2,705 matches
-
clama supremația prin formă sunt prezente în aceeași măsură și se manifestă la fel de puternic. În al doilea rînd, în cîmpul fragil al culorii, oricît ar părea de paradoxal, vocația unui decorativism amplu și fascinația pentru ritmurile care susțin adevărate construcții simfonice sunt contrapunctate prin tensiunile irepresibile pe care le generează fie dinamica liniei, fie nenumăratele contraste, de la cele statice, de cantitate, si pînă la impulsivitatea complementarelor. Și, finalmente, în al treilea rînd, această pictură, care se complică proporțional cu intensitatea privirii
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
în sfârșit potrivit la locul potrivit. Emisiunile postului respectiv - fie în direct, fie înregistrate - ne mai adapă sufletul și mintea cu bine și frumos: Istorie polemică; Muzică și muzicieni; 75 de minute despre...; Dilemele istoriei; Artă versus artă... Apoi: concerte simfonice, spectacole de operă și/sau de operetă, balet, filme cu adevărat artistice, jurnalele culturale etc. Ca să nu mai vorbesc de emisiunea Idei în libertate (moderator: H.R.Patapievici)(căreia i s-a și acordat Marele Premiu al APTR), sau de Restanțele
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
multe etape componistice, reflectă acumulările și preocupările din acea perioadă, reprezentând, în acest sens, o adevărată sinteză a investigațiilor sale folcloristice, dar și o pagină contrastantă în raport cu ceea ce avea să definească, mai târziu, stilul avangardist al lui Ligeti, autorul Poemului simfonic pentru 100 de metronoame, dar și al coloanei sonore din filmul SF regizat de Stanley Kubrick în 1968, 2001: A Space Odissey, alcătuită (alături de secvențe din creații semnate de Richard Strauss, Johann Strauss și Aram Haciaturian) cu extrase din patru
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
la Conservatorul Popular de Muzică din Lugoj. I. Willer a continuat să predea lecții de pian și vioară și în ultimii ani ai vieții, foștii săi învățăcei fiind astăzi nume importante ale artei interpretative: Florin Paul (prim-concertmaistru al Orchestrei Simfonice Radio din Hamburg), Dana Paul-Giovaninetti (pianistăconcertistă și profesoară la Școala de Muzică din Franconville și Conservatorul Regional din Argenteuil, Franța), Franz Metz (muzicolog, dirijor și organist la biserica „St. Pius” din München) ș.a. Primul recital al lui Pablo Casals, acompaniat
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
am fost numit profesor de Istoria Muzicii și Estetică Muzicală la Conservatorul din București) am servit în diferite instituții astfel: ca violonist în orchestra permanentă a Ministerului Instrucțiunii și ca violonist la Opera Română (1914/1916), ca violonist în orchestra simfonică dela Iași, condusă de George Enescu (1916 - 1918) fiind în acelaș timp mobilizat la Cenzura Militară, ca suplinitoral defunctului Alf. Castaldi la catedra de Armonie, Contrapunct, Fugă și Compoziție dela Conservatorul din București - în decursul căror cinci ani am compus
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
1948. De atunci asupra ei s-a așternut uitarea.distinsă cu PREMIUL I „George Enescu”. Premieră a avut loc la 5 mai 1939 la ONB, după ce la 21 ianuarie 1939, avusese loc prima vizionare a spectacolului<footnote Cosma, Octavian Lazăr, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casă Radio”, București, 1999, p. 626. footnote>. Baletul a fost reluat în stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
figură și o lucrare de Paul Constantinescu: Burlesca pentru pian și orchestră, terminată de Paul Constantinescu la București în 27 septembrie 1937. Prima audiție a fost la Radio, în 8 martie 1938, dirijor fiind însuși autorul<footnote Cosma, Octavian Lazăr, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casă Radio”, București, 1999, p. 626. footnote>. Mihail Jora consemna evenimentul în ziarul „Timpul” nr. 307 din 12 martie 1938, p.2: Marți seara am ascultat la aparatul de recepție, pentru întâia oară, două lucrări ale compozitorului
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
compozitorul Remus Tzincoca<footnote Remus Tzincoca (septembrie 1915 - ianuarie 2012), dirijor, compozitor, profesor. A studiat la Iași cu Antonin Ciolan, Alexandru Zirra, Constantin Georgescu. S-a specializat la Paris, unde l-a remarcat George Enescu. A fondat mai multe ansambluri simfonice și a dirijat cele mai importante orchestre din Europa și din lume. S-a naturalizat în 1965 în Canada. Invitat adesea în România, a dirijat în 1984 la București, în primă audiție mondială Cântată profana de Bartók, în versiunea ei
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
terminată de compozitor la 5 IX 1939, în care este prelucrata tema Cântării din Săptămână Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru. Interpreții sunt Theodor Lupu (v-cel), Constantin Silveștri (pian). În anii 40, Silveștri debuta că dirijor la Orchestră Simfonica Radio, fiind și corepetitor la Operă. Stagiunea 1942-43 când Opera Română e nevoită să-și desfășoare activitatea în localul Teatrului Regina Maria, reia, fără prea mare strălucire spectacolul de balet Nuntă în Carpați care îi adusese lui Paul Constantinescu în
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
în 1950 (26 oct. 1950) a fost imortalizata pe disc de vinil ECE 0276 sub baghetă lui CONSTANTIN SILVEȘTRI, înregistrarea datând din 1954. Soliști: Barbu Dumitrescu, Silviu Gurău, Constantin Niculescu-Bassu, Nella Dimitriu, Valentin Teodorian, Thea Rămurescu, Iolanda Mărculescu alături de Orchestră Simfonica Radio. Constantin Silveștri, Jean Rânzescu și Paul Constantinescu împreună cu interpreții La 16 februarie 1956 Constantin Silveștri, în fruntea Orchestrei Radio, abordează în primă audiție Concertul pentru orchestră de coarde, lucrare scrisă inițial în anul 1948 sub titlul Concert pentru cvartet
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
acesta scrie unui prieten: El (Puccini n.n.) urmează ideile moderne, ceea ce este de înțeles, dar, în același timp rămâne credincios melodiei care nu este nici veche nici modernă. Oricum, se pare că în lucrarea lui (Le Villi n.n.) predomină elementele simfonice. Nu este nimic rău în asta. Doar că este nevoie de multă precauție. Opera este operă și genul simfonic este gen simfonic și nu cred că trebuie să introduci o pagină simfonică într-o partitură de operă decât dacă urmărești
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
credincios melodiei care nu este nici veche nici modernă. Oricum, se pare că în lucrarea lui (Le Villi n.n.) predomină elementele simfonice. Nu este nimic rău în asta. Doar că este nevoie de multă precauție. Opera este operă și genul simfonic este gen simfonic și nu cred că trebuie să introduci o pagină simfonică într-o partitură de operă decât dacă urmărești plăcerea unui dans.<footnote A. Alberti: Verdi intimo, (Scrisoare către G. Ricordi ), Verona, 1931, pp.311- 315 footnote> Aceasta
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
nu este nici veche nici modernă. Oricum, se pare că în lucrarea lui (Le Villi n.n.) predomină elementele simfonice. Nu este nimic rău în asta. Doar că este nevoie de multă precauție. Opera este operă și genul simfonic este gen simfonic și nu cred că trebuie să introduci o pagină simfonică într-o partitură de operă decât dacă urmărești plăcerea unui dans.<footnote A. Alberti: Verdi intimo, (Scrisoare către G. Ricordi ), Verona, 1931, pp.311- 315 footnote> Aceasta este, se pare
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
în lucrarea lui (Le Villi n.n.) predomină elementele simfonice. Nu este nimic rău în asta. Doar că este nevoie de multă precauție. Opera este operă și genul simfonic este gen simfonic și nu cred că trebuie să introduci o pagină simfonică într-o partitură de operă decât dacă urmărești plăcerea unui dans.<footnote A. Alberti: Verdi intimo, (Scrisoare către G. Ricordi ), Verona, 1931, pp.311- 315 footnote> Aceasta este, se pare, prima reacție a lui Verdi la muzica lui Puccini. Mai
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
timp, un mare inventator atât în domeniul melodiei cât și în cel al armoniei. Revenind la melodie, trebuie să subliniem faptul că Puccini va continua marea linie a melodismului italian vocal, adăugându-i o nouă latură expresivă prin adâncirea planului simfonic al expresiei muzicale. În ceea ce privește portretele, atât Verdi cât și Puccini sunt de neegalat în descrierea eroinelor simple, sincere, iubitoare, emoționate. Eroinele lor sunt caractere nobile, ce se jertfesc în final pentru dragostea lor, dar trăiesc la modul real, sentimentele oamenilor
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
răspunde nevoilor liturgice, cum ar fi litanii sau psalmi responsoriali. Această muzică unește granițele denominațiunilor și este foarte bine cunoscută în America de Nord. În ultimele decenii interesul pentru muzica creștină evanghelică cu acompaniament instrumental a crescut foarte mult, iar numărul orchestrelor simfonice și a formațiilor corale care iau parte la festivaluri creștine s-a mărit considerabil. În unele biserici s-au inițiat proiecte, unde în timpul unor servicii religioase s-a introdus drama și dansul deopotrivă cu muzica, aceste reprezentații numindu-se musicaluri
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ai cântecului popular din întreaga țară. Registrul muzical se schimbă la TVR 3 la ora 2.30, odată cu Concertul Simfonia verde, pregătit pentru telespectatori deStudioul teritorial Cluj. Simfonia verde este un proiect inedit, o combinație între muzică electronică și cea simfonica, primul proiect de acest gen din România. TVR Cluj continuă și de la 3.20, cu ediția de Revelion Cap de afiș,ce aduce un concert susținut de Trupă Grimus - trupa cu renume internațional născută la Cluj. Spre dimineață, de la 4
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
a făcut, la mijlocul anilor ’80, trecerea de la chitarist rock la chitarist de blues. A doua zi a lui ianuarie se anunță, de asemenea, una... muzicală. De la ora 10.00, telespectatorii TVR 3 au întâlnire cu Loredana, în concertul Maria Tănase Simfonic,prezentat de TVR Craiova. Concertul este susținut de Loredana, Orchestră și Corala Academică a Filarmonicii Oltenia, Corul de copii al Liceului de Artă Marin Sorescu din Craiova, Cvartetul Alexander Bălănescu și, bine-nțeles, Taraful Agurida. La ora 13.00, violonistul
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
Vineri, 11 martie 2016, ora 19 Programul concertului simfonic oferit de Filarmonica „Banatul” vineri, 11 martie, este alcătuit din Concertul pentru vioară și orchestră în mi minor, op.64 de Felix Mendelssohn Bartholdy și Simfonia nr.3 în do minor op.78 de Camille Saint-Saëns. Fiind dirijor principal la
Avancronica de concert Filarmonica BANATUL [Corola-blog/BlogPost/94045_a_95337]
-
același an, 1886, acesta a murit, dedicația a devenit: în memoria lui Franz Liszt. Premieră a avut loc la Londra, la 9 mai 1886, sub baghetă compozitorului. Vineri seară partitura de orgă va fi susținută de Anca Lupu. Dirijorul concertului simfonic va fi maestrul Radu Popa. Mircea Tătaru
Avancronica de concert Filarmonica BANATUL [Corola-blog/BlogPost/94045_a_95337]
-
chiar însemn ceva, atât cât s-a putut pentru un om fără funcții, relații, lauri, privilegii... Cred că am fost consecventă cu mine, măcar cu singurătatea..." nov. 1990 "Jurnal de duminici" le spusesem cândva acestor însemnări, alegând singurătatea și muzica simfonică, ora fastă a regăsirii bucureștene... Aștept să bată clopotele celor 7 biserici care mă înconjură... Duminicile mele obosite de clopote, de uitare. Au uitat să bată de primejdie, de înviere; deși le-am păzit cu tot sufletul aici, în cer
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
Camil Petrescu și Mihail Sebastian. Un alt calup din carte se ocupă de Calea Victoriei ca traseu inițiatic pentru bucureștenofili și nu numai, parcurile de promenadă cu tâlc, teatrele cu intrigile lor de putere și culise, cinematografele cu atmosfera încinsă, concertele simfonice și Ateneul ca spațiu spiritual complet, vilegiatura locuitorilor capitalei (cu lentorile ei ritualice), orașul preschimbându-se într-o "canapea cu moliciuni de baie caldă", cum se văd lucrurile în Bilete de papagal, capitala toropită devenind un loc nesigur pentru sănătatea
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
Peru, unde se stabilește la începutul lui 1948. De ce tocmai Peru? Ulrica Cugler mi-a povestit că soțul ei a luat un glob pămîntesc și degetul se opri pe această țară. Aici el compune muzică, cîntă la violă în Orchestra Simfonică Națională ( motiv pentru care Cugler nu era complet necunoscut în Peru), lucrează ca agent la o societate de asigurări, și continuă să scrie. Se stinge din viață în capitala peruană, în 1972. De la "soția lui Apunake" așa îi place suedezei
Grigore Cugler omagiat în Peru by Dan Shafran () [Corola-journal/Imaginative/13928_a_15253]
-
aici apare diferența dintre interviul jurnalistic, simplu, și cel de literat, erudit, rotund, cu bază teoretică a discuțiilor, lecturi preliminare și concluzii de rafinament.) Baza ideatică a convorbirilor acoperă tot spectrul cultural actual, de la fenomenul televiziunii la politică, de la muzica simfonică la critica literară. Mărturisesc că majoritatea interviurilor mi s-au părut egal de interesante, cu problematizare amplă și complexă, cu teme coerente și dezvoltare, aproape interviuri construcție, aș zice, într-o logică a discursurilor hibridizate, destul de la modă azi, interviuri
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
orice urmă de simpatie). Și, totuși, dacă e să fim drepți, e suficient să privim politică externă, un domeniu unde, să fim serioși, la început de mandat Traian Băsescu era la fel de priceput că o dizeuza pusă să dirijeze o orchestră simfonica. Nu poți să nu vezi, însă, ca în cele două mandate, performanța Președintelui s-a îmbunătățit considerabil și neașteptat. Comisariatul European pentru Agricultură, ca să dau un singur exemplu, e unul dintre succesele notabile ale domniei sale. Au fost momente, nu multe
Buna guvernare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82412_a_83737]