269 matches
-
și exemplară a propriei lor bizarerii. BISERICA ÎL CREEAZĂ PE DUMNEZEU Există o scandare tehnică, în cursul istoriei, a invariantului comunitar din care decurg forme de organizare diferite. Oralitatea secundară (admițînd existența Scripturii la origine) a întărit aspectul fuzional sau simbiotic al percepției colective paleocreștine. Comunitatea creștină primitivă are mai mult forma unui auditoriu decît a unui lectorat, iar un public de cititori este mai individualizat, mai dispersat, fără coincidența spațială și fizică a unui public de ascultători obligați să se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fundamentală pentru înțelegerea tuturor comunităților. Relațiile stabilite la nivelul comunităților biotice nu se derulează haotic, ceea ce ne permite să le identificăm petrecându-se în anumite locuri și la anumite momente. Identificarea legăturilor funcționale simple, cum ar fi cele dintre plantele simbiotice, oferă modelul de bază. Animalele ce trăiesc la un anumit moment pe un spațiu dat formează și ele o comunitate, atât timp cât ocupă un habitat și prezintă orientări legate de cerința comună a adaptării la mediu. Ca și comunitățile umane, cele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
specifică ecologiei umane și care evidențiază trăsăturile esențiale ale comunității ar fi: o populație, organizată teritorial, mai mult sau mai puțin înrădăcinată în spațiul pe care îl ocupă și ai cărei indivizi trăiesc în relație de interdependență reciprocă, care este simbiotică, mai degrabă decât societală.(Robert Park 1952, apud Linda Stoneall, 1983: 67). Ecologia umană își extrage multe din ideile ei din comparația între comunitățile umane și cele subumane (plante și animale) și privilegiază aspectele legate de interdependență, simbioză, de competiție
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
organismelor vii el nu este accesibil pentru a fi exploatat direct, preluarea lui putîndu se face doar după ce este “fixat”. Ferma convențională realizează necesarul de azot artificial pe cînd ferma organică îl realizează cu ajutorul bacteriilor din genul Rhizobium în asociație simbiotică cu leguminoasele care fac accesibil azotul atmosferic pentru nutriția plantelor. în sistemul organic mixt, cu atente și judiciose rate de stocare, exploatarea fixării azotului atmosferic de către această bacterie permite ca intrările de azot mineral sau organic din afara sistemului să fie
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
libere, care se găsesc în aproape toate mediile unde există suficientă lumină pentru fotosinteză; cantitatea de azot cu care acestea contribuie în solurile arabile a fost estimată la 10-15 kg/ha/an. Cea mai importantă pentru agricultura organică sunt bacteriile simbiotice din genul Rhizobium, asociate cu plantele leguminoase. Aceaste bacterii formează nodozități pe rădăcinile plantelor leguminoase, utilizînd compuși cu carbon sintetizați de plantă ca sursă de energie pentru fixarea azotului atmosferic. Rata uzuală estimată de azot fixat de acest amestec peren
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în sarcini casnice sau extra de tip adult. Față de această stare de fapt, în culturile tradiționale, obiectele de joacă sunt mai ales obiectele casei (veselă, unelte). Locul său special, ca spațiu fizic distinct, nu există. El este, cel mai ades simbiotic prezent lângă mamă, atașat chiar de trupul acesteia. Acest statut de „copil la purtător” îl face prezent, extrem de timpuriu în mai toate activitățile și locurile comunității (muncă, petreceri, reuniuni politice). Consecințele acestei diferențe nu au scăpat interpretării psihologice. Stimularea accidentală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și a unor tehnologii care: 1. sunt prietenoase cu mediul; 2. evită dislocări umane, excluziunea socială sau exploatarea. Al doilea imperativ aduce în atenție colectivitățile, instituțiile și tehnologiile tradiționale, premoderne, independente de presiunile comodificării, presupuse a fi rezultatul unei evoluții simbiotice cu contextul natural. Pe această linie de argumentație, mișcările ecologiste sunt aliate ale grupurilor care militează pentru acceptarea diversității culturale din regiunile în curs de dezvoltare și pentru dezvoltare - prin menținerea diversității socioculturale. Sunt numeroase cazurile în care acțiuni locale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
producție”. Pentru descrierea cazurilor celor mai grave, s-a inventat și un nou termen În vocabularul german: Waldsterben (moartea pădurii). În mod clar, a fost perturbat un proces deosebit de complex ce include formarea solurilor, aportul de substanțe nutritive și relațiile simbiotice dintre ciuperci, insecte, mamifere și floră - aspecte ce nu erau și nu sunt nici acum pe deplin cunoscute. Consecințele au fost dramatice și majoritatea lor se datorează simplității extreme a pădurii amenajate științific. Numai un tratat cuprinzător de ecologie ar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și cea a bogaților - nu erau doar un efect secundar sau un accident; s-ar putea spune că prețul ordinii și lizibilității din centrul proiectului trebuia, practic, plătit de suburbiile neplanificate. Cele două Brasílii nu erau numai diferite, ci și simbiotice. Transformarea radicală a unei națiuni mari și diverse precum cea braziliană - mai ales În decurs de numai cinci ani - era de neconceput. Putem bănui că președintele Kubitschek, ca mulți alți conducători cu ambiții Înalte pentru țările lor, și-a pierdut
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
exploatator, dezordonat și Îndreptat În direcția greșită”. Logica fin calibrată a acestui tip de agricultură se baza pe o tulburare cât mai slabă a peisajului și a ecologiei și pe mimarea, atunci când acest lucru era posibil, a multora dintre asociațiile simbiotice de plante specifice zonei. Aceasta Însemna că terenurile cultivate semănau mai degrabă cu natura În stare neîmbunătățită decât cu câmpurile rectilinii și clar delimitate cu care erau obișnuiți majoritatea funcționarilor agricoli. Cu alte cuvinte, rațiunea din spatele aparențelor care Îi deranjau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Harlan, Crops and Man, ediția a II-a, American Society of Agronomy, Crop Science Society of America, Madison, Wis., 1992, p. 5. În cazul cerealelor de bază - toate din familia gramineelor - acest lucru a condus la un fel de mimetism simbiotic. Fiecare dintre aceste cereale are una sau mai multe „buruieni specifice”, foarte asemănătoare, din aceeași familie, care se dezvoltă În aceleași condiții, dar care Își Împrăștie semințele rezistente mai devreme, reînsămânțându-se astfel pe terenul cultivat. Harlan, Crops and Man, p.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
La strict vorbind, multe dintre aceste avantaje ar putea fi obținute și prin plantarea câte unui singur cultivar pe parcele mici, Însă s-ar pierde beneficiile specifice policulturii pe care le-am menționat mai devreme. „Asociațiile micorizale” reprezintă o relație simbiotică Între miceliul anumitor ciuperci și rădăcinile unei plante fanerogame. Rachel Carson, Silent Spring, 1962, Houghton Mifflin, Boston, 987, p. 10. Cei care practică agricultura biologică aleg uneori culturile mixte ca mijloc de evitare a folosirii intensive a Îngrășămintelor și insecticidelor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un obiect al analizei, al interpretării. Interpretând, imaginăm un raport schimbat de cel al lecturii imediate, să spunem naive. Se creează un raport de forțe care se poate consolida În cu totul altă direcție decât cea așteptată, diferită de relația simbiotică pe care o propuneai. Constituirea unui obiect de interpretare Înseamnă un efort de distanțare, obiectivare, privire În perspectivă. Cum va fi păstrată această simbioză cu obiectul artistic creat, pentru a ne referi la acesta? Putem să ne referim, odată circumscrisă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
interpretării, metode, capcane, mi se pare demnă de luat În seamă. Din punctul meu de vedere, un asemenea concept, anarhetipul, ar putea fi legat, păstrând proporțiile experimentului de azi, și la alte domenii decât cel literar. Relația interpretativă de tip simbiotic, să-i zicem, cu obiectul de interpretat interesează mult mai mult decât ca o legitimare a plăcerii lecturii. Mai cu seamă dacă păstrăm modelul lecturii ca o componentă a criticii culturale. Nu dintr-o perspectivă critică Înaltă, ci din cea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să sesizeze Heidegger citindu-l pe Hölderlin atunci accept procedura asta. Despre simbioză, chiasm și himen Corin Braga: Când am ajuns la analiza, mă rog, la evocarea celor 11 Elegii stănesciene mă gândeam că vei construi un discurs de tip simbiotic. În curând Însă a devenit evident că această simbioză nu presupune o empatie penetrantă, pasivă, În sensul În care tu ai intra În gândirea lui Nichita Stănescu și ai Începe să-i reconstruiești viziunile și ideile, deci te-ai lăsa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1989 (1990), Lira și păianjenul (1992), Epifanii (1994), Scrisori de pe strada Maica Domnului, Lunaria (1995), Infinitul de aur (2001). Având un temperament liric neoromantic cu tentă expresionistă, L. preferă totuși formula bine articulată, muzicală. Fondul mistic și metaforic se întâlnește simbiotic cu un orfism imnic de tip Hölderlin, susținut de credința în poezie ca act demiurgic, taumaturgic și misionar. Simbolurile și miturile sunt romanticizate prin contrafacere mitopoetică sau prin preluare directă din repertoriul medieval și romantic. „Piața Diolei” este un tărâm
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
prin urmare, nu au legături unele cu altele. Noua viziune a științei care apare ca urmare a globalizării este foarte diferită. Devenim din ce În ce mai conștienți de legăturile Între toate aspectele vieții pe Pământ. Natura este văzută ca o multitudine de relații simbiotice, toate implantate Într-un Întreg mai mare, din care sunt parte integrală. În această nouă viziune a naturii, nimic nu este autonom, ci interconectat. Orice efort de a separa o parte de Întreg are consecințe asupra restului. Nu există insule
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a bilogiei ca pe „știința relațiilor dintre organisme și lumea Înconjurătoare”38. Ecologia a contestat modelul darwinian, care pune accentul pe competiția pentru resurse limitate Între creaturile individuale. În noul model ecologic, natura este constituită dintr-o multitudine de relații simbiotice și sinergice, În care soarta fiecărui organism este determinată atât de structura relațiilor reciproce, cât și de avantajul competitiv. Acolo unde biologia lui Darwin se concentra mai mult pe organismele și speciile individuale și considera mediul Înconjurător doar un fond
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ființă vie, o entitate autoreglantă care se menține pe sine Însăși Într-o stare stabilă favorabilă continuării vieții. După cum arată teoria Gaia, adaptarea și evoluția creaturilor individuale devin parte a unui proces lărgit; adaptarea și evoluția planetei Însăși. Este relația simbiotică continuă Între fiecare ființă vie și procesele geochimice care asigură supraviețuirea atât a organismului planetar, cât și a speciilor individuale care trăiesc În stratul biosferei. Mulți alți oameni de știință au contribuit la teza Gaia, moderând, calificând și dezvoltând opera
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se folosească o varietate de practici agricole pentru a reintegra producția fermelor În mediul local. Țelul nu este autonomia, ci, mai degrabă, implantarea. Pentru a realiza acest lucru, fermierii folosesc o abordare sistemică a agriculturii bazată pe stabilirea de relații simbiotice și care se Întăresc reciproc Între recolte, insecte, păsări, microorganisme și sol. Fermele organice Înlocuiesc Îngrășămintele petrochimice cu cele organice și se bazează pe controlul natural al dăunătorilor față de folosirea insecticidelor și pesticidelor, care produc gene toxice. Fermele organice tratează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
locale și, În aceelași timp, acordă multă atenție ritmurilor de reciclare naturale. Agricultura organică folosește o abordare sistemică, grupând fitopatologia, entomologia, microbiologia, fitogenetica, crescătorii de animale și alții pentru a reconfigura terenurile arabile În miniecosisteme formate din rețele de relații simbiotice, care funcționează Împreună ca niște comunități integrale. știința agriculturii organice pune sub semnul Întrebării tot ceea ce știm despre modul În care știința iluministă trebuie să funcționeze. În timp ce concepția tradițională vedea știința ca pe un instrument pentru exploatarea resurselor naturii, o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și administrare de mediu globală. Protejarea biosferei implică Îngrijirea tuturor celorlalte creaturi cu care Împărțim Terra. și dacă toate rețelele de comunități vii care formează biosfera noastră comună sunt Într-adevăr conectate și implantate Într-un număr vast de relații simbiotice, atunci aducerea de prejudicii oricăreia dintre specii va avea probabil repercusiuni negative pentru celelalate specii, incluzând ființele umane. Desigur aceasta a fost situația În cazul tratamentului uman al animalelor crescute În ferme. De exemplu, BSE În vite a apărut deoarece
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
celorlalți pentru că și aceștia ne vor ajuta pe noi. Este fenomenul cvasiidentic simbiozei, atât de des întâlnită în natură. Prin selecție naturală, genele (alelele) care determină indivizii să înșele (să primească, dar să nu dea ajutor) sunt eliminate din sistemul (simbiotic) reciprocital. R. Travis (apud Batson, 1998) susține că, în societatea umană, pentru ca mecanismul genetic al reciprocității să funcționeze, sunt necesare trei condiții: ocaziile de a primi și oferi ajutor să fie frecvente; cei doi parteneri să se afle în proximitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unei ratări. Concepută ca un Bildungsroman, interesând nu numai prin scriitura modernă, dar și ca documentar autobiografic, cartea amintește de Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade. Destinul Aïsei este o duioasă poveste a iubirii conjugale, cu parteneri reeditând ființa simbiotică a cuplului mitologic Philemon și Baucis, dar nu și destinul lui fericit. În Luminile Capricornului, B. abordează romanul științifico-fantastic, arie în care mai dăduse un scenariu cinematografic (Sfârșit), cuprins în volumul Oameni în ceață. Pe scheme convenționale și cu personaje-emblemă
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
avut parte de satisfacțiile binemeritate ale muncii sale, mai ales morale, de recunoaștere unanimă a calităților sale profesionale. Nu același lucru se poate spune despre omul Ilie Borziac ; așa cum remarca și Andrei Vartic<footnote Andrei Vartic, Ilie Borziac la poarta simbioticului, în Gh. Postică (sub red.), Ilie Borziac la 60 de ani. Biobibliografie, Chișinău, 2008. footnote>, viața sa a fost întunecată, nu o dată, de necruțătoare tragedii ale familiei sale. A fost doborât de acestea, dar a avut puterea să se ridice
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]