404 matches
-
schelelor semnifică intenția de a fi considerat ctitor al unei opere unice prin măreție și frumusețe. În Patul lui Procust, relevanța mitemului s-ar susține prin intermediul efectului de iconicitate. Charles Sanders Peirce consideră că iconul conține, în principal, două funcții: simbolizarea și imitarea/asemănarea. Conform teoriei lui Peirce, iconul există numai în gândire și are un caracter fulgurant. Filosoful Ed. Husserl comentează ultima caracteristică astfel: percepția momentană a iconului este asemănătoare "cu privirea aruncată cu un singur ochi, prin gaura de la
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Toate valorile sunt evidențiate prin opoziție, pentru că urmează după un perfect compus ("mi-am cumpărat, am coborât..."), exprimând o anterioritate reală, perceptibilă. Prin contrast, imperfectul capătă o valoare de prezent etern. Mitemul în discuție câștigă, în acuratețe, prin funcția de simbolizare iconică. Paradoxal, masiva exegeză camilpetresciană nu a remarcat că romanul Patul lui Procust are o structură circulară sau, mai precis, o dublă structură circulară. Schema sa actanțială și auctorială se prezintă sub forma a două cercuri concentrice. Primul (și cel
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de tehnică și de experiență. Ea stabilește bazele atât pentru prezent, dar și pentru dezvoltările viitoare și trebuie să fie În concordanță cu progresul. Aplicațiile sale se referă la domenii variate, dintre care se menționează: unități de măsură; terminologie și simbolizare; produse și procedee: definirea caracteristicilor produselor, metode de Încercare și măsurare, caracteristici pentru definirea calității; securitatea persoanelor și bunurilor. Standardul este un document stabilit prin consens și aprobat de un organism recunoscut, care stabilește pentru utilizări comune și repetate reguli
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
standarde naționale În 1991 sub forma STAS ISO 9000. Odată cu revizuirea succesivă a standardului ISO 9000 din 1994 și 2000, seria de standarde din țara noastră a fost pusă de acord cu noua ediție sub denumirea SR EN ISO 9000, simbolizarea indicând că standardul românesc este identic cu norma europeană și standardul internațional respectiv. În prezent, seria de standarde SR EN ISO 9000 este dezvoltată pe măsură ce normele sunt adoptate de către IRS (Institutul Român de Standardizare). Noua ediție (a III-a) a
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
căci limbajul nonverbal este unul simbolic. Meritul deosebit al lucrării constă tocmai în surprinderea aspectelor simbolice ale limbajului neverbal, acestea putând fi tratate din punct de vedere semantic, prin depistarea semnificațiilor comportamentale, și invers, prin cercetarea comportamentelor ce determină o simbolizare deosebită nonverbală, pentru ca, la nivel sintactic, să se poată stabili relațiile dintre simboluri, legăturile dintre aceste componente alcătuind planul complex al personalității. Prin aspectele practice demonstrative, lucrarea Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent oferă premise serioase pentru constituirea unui astfel
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Instruirea este considerabil facilitată de limbaj, care este nu numai un mijloc de schimb, dar și instrumentul pe care cel ce învață îl poate folosi ulterior în ordonarea mediului. Dezvoltarea mediului oferă omului mijloace de acțiune, de reprezentare imaginativă, de simbolizare și de comunicare. Există, după opinia lui Bruner, trei modalități fundamentale prin care copilul descoperă lumea din afara lui și o transpune apoi în modele: modalitatea activă, realizată de subiect prin acțiune, prin manipularea liberă a realului din exteriorul lui, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în endogamia politică care se îmbogățește fulgerător. Situația ivoriană și cea vietnameză oricât de îndepărtate ar părea unui observator care se oprește la definițiile "culturale" invită la reflecții încrucișate nu numai asupra "evidenței" economiei politice, ci și asupra încastrării în simbolizarea rudeniei și asupra caracterului precar al edificării ideologice a acesteia. Instrumentalizarea politică a acesteia rezistă cu greu unor abordări economice reale, iar contradicțiile nu pot fi decât înăbușite. În consecință, în cele două țări ies la iveală construcții politice care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sporită a modurilor de subzistență și de muncă se conjugă pentru a fragiliza autonomia actorilor individuali și colectivi și a grupurilor sociale. De aceea, aceasta din urmă se dovedește mai perceptibilă în construcțiile imaginare și noile forme ale idiomurilor de simbolizare în care se află singularitatea capitalului lor simbolic: aceste caleidoscoape variate dezvăluie rețelele nesfârșite dintre încorporarea dominațiilor locale și globale, exilurile imaginare, alienările, refulările și deplasările constrângerilor. În al doilea rând, generalizarea raporturilor comerciale și efectele ei asupra raporturilor sociale
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestor spirite cu budismul, asimilarea lor într-un spațiu budist este cu atât mai simptomatică cu cât ele se înscriu într-o relativă ruptură în raport cu vechile linii de partaj care separau geniile pagodelor sub monarhia budistă. Filtre sistematice, mediatori de simbolizare și interpreți dedublați ai raporturilor sociale, geniile se află în centrul articulațiilor interne și externe care determină evoluția câmpurilor economice și politice. Sintetizatori de descifrare, ele le redau o coerență semnificativă atunci când actorii se simt aproape de marasm. Pe lângă aceasta, ele
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ar putea traduce drept „fantezie desfășurată sub pretext științific”. El a ilustrat genul atât în proza scurtă, cât și în roman. Foarte adesea însă imaginile aparțin mai curând suprarealismului, eliberează pulsiuni subconștiente refulate și folosesc legile de constituire a visului - simbolizare, condensare, deplasare - pentru a construi alegorii, fabule ale condiției umane. În Imposibila oază (1984), de exemplu, cineva care e luat drept Tiberiu, dar care se numește Ilarion (nume utilizat în mai multe povestiri: e cel ilar, cel care produce ilaritate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
Trei ani mai târziu, în Poeme din Ev-mediul odăii (1991, un George Vulturescu pasional, un imaginant bine așezat în propria-i mitologie și în prorpiile tipare mentale, se adresează (ca odinioară Vinea, Emil Botta, Tonegaru, Roll) unei Doamne -, fantomă mută, simbolizare spectrală a feminității. "Cel singur, Doamnă, intră pe străzi / Ca soarele-n nouri" (Dialectica străzilor). Se înțelege, această Doamnă, o privitoare ascultând fără să întrerupă, e o abstracțiune, o "Persona" cum se numea în retorica tradițională un astfel de receptor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
artificială, convențională. Manevrarea lui nu creează dificultăți insurmontabile atunci cînd obiectul supus cunoașterii aparține aceleiași sfere de gîndire. Situația, se știe, se schimbă în cazul oralității. Aici limbajul nu iese din natură și se întemeiază pe un proces tipic de simbolizare, cunoaște o serie întreagă de „trepte”, de la intuiția difuză și mobilă la semnul fix, de la preconcept la concept-imagine. De altfel, culturile prealfabete nu se află la același nivel de „maturizare”; în consecință, nu trebuie nivelate prin aplicarea unei categorii unice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nelimitat al oricărei metafore. Un alt studiu, complementar acestuia, Simbolul artistic, a apărut în volumul Postume, București, 1966 și cuprinde o analiză detailată a categoriilor și funcțiilor simbolului. O analiză semantică, funcțională a simbolului încearcă Sorin Alexandrescu în Simbol și simbolizare. Observații asupra unor procedee poetice argheziene în Studii de poetică și stilistică, București, 1966. Capitolul 18 (a) p. 332. La confluența influențelor lui Taine și a pozitivismului din critica occidentală, a marxismului si a unor direcții ideologice rusești, poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
mult decât un lucru, el este o operație și o ceremonie: nu una de adio, ci de reîntâlnire (între vechi prieteni care se pierduseră din vedere). Simbolic și fratern sunt sinonime: oamenii nu fraternizează fără să aibă ceva de împărtășit, simbolizarea nu este posibilă fără a uni ceea ce era străin. Antonimul exact al simbolului este, în greacă, diavolul: cel care separă. Diabolic este tot ce desparte, simbolic este tot ce apropie. Imaginea este benefică fiindcă este simbolică. Adică rememorantă și reconstituantă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de o decizie. Mediul își manifestă influența: amprenta Împăratului o influențează pe cea a Domnului, așa cum Hermes "crioforul" (purtătorul de oi) se metamorfozează în imaginea Bunului Păstor. Prin gesturi spontane, martirii sunt onorați în fața altarelor. Prohibiția monoteistă este ocolită prin simbolizare. Cu cât Biserica a pactizat cu lumea seculară, cu atât a făcut compromisuri imaginii. Pe măsură ce cucerește Imperiul, ea se lasă cucerită de Imperiu și de imagine. Ca și cum nu s-ar fi putut lipsi de ea pentru a inculca și a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pentru a face o relatare sau o analiză la rece, în decalaj sau în "diferanța" derridiană, se transformă în editorial sau în predică. Situația de criză incită pe oricine să reducă la minim "ruptura semiotică" între evenimentul în curs și simbolizarea lui. Nu-i ușor de găsit o soluție (poate că adevăratele probleme nici nu au soluție). Cu atât mai mult cu cât transmisia în direct, on the spot, îi transformă pe jurnaliști în actori cu enunțuri "performative", și nu "constative
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și mai bine organizate instrumente de cenzură: Inchiziția. Această cenzură dorește să păstreze principiile ortodoxe ale catolicismului și limitează imaginarul la o anumită imagine standard. Efectul acestui gen de cenzură este o tendință naturală de ocultare, de sintetizare, metaforizare și simbolizare a mesajului astfel încât percepția mesajului să fie limitată. Efectul ei este opus scopului declarat, pentru că în loc de limitare a imaginarului pulsional se realizează o amplificare a acestuia. Cea de-a doua formă de cenzură este a noului mod de a raționa
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sub denumirea de hierofanie. Din această perspectivă, simbolul eliadian definește o formă a hierofaniei și un limbaj esențial al vieții spirituale, natura acestuia fiind, prin definiție, una religioasă 119. În domeniul creației, simbolul desemnează un spațiu al hierofaniei. Capacitatea de simbolizare a limbajului plastic îi permite artistului exprimarea printr-o varietate de mijloace și expresii vizuale, atât în sensul imitației sau reproducerii, cât și în cel al reprezentării unor idei abstracte cu semnificații profunde, sacre, polisemia 120 simbolului fiind una dintre
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
profunde, sacre, polisemia 120 simbolului fiind una dintre cele mai importante calități ale acestuia. Înțelegând sacrul ca un concept complex, caracteristic lumii supranaturale, reprezentarea acestuia nu ar putea fi posibilă, în sens figurativ, în absența simbolului și a funcției de simbolizare, care permit transpunerea realităților naturale și supranaturale în imagini artistice "echivalente". Putem vorbi astfel de o formă simbolică de cunoaștere cu exprese calități metafizice, regăsită aproape pretutindeni în practicile, ritualurile și obiceiurile societăților primitive sau tradiționale, încărcate de experiențele sacre
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
avea să își piardă din valoarea sacră cu care fusese înzestrat, devenind o simplă imagine 234. În paralel cu acest fenomen, instituirea cultului public urma să marcheze o importantă schimbare în istoria societății, prefigurând apariția noilor forme de reprezentare și simbolizare a divinității. Odată cu această evoluție, dobândind caracter public, imaginea își concentrează totalitatea energiilor sale în ideea de a fi văzută. Prin urmare, ea nu mai pune accentul, ca în trecut, pe caracterul său ritualic, ci pe cel vizual, acordând, prin
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
486. Psihiatrul și psihanalistul francez Serge Tisseron sublinia într-un studiu dedicat acestor probleme că, în societățile tradiționale, operele sacre nu pot fi separate de riturile, dogmele și manifestările cultice ale respectivelor culturi 487. Totodată, acesta observa că procesul de simbolizare prin care este invocată prezența divinității în operele de artă comportă în permanență trei aspecte complementare iconic, gestual și verbal -, ce reflectă raporturile dintre creația artistică de factură sacră și contemplatorul ei488. Rezumând aceste trăsături, se relevă faptul că, în
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
multifațetat în colaborare cu diferitele împrejurări și cu multiplii factori ce pot influența comportamentul. Este rejectată dualitatea minte-corp în favoarea unei viziuni unitare ce reia și pune accentul pe o serie de capacități umane fundamentale, cum ar fi: aă capacitatea de simbolizare: cele mai multe evenimente ambientale își exercită efectul prin intermediul unor procese cognitive, și nu în mod direct; bă capacitatea individului de a se relaționa și a acționa prin instanțe intermediare - prin modelare abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
colonie a culturii franceze?), anchetă urmată de altele, privitoare la „misiunea și realizările generației tinere” (de Crăciun 1932 și în 1937), la crezul personalităților (În ce cred, 1933) ori la „cetatea universitară”. Acestora li se adaugă nenumărate „semnalizări”, texte precum Simbolizarea omului modern, Estetizare și experimentalism, Explicațiile timpului nostru (despre mișcările tineretului francez) sau Franța de azi (dări de seamă asupra congreselor internaționale de filosofie de la Praga și Paris), ori interviuri (cu Léon-Pierre Quint, Rolf de Maré, René Benjamin), comunicări privind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
zeul-vitez?. Obiectivul prioritar al arhitecturii devine diversitatea ?i rapiditatea fluxului �n marile metropole. Limbajul arhitectural se remodeleaz? �n conformitate cu exigen?ele func?ionalit??îi riguroase, expresivita-tea estetic? nemaiinteres�nd dec�ț �n m?sura �n care se dore?te simbolizarea � prin masivitatea frapant? a volumetriei � puterii ?i siguran?ei de sine. Din domeniu al artei, arhitectura tinde s? devin? domeniu al tehnicii. Extinderea procedeului bazat pe betonul armat, introdus de inginerul francez F. Hennebique mai �nt�i �n construc-?iile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
semnalează o relativă sărăcire a procesului de sublimare, o diminuare a capacității de a controla excitația internă prin atribuirea unui aspect figurativ prealabil unui travaliu de dezimplicare, deplasare și apoi reinvestire ce caracterizează schema reprezentărilor mentale. Această activitate psihică de simbolizare/reprezentare, deci de relație, constituie pentru subiect o protecție împotriva amenințării supraîncărcării traumatice datorate excitației pulsionale (vezi mai departe). Într-adevăr, pulsiunea genitală obligă individul să caute obiectul complementar de satisfacție, deoarece de acum înainte el nu se mai poate
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]