăginită, să vadă bujorii scoși de unde
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
primul Consiliu, Tătărescu îi face un speech de mulțumire, ea (intrarea lui în guvern) consolidează cabinetul, dar dânsul face un elogiu celor doi frați Brătianu dispăruți cu care a lucrat în toată dragostea și încrederea și îi asigură că aceleași simțiminte are pentru al 3 lea frate, Dinu. Aceste cuvinte au fost suprimate din toate dările de seamă din ziare, precum au fost suprimate și cuvintele marchizului d’Omersson când a citat în conferința lui, printre alte nume de foști elevi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Pe parcursul cortegiului, circulația în treruptă și statuile lui I.C. Brătianu, Take Ionescu acoperite cu schele îmbrăcate în verde și împodobite cu portretul lui Codreanu. Cineva indignat îmi vorbea de acest lucru tolerat de guvern. „Bine au făcut, am răspuns, un simțimânt de pudoare i-a făcut să evite vederea celui care a făcut această Românie.“ Două zile mai înainte, Partidul Liberal făcuse un parastas în memoria lui Ionel la Biserica Amzei și un pelerinagiu la statuia lui, unde o mulțime aleasă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
liricii românești. Spirit pedant, dominat de ambiția unei precizii cvasiștiințifice, Urechia nu ajunge decât la o caracterizare didactică și discutabilă a etapelor de evoluție ale acesteia în spațiul național. O cercetare a fabulei (Fabuliști români), o lucrare intitulată Pasiunile și simțimintele la românii vechi și moderni, o alta consacrată teatrului popular (Irozii) îi aparțin tot lui V. A. Urechia, care a susținut, de asemenea, „Curierul literar” (recenzii la V. AIecsandri, Al. Pelimon, A. T. Laurian, I. Missail) și rubrica „Bele-arte”, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285488_a_286817]
-
invoca drept motiv real al acuzațiilor ce i se aduc ura personală sau/și antisemitismul. Pentru a înlătura acest argument, Sawicki se sinucide și, prin gestul lui, își atinge scopul, în jurul mormîntului "unindu-se toți socialiștii ruși și poloni în simțiminte de indignare împotriva mișelului trădător și de admirare pentru credinciosul revoluționar..." Dacă mare parte din aceste informații autorul articolului le-a găsit în ziarele străine, în schimb, portretul pe care i-l schițează eroului - "Ca persoană morală, el șSawickiț atrăgea
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
din tinereță." (Filip Negru) Omul, s-ar putea zice dacă am vorbi simultan în două limbi, era "ahotnic de ahotă"... Domnia ta, domnule Odobescu, îți propuneai să analizezi, luînd ca subiect vînătoarea, "toate impresiunile ce ea produce asupra imaginațiunii și asupra simțimintelor omenești atît prin împărtășirea omului la înseși acțiunile ei, cît și prin descrieri literare, prin imitațiuni armonice sau prin reprezentări plastice ale scenelor de vînătoare". Ceea ce mi-aș îngădui să adaog, cu privire la descrierile literare, este că actul cinegetic în sine
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
aceasta nu-l împiedecă ca să devie înfocat antisemit, dacă în orășelul în care vorbește se află un curent în acest sens. De se întîmplă să fie la ordinea zilei o chestie care se pare că are o oarecare legătură cu simțimîntul rudimentar al iubirii de țară, în sensul frazeologic, vreun tribunal arbitral, îl veți vedea pe fostul cosmopolit tunînd contra Ťstrăinilor ce vin să necinstească cu limba lor pămîntul frămîntat cu sîngele strămoșilor lorť. De nu reușește nici acest gen, atunci
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]