1,492 matches
-
fundamental un romantic de formație pașoptistă, euforic, exuberant, vitalist. Deși în poezia lui apar unele simboluri, poetul are grijă ca, aproape de fiecare dată, să le explice, să le împrăștie întreaga aură enigmatică, să le distrugă inefabilul atât de caracteristic poeziei simboliste, așa cum procedează, de exemplu, și în Noaptea de decembrie. Dar nu e mai puțin adevărat că în poezia macedonskiană apar și primii germenii notabili de simbolism românesc, primele teme autentic simboliste, care vor fi cultivate în literatura română. Poetul, citadin
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
enigmatică, să le distrugă inefabilul atât de caracteristic poeziei simboliste, așa cum procedează, de exemplu, și în Noaptea de decembrie. Dar nu e mai puțin adevărat că în poezia macedonskiană apar și primii germenii notabili de simbolism românesc, primele teme autentic simboliste, care vor fi cultivate în literatura română. Poetul, citadin romantic, se simte, fără îndoială, atras de unele idei și motive poetice simboliste (suferința, nedreptatea, mizeria, entuziasmul, neîncrederea, revolta, disprețul, soarta femeii în societatea burgheză, evadarea în vis, orientul, erotica etc.
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
mai puțin adevărat că în poezia macedonskiană apar și primii germenii notabili de simbolism românesc, primele teme autentic simboliste, care vor fi cultivate în literatura română. Poetul, citadin romantic, se simte, fără îndoială, atras de unele idei și motive poetice simboliste (suferința, nedreptatea, mizeria, entuziasmul, neîncrederea, revolta, disprețul, soarta femeii în societatea burgheză, evadarea în vis, orientul, erotica etc.), deși simbolistica propriu-zisă rămâne aproape întotdeauna la suprafață. Macedonski este un mare poet predominant romantic, în a cărui operă poetică au lăsat
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
neîncrederea, revolta, disprețul, soarta femeii în societatea burgheză, evadarea în vis, orientul, erotica etc.), deși simbolistica propriu-zisă rămâne aproape întotdeauna la suprafață. Macedonski este un mare poet predominant romantic, în a cărui operă poetică au lăsat urme și unele elemente simboliste, fără a-i modifica sau altera adevărata substanță, alături de elemente și motive naturaliste și parnasiene. Trăsăturile simbolismului literar: - raportul dintre simbol (semn,cuvânt) și eul poetic care nu este exprimat, ci sugerat, așadar sugestia este o manieră artistică obligatorie a
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
a-i modifica sau altera adevărata substanță, alături de elemente și motive naturaliste și parnasiene. Trăsăturile simbolismului literar: - raportul dintre simbol (semn,cuvânt) și eul poetic care nu este exprimat, ci sugerat, așadar sugestia este o manieră artistică obligatorie a creației simboliste; - tema generală o constituie starea confuză și nevrotică a poetului într-o societate superficială, meschină, incapabilă să perceapă, să înțeleagă și să aprecieze nivelul artei adevărate; alte teme și motive simboliste: orașul de provincie sufocant, natura ca stare de spirit
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
așadar sugestia este o manieră artistică obligatorie a creației simboliste; - tema generală o constituie starea confuză și nevrotică a poetului într-o societate superficială, meschină, incapabilă să perceapă, să înțeleagă și să aprecieze nivelul artei adevărate; alte teme și motive simboliste: orașul de provincie sufocant, natura ca stare de spirit, anotimpurile apocaliptice, dezintegrarea de materie, iubirea sâcâitoare, moartea ca proces de descompunere, solitudinea dezolantă, motivul apei ca substanța erozivă, motivul instrumentelor muzicale, motivul cromatic, olfactiv, etc. - poezia simbolistă exprimă numai atitudini
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
teme și motive simboliste: orașul de provincie sufocant, natura ca stare de spirit, anotimpurile apocaliptice, dezintegrarea de materie, iubirea sâcâitoare, moartea ca proces de descompunere, solitudinea dezolantă, motivul apei ca substanța erozivă, motivul instrumentelor muzicale, motivul cromatic, olfactiv, etc. - poezia simbolistă exprimă numai atitudini poetice sau stări sufletești specifice acestui curent literar: tristețea, dezgustul, oboseala psihică, disperarea, apăsarea, spaima, nevroza, toate fiind sugerate prin simboluri, fără a fi numite; - corespondența dintre cuvintele-simbol și elementele din natură este principalul procedeu artistic de
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
poetice sau stări sufletești specifice acestui curent literar: tristețea, dezgustul, oboseala psihică, disperarea, apăsarea, spaima, nevroza, toate fiind sugerate prin simboluri, fără a fi numite; - corespondența dintre cuvintele-simbol și elementele din natură este principalul procedeu artistic de construire a poeziilor simboliste. Trăsăturile obiectului din natură sugerează stările interioare ale eului liric. (De ex: cuvântul-simbol "plumb" are drept corespondent un metal greu, de culoare cenușie, maleabil și cu o sonoritate surdă) - preferința pentru imagini imprecise, difuze, fără contur; - muzicalitatea creației simboliste se
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
poeziilor simboliste. Trăsăturile obiectului din natură sugerează stările interioare ale eului liric. (De ex: cuvântul-simbol "plumb" are drept corespondent un metal greu, de culoare cenușie, maleabil și cu o sonoritate surdă) - preferința pentru imagini imprecise, difuze, fără contur; - muzicalitatea creației simboliste se construiește fie prin prezența instrumentelor muzicale, fie prin muzicalitatea interioară a versurilor (prin verbe sau interjecții auditive); - cromatica este de asemenea fie exprimată direct prin culori cu putere de simbol, fie sugerată prin corespondențe; - olfactivul se manifestă prin mirosuri
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
stabilindu-se pentru un timp la München (Germania). Amândoi sunt excepțional de talentați; Andrea studiază muzica (va deveni mai târziu celebru sub numele de Alberto Savinio), în timp ce Giorgio își începe studiile la Academia de Arte Frumoase. În München admiră operele simboliste ale lui Arnold Böcklin și gravurile lui Max Klinger. Din Germania familia se mută în Italia (1908), mai întâi la Milano, de unde Giorgio pleacă la Florența, unde vizitează galeriile ""Degli Uffizi"" și sălile de pictură din ""Palazzo Pitti"". În acest
Giorgio de Chirico () [Corola-website/Science/310814_a_312143]
-
observa elemente romantice care conviețuiesc cu detalii parnasiene. La nivelul cultivării formei, se remarcă echiibrul specific spiritului scriitorilor clasici, greco-latini.Celebra balada "Noapte de decemvrie" este o operă parnasiana prin cultul pietrelor prețioase, șlefuirea minuțioasa a expresiei poetice, prin elemente simboliste (simbolismul este un precursor la parnasianismului) precum muzicalitatea, corespondentele între planul sufletesc și cel exterior, sinesteziile, predispoziția pentru nuanțele cromatice, prin împletirea imaginilor vizuale cu cele olfactive și auditive ( fragmentul descrierii Bagdadului). Parnasianismul a influențat și prima etapă a scrierilor
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
(n. 21 decembrie 1859, Metz - d. 5 septembrie 1936, Paris) a fost un poet simbolist și critic francez. Kahn a pretins că a inventat termenul "vers libre", adică vers liber; el a fost în orice caz unul dintre primii europeni care au utilizat această formă de poezie; totodată a scris și versuri rimate. Principalele lui
Gustave Kahn () [Corola-website/Science/304704_a_306033]
-
care au utilizat această formă de poezie; totodată a scris și versuri rimate. Principalele lui publicații includ "Leș Palais nomades", 1887, "Domaine de fée", 1895, și "Le Livre d'images", 1897. Kahn a avut o contribuție valoroasă în istoria mișcării simboliste cu cartea lui "Symbolistes et décadents", 1902. În adiție poemelor lui, Kahn a fost un intelectual public care a scris române, teatru și critica literară. A jucat un rol important în numeroase ziare periodice, ca "La Vogue", "La Revue Indépendante
Gustave Kahn () [Corola-website/Science/304704_a_306033]
-
Jean Baptiste Pitois (de asemenea cunoscut sub numele Paul Christian) și niciodată nu au fost uzate pentru jocurile . Setul de 78 cărți are două părți distincte: Fiecare carte ilustrează o scenă, deseori o persoană sau câțiva oameni, cu multe elemente simboliste. În majoritatea seturilor, fiecare carte are număr (deseori cifre romane) și denumire, unele au numai imaginea. Vechile seturi nu aveau nici număr nici nume pe cărțile majore (probabil că oamenii care le foloseau erau analfabeți) și ordinea cărților nu a
Tarot () [Corola-website/Science/323885_a_325214]
-
lui Ovid Densusianu, alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul "M.S. Cobuz", cu un alt scheci și un poem. Totuși, Sadoveanu nu era de acord cu agenda lui Densusianu, criticând mișcarea simbolistă românească la care adera revista. Începe să scrie pentru reviste non-simboliste precum "Opinia" și "Pagini Literare". În paralel, a fondat și tipărit manual pentru o scurtă perioadă un jurnal cunoscut sub numele de "Aurora" sau "Lumea". Sadoveanu pleacă la București
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
un plus de cunoaștere, fapt ce o face sa fie aptă să facă din vers „o apoteoză a vieții". Constantin Stoika a tradus din versurile poeților latini Titus Lucretius Carus, Publius Vergilius Maro, Quintus Horatius Flaccus, Pindar, din versurile poeților simboliști francezi Charles Baudelaire, Paul Verlaine și Joséphin Peladan. Din opera celui din urmă a publicat tragedia în trei acte „Oedip și Sfinxul” în revista „Vieața nouă", în anul 1914. Alexandru Macedonski menționa cu această ocazie că poetul Constantin T. Stoika
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
Literatorului", iar această nouă serie a revistei continuă până în februarie 1895, avându-l prim redactor, iar mai târziu director adjunct pe Cincinat Pavelescu, despre care Macedonski are cuvinte de mare laudă. Publică articolul "Poezia viitorului", la 15 iulie 1892, manifest simbolist, propunând exemplul lui Baudelaire, Mallarmé, al unui Maeterlinck, Péladan și Moréas, explicând ce e simbolul, dar se oprește la varietatea lui instrumentalistă. Caragiale ridiculizează articolul în "Moftul român". Perioada 1892 - 1894 a fost marcată, iarăși, de mari lipsuri materiale, poetul
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
lipsei de inspirație a lui Macedonski de a-l alege pe Alexandru Bogdan-Pitești să-l prezinte. O dată cu intrarea lui Alexandru Bogdan-Pitești în cercul de apropiați al poetului, intră și pictorul Ștefan Luchian, care se afla la acea dată la stagiul simbolist și de Art Nouveau al carierei sale. În februarie 1898 februarie are loc vizita lui Sâr Peladan la București, Macedonski și întreg cenaclul îi oferă o recepție zgomotoasă. Deoarece experimenta dificultăți financiare, discipolii și colaboratorii organizau strângeri de fonduri în numele
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
cu entusiasm de către public, care i-ar fi simțit lipsa. Revista "Simbolul", condusă de tinerii Tristan Tzara, Ion Vinea și Marcel Janco, publică o poezie de-a sa, ca un omagiu, în anul 1912. În același an colaborează cu revista simbolistă ieșeană "Versuri și Proză". Ion Pillat și Horia Furtună îi cer lui Macedonski un volum de debut pentru seria "Cărților albe", care a fost o colecție de volume a poeților epocii, astfel apare volumul "Flori sacre", conținând materialul din "Forța
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
mai apărea sporadic în următorii ani, sub denumirea de "Revista literară", și va continua să primească contribuții de la Urechia, Anghel Demetriescu, Th. M. Stoenescu și Bonifaciu Florescu, iar mai apoi a fost transformată de către Macedonski într-o voce a mișcării simboliste. Deziluzionat tot mai mult de politica Partidului Liberal, Urechia a votat împotriva partidului de câte ori a considerat că vederile sale nu coincid cu politica partidului. Până în 1885 relațile sale cu "Junimea" s-au îmbunătățit, devenind un suporter al Partidului Conservator și
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
inteligentă, ci era și cunoscută ca o frumoasă a societății mondene fiind ținta unui considerabil număr de bârfe. Tânărul Boris era un om de spirit universal interesat deopotrivă de matematică, muzică, filozofie și literatură. Va fonda mai târziu atât mișcarea simbolistă rusă, cât și școala rusă de neokantianism. Nikolai Bugaev era bine-cunoscut pentru eseurile sale filozofice foarte influente, în care deplângea influența geometriei și a probabilității, și trâmbița virtuțile analizei matematice exacte. În ciuda sau poate datorită afinităților matematice ale tatălui său
Andrei Belîi () [Corola-website/Science/309397_a_310726]
-
vocii sale literare asupra scriitorilor ruși (și chiar asupra muzicienilor) a fost comparată cu impactul operei lui James Joyce în literatura engleză. Noutatea efectelor sale sonore a fost de asemenea comparată cu muzica inovativă a lui Charles Edward Ives. Romanul simbolist "Petersburg" (1916; 1922) este considerat capodopera lui Belîi. În această carte memorabilă Belîi folosește tehnica evocării culorilor prin sunete. Acțiunea se petrece în atmosfera oarecum isterică a unui Sankt Petersburg de sfârșit de veac pe fundalul revoluției ruse din 1905
Andrei Belîi () [Corola-website/Science/309397_a_310726]
-
curent), dar și unor mișcări ca realismul și naturalismul (în special prin povestirile din "Oameni din Dublin"). Cristopher Buttler crede că lucrările lui Joyce, de la "Stephen erou" până la "Veghea lui Finnegan" marchează niște pași esențiali ai evoluției literare de la epoca simbolistă la postmodernism. Harry Levin afirmă că "Portret al artistului în tinerețe" aparține naturalismului, iar "Veghea lui Finnegan" experimentului simbolist. Stuart Gilbert compară sincretismul stilistic al lui Joyce cu maniera poantilistă a unor artiști plastici ca Seurat: „combinația aceea de naturalism
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
crede că lucrările lui Joyce, de la "Stephen erou" până la "Veghea lui Finnegan" marchează niște pași esențiali ai evoluției literare de la epoca simbolistă la postmodernism. Harry Levin afirmă că "Portret al artistului în tinerețe" aparține naturalismului, iar "Veghea lui Finnegan" experimentului simbolist. Stuart Gilbert compară sincretismul stilistic al lui Joyce cu maniera poantilistă a unor artiști plastici ca Seurat: „combinația aceea de naturalism, simbolism și precizie tectonică pe care o vedem, de exemplu, în arta lui Seurat, își are omologul literar în
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Agatha Vasiliu-Bacovia (n. 8 martie 1895, Mizil, d. 12 octombrie 1981, București), născută Grigorescu, a fost soția poetului George Bacovia; a fost o poetă simbolistă minoră. A studiat Literele și Filosofia la Universitatea din București, a fost profesor secundar de literatură română la un liceu. A început să publice în 1918 în revista "Scena" primele sale poeme sau opere în proză. Are marele merit că
Agatha Bacovia () [Corola-website/Science/302798_a_304127]