434 matches
-
fiecare piesă prin multiple variante, alcătuindu-și acel mic volum antum de versuri cu grijă extremă; a lăsat pe dinafară tot ceea ce i se părea mediocru ori nefinisat și a redactat propria sa antologie cu extremă severitate. Adept al marilor simboliști contemporani, în special francezi, frecventator al prerafaeliților englezi, la curent cu noile voci din poezia germană de la 1900, Ștefan Petică a întreprins în versul românesc o reformă perceptibilă abia astăzi: el exclude, radical și decis, din cîmpul poetic biografia, politica
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
pentru rubrica „Cartea îi place lui...” Despre Istoria Ieroglifică, Liviu P. Dinu (profesor universitar al Facultății de Matematică) scrie, nu fără dreptate, că este „greu de tradus”. Iată unul dintre cele mai scurte rezumate ale volumului Plumb, de George Bacovia: „Simbolist. Citadin. Teritorii sufletești obscure, Incertul. Vagul. Nevroza. Maladiva acuitate a simțurilor. Descompunerea materiei organice. Catastrofa. Sinistrul. Tenebrosul. Negrul. De cimitir. Cavoul. Plumbul. Cadavrul. Singurătatea. Pustiul. Obsesivul. Apăsătorul. Monotonul. Zadarnicul. Teama. Ploaia. Lumea în dezagregare. Plânsul. Dezolantul. Depresia. Disperarea. Mania. Izolarea
Un spectacol comic by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3941_a_5266]
-
sau Simptomatologia sănătății», Baia Mare, 2006 îți poartă numele. Ambele au titluri extrem de interesante. Ai vrea să le explici cititorilor noștri cum și de ce ai ales să vorbești despre optimismul unui pesimist? Ce răspunsuri te aștepți să descopere cititorul în dreptul acestui simbolist pur, care a fost Bacovia, după ce parcurge cartea ta? - La „cum și de ce”, răspunsul este: întâmplarea. N-am vorbit despre optimismul unui pesimist, ci despre optimismul unui optimist care nu știa că e optimist. Tocmai pentru că este, cum spui, simbolist
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
simbolist pur, care a fost Bacovia, după ce parcurge cartea ta? - La „cum și de ce”, răspunsul este: întâmplarea. N-am vorbit despre optimismul unui pesimist, ci despre optimismul unui optimist care nu știa că e optimist. Tocmai pentru că este, cum spui, simbolist pur, la Bacovia „plouă, plouă, plouă”, dar mohoreala este numai un aspect exterior. Esența ploii stă - știe oricine - în puterea ei fertilizatoare. Când ți se pare că Bacovia stă să moară de plictis în poeziile lui „ploioase”, el vorbește, în
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
hotare”, e convins că acum nu mai e doar un soț al soției, ci poate chiar mai mult, un soț împlinit datorită soției. Îmi spune cu o ușoară undă de umor, dar și duioșie, cu eterna sa „coloratură de incurabil simbolist”: „M-am așezat în sfârșit în cuibul de aur, pe care mi l-am dorit și pe care mi l-a dăruit Dumnezeu, cu o soție cu farmecul și sufletul inegalabile”. Dr. Maria Pongrácz-Popescu S-a născut la Odorheiul Secuiesc
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
poetul se vrea îndrumător de școală și înființează un obscur cenaclu “Junimea”, care, cu tot zgomotul pe care încearcă să-l facă, trece aproape neobservat. Doar revista “Luceafărul” (1880-1919) iese din “devălmășie”, de numele ei fiind legat primul val al simboliștilor. Dar, mereu necugetat, de un egocentrism maladiv, după o lectură în cenaclul Junimii și relații protocolare cu Titu Maiorescu, Macedonski îl atacă vehement, ca și pe Alecsandri, de altfel, pentru că a acceptat premiul Academiei (1882). Însă, cea mai crudă nedreptate
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, DE PROF.UNIV.DR.FLORENTIN SMARANDACHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383858_a_385187]
-
de Decembrie”, punând în lumină o dimensiune biografică și literară unică, în care viața și opera se întrepătrund, se intercondiționează și se completează, creionând, într-adevăr, profilul celui mai important “opozant” al lui Eminescu în epocă, precum și a celui dintâi simbolist și teoretician al simbolismului românesc. Credem că, după ampla monografie al lui Adrian Marino, ca și a paginilor dense și comprehensive ale lui Călinescu, Vianu, Vladimir Streinu, Caracostea sau Mihai Zamfir, ca să cităm doar câțiva dintre exegeții lui Macedonski, cartea
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, DE PROF.UNIV.DR.FLORENTIN SMARANDACHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383858_a_385187]
-
din”Istoria”lui Călinescu: „poezia sa exprimă sentimentul izolării, drama căutării ieșirii din izolare, nostalgie maladivă, monotonie acustică, filosofii triste, teroarea umedului, viziuni apocaliptice, simbolism din tradiția baudelairismului ș.a.Cu aceste idei, Călinescu l-a fixat în „insectarul” literar: „un simbolist funebru, cu un soi de ermetism care, în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil”. Brr!.. După așa „recomandare”, cum să mai deschizi o carte de Bacovia? Dar s-a întâmplat un „incident”care m-
UN GULIVER COTIDIAN de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383047_a_384376]
-
din lume și „făcuse enorm În a mai reteza din ghearele vrăjmașilor lui Christos“. Un oarecare Papus, care avusese prilejul să-i fie În preajmă, Îi va face portretul Într-o manieră care amintește, poate din pricina folosirii majusculelor, de prozodia simboliștilor: „Dacă Îl veți Întîlni vreodată În Viață, mă Îndoiesc că-l veți suspecta de ceva, Întrucît nimic din Ținuta sa nu-i trădează menirea tenebroasă. Corpolent, dinamic, totdeauna cu un surîs pe buze, cu barba În formă de potcoavă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
prin retorta inteligenței, materia va primi purificarea combustiunii. Arta se va îndrepta, astfel, spre expresia obiectivă a sentimentelor și, deci, spre expresia indirectă și simbolică. Procedeul nu e nou; în stare latentă, el e la baza multor creațiuni poetice. Și simboliștii l-au folosit uneori ca un factor de sugestiune; simbolul nu trebuie însă privit ca un element caracteristic al simbolismului. În urma procesului natural de intelectualizare și de științism al epocii noastre s-ar putea întîmpla ca, sărăcit în izvoarele sale
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Ca fâșâitul fânețelor coapte, Ca liniștea stelelor clipind somnoroase în noapte, Ca foșnetul frunzelor galbene, ori Cum se stinge oftatul de noapte în zori; Cum și-a ascultat primul om vorbele cu uimire, Ca jocul ecoului în rostogolire, Ca un simbolist, decadent ori modern Peste care uitarea, liniștea se aștern; Dar se înscrie eternul clipa Când plină de gânduri întinde aripa; Cuvinte gândite, tăcute, șoptite - Căi neumblate, neștiute, nebănuite. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cuvinte șoptite / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN
CUVINTE ŞOPTITE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361320_a_362649]
-
realizează peisaje picturale chiar dacă în esență se simt frământări lăuntrice (Norii cresc în pântecele serii). Realizarea acestor sinestezii la care se adugă și prezența refrenului, a laitmotiv-uluice dă muzicalitate textului, mai evident în versurile Irinei Lucia Mihalca, amintește de poezia simboliștilor care, dincolo de aceste corespondențe între simțuri, dincolo de muzicalitatea interioară, strecurau realități sociale exprimate prin stări incerte, difuze, remarcate cu ușurință și în antologia de față. În afara pastelului, lectorul descoperă cu plăcere și uzitarea altor specii literare, autoarea antologiei dovedind pricepere
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
în revistele conduse de el. În „Chemarea” (1915) apare, pentru prima oară, semnătura T. Tzara. „Tristan” nu e ales pentru rezonanța particulară pe care o are numele în română sau ca omagiu către opera lui Wagner - o referință importantă pentru simboliștii care l-au influențat puternic pe tânărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca și sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului poet „trist în țară". În același an, în Zurich
TRISTAN TZARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366841_a_368170]
-
poet trist, că versurile sale sunt deprimante. Și totuși, Bacovia este poetul unei imense vitalități. În sprijinul acestei idei vine și cartea Angelei Monica Jucan, intitulată " Optimismul bacovian", apărută la Casa de editură Dokia, Cluj-Napoca, în 1999. „Tocmai pentru că este simbolist pur, la Bacovia „plouă, plouă, plouă”, dar mohoreala este numai un aspect exterior. Esența ploii stă - știe oricine - în puterea ei fertilizatoare. Când ți se pare că Bacovia stă să moară de plictis în poeziile lui „ploioase”, el vorbește, în
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
poet trist, că versurile sale sunt deprimante. Și totuși, Bacovia este poetul unei imense vitalități. În sprijinul acestei idei vine și cartea Angelei Monica Jucan, intitulată " Optimismul bacovian", apărută la Casa de editură Dokia, Cluj-Napoca, în 1999. „Tocmai pentru că este simbolist pur, la Bacovia „plouă, plouă, plouă”, dar mohoreala este numai un aspect exterior. Esența ploii stă - știe oricine - în puterea ei fertilizatoare. Când ți se pare că Bacovia stă să moară de plictis în poeziile lui „ploioase”, el vorbește, în
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
într-o interpretare exclusiv a volumului „Plumb”, și trei din cele mai frecvente simboluri cultivate de el (ftizia, clavirul, culoarea gri). Poemele „Plumb” și „Lacustră” sunt emblematice pentru creația bacoviană. Angela Monica Jucan se referă la Bacovia ca la un simbolist a cărui poezie poartă în sine „permanența, echilibrul, pacea... Îl preocupă pe Bacovia, indiferent cum și cât s-ar exterioriza, ponderabilitatea, în felul ei, maternă, a plumbului”. În accepțiunea autoarei, „Lacustră” nu aduce un sentiment neliniștitor, dimpotrivă, trimite la ideea
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
Voi sta la umbra albă // A mărului de april, // Visând la adevăruri de când eram copil // (Visând la adevăruri) În Colț de vis, motivul întoarcerii la vârsta candidă a copilăriei este reluat. Cuprins de dorul marilor călătorii care compensează, ca la simboliști, neajunsurile prezentului autohton, poetul se visează un peregrin zănatic, neostoit, care bântuie cu visarea țărmuri exotice din nord, cu fiorduri și burguri. Toate preumblările sunt însă doar iluzorii visuri: „Dar, ce păcat, e-o seară răcoroasă // Pleoapele mi se deschid
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
Pușkin, Lermontov, Lenau, Baudelaire, Rimbaud, Oscar Wilde, Walt Whitman, Cervantes, Shakespeare, Tolstoi, Gogol, Dostoievski, Fielding, Biblia(Eclesiastul, Psalmii, Iov, etc.), Ady Endre, Quasimodo, Blok, Esenin, Federico Garcia Lorca, Pablo Neruda, Nichifor Crainic, Schopenhauer, Smiles, Freud etc. Mă atrăgeau în special simboliștii. Tot atunci am început să scriu și primele versuri, care în atmosferă proletcultista a vremii nu erau pe linie. Între anii 1962-1967 am urmat cursurile de zi ale Facultății de filologie, secția Limba și literatura română, specialitatea Literatura universală și
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
la începuturi influența marelui înaintaș, apoi Octavian Goga sau Lucian Blaga nu ignoră nici ei lecția Eminescu, urmează apoi Bacovia, Arghezi și Ion Barbu care fac parte din aceeași „familie”, curentele care au urmat, semănătorismul și poporanismul și mai apoi simboliștii și postmoderniștii au ieșit și ei din mantaua poeziei eminesciene. Poetul Arghezi, după unii critici cel mai mare poet după Eminescu, s-a născut sub zodia genialității eminesciene. Deși a debutat sub auspiciile lui Macedonski, n-a recunoscut decât un
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
tragică, mi-am răspuns la toate aceste întrebări. El s-a identificat cu eroii săi, părăsind scena vieții ca și ei, expus derizoriului. El a văzut ca nimeni altul dincolo de obiecte, stările confuze, ambiguitatea sufletească, crepusculul, vagul, preluate prin filiera simboliștilor. De la el am învățat că dragostea nu-i eternă, biologicul din noi o destramă, că viața este cel mai mare mister al creațiunii pe pământ, ea nu e frumoasă, dar trebuie s-o facem să fie frumoasă, că moartea este
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
transformând invizibilul în vizibil. Fenomen care solicită o „ardere” supremă în planul spiritualității. Și nu oricine este capabil a-l înțelege și a-l exprima sau ... a-l exprima spre a-l face perceput și înțeles de publicul larg. Dintotdeauna, simboliștii au încercat fundamentarea unui limbaj aparte, dând expresie unei altfel de înțelegeri a lumii, comutând interesul și atenția de la aspectul exterior al existenței spre cel interior, spre esențialitate ... Pentru ca invizibilul să devină vizibil, artiștii apelează la arhetip. Cine va reuși
GRAFICĂ MIXTĂ-CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364819_a_366148]
-
întreabă: cine? Este o taină atât de mare însă prin cuvinte eul nopții bacovian dezvăluie: „E ora, de la care rămân închis - / O emoție... o amorțire...”, descrie în câteva cuvinte versificate o stare de trecere dintr-o dimensiune în alta. Marele simbolist român creează sugestii și dă imaginilor, aparent nelumești, împliniri reale. Însăși poezia sa este o împlinire a imaginii imaginate a anamnezei: „Tot mai tăcut și singur / În lumea mea pustie - / Și tot mai mult m-apasă / O grea mizantropie” (Ego
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
tragică, mi-am răspuns la toate aceste întrebări. El s-a identificat cu eroii săi, părăsind scena vieții ca și ei, expus derizoriului. El a văzut ca nimeni altul dincolo de obiecte, stările confuze, ambiguitatea sufletească, crepusculul, vagul, preluate prin filiera simboliștilor. De la el am învățat că dragostea nu-i eternă, biologicul din noi o destramă, că viața este cel mai mare mister al creațiunii pe pământ, ea nu e frumoasă, dar trebuie s-o facem să fie frumoasă, că moartea este
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
pe ținuturile moldovene locuite încă de vechii boieri, anacronici, retrograzi”; 8. „dar nimeni nu exprimă mai bine Moldova decât Bacovia, cu atmosfera ei de ploaie și descompunere, cu marea sa melancolie apropape endemică”; 9. „bacovia îi evocă pe decadenți, pe simboliști - familia sa spirituală - mai ales pe Verlaine, adică acea faună mereu beată, târându-și sfârșitul lamentabil al vieții cu care, de altfel, se compară”; 10. „frumosul cuvânt melancolie, lăsat moștenire de Eminescu, se întunecă la el, apare din străfunduri ca
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Mihai Petroveanu ); 3. „Trebuie să mai adăugăm că Svetlana este și o constantă descoperitoare de priorități ale noastre. Această calitate se desprinde încă din cartea de acum două decenii despre Bacovia. Departe de a fi văzut în autorul „Plumbului” un simbolist întârziat, autoarea identifică într-însul - împreună cu Trakl și concomitent cu el -, pe promotorul întregii lirici expresioniste mondiale” (Edgar Papu ); 4. „ ... este tot ce s-a gândit mai profund despre Bacovia în deceniul al cincilea fără continuatori pe măsură”; „meritul capital
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]