344 matches
-
că intimitatea reprezintă apropierea dintre parteneri, sudura sufletească, înțelegerea reciprocă, măsura în care unul îl valorizează pe celălalt, contează pe el; angajarea reprezintă decizia de a rămâne implicat în relație; pasiunea reprezintă atracția fizică/sexuală și psihică dintre parteneri. Dragostea simpatetica se manifestă sub forma apropierii, căldurii, dorinței de a ajuta, preocupării față de bunăstarea și fericirea partenerului și angajarea pe termen lung. Dragostea oarbă, pasionala este un amestec de dorințe și atracție sexuală, exaltare și durere, anxietate și destindere, altruism și
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
compatibile psiho-emoțional, între prieteni, rude, oameni cu pregătire intelectuală asemănătoare. S-a constatat că persoanele care receptează semnalele telepatice sunt, statistic vorbind, mai mult femei deoarece acestea dețin o capacitate mai mare de sugestie, de susceptibilitate emoțională, de relatie afectiva simpatetica față de persoanele care transmit. S-a mai constatat că multe din semnale conțin SOS -uri, avertismente de pericol, de iminentă unor accidente, morți, deci lucruri neobișnuite ceea ce i-a dus pe unii la concluzia că s-ar emite astfel de
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
las copiilor mei un simț al empatiei și al milei și dorința de a îndrepta relele sociale.” - Anita Roddick Conform dicționarului, Empatia este „forma de intuire a realității prin identificare afectivă; tendință a receptorului de a trăi afectiv, prin transpunere simpatetică (care provoacă stări, mișcări sufletești tainice) viața eroilor din opere literare, filme etc.” Empatia mai este definită drept capacitatea cuiva de a se pune în locul altei persoane. Prin urmare, empatia presupune, în primul rând, a înțelege situația cuiva și, în
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
să las copiilor mei un simț al empatiei și al milei și dorința de a îndrepta relele sociale.” - Anita RoddickConform dicționarului, Empatia este „forma de intuire a realității prin identificare afectivă; tendință a receptorului de a trăi afectiv, prin transpunere simpatetică (care provoacă stări, mișcări sufletești tainice) viața eroilor din opere literare, filme etc.” Empatia mai este definită drept capacitatea cuiva de a se pune în locul altei persoane. Prin urmare, empatia presupune, în primul rând, a înțelege situația cuiva și, în
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
las copiilor mei un simț al empatiei și al milei și dorința de a îndrepta relele sociale.” - Anita Roddick Conform dicționarului, Empatia este „forma de intuire a realității prin identificare afectivă; tendință a receptorului de a trăi afectiv, prin transpunere simpatetică (care provoacă stări, mișcări sufletești tainice) viața eroilor din opere literare, filme etc.” Empatia mai este definită drept capacitatea cuiva de a se pune în locul altei persoane. Prin urmare, empatia presupune, în primul rând, a înțelege situația cuiva și, în
DESPRE EMPATIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382807_a_384136]
-
Acasă > Poeme > Emoție > SIMPATETICA Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Empatia πάθoς Eroii cărților de azi Își trăiesc emoțiile pe portativ Într-un limbaj emoțional intens Contradictoriu Sau copleșitor Micuțe radare Cu sistem personalizat
SIMPATETICĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383002_a_384331]
-
și decodificare Emoționate în fața unei Opere de artă Lansând gustul unui spectacol Educativ și familiar O nouă Sonata Kreutzer Generoasă și flexibilă Și uneori relaxanta În ritmuri melancolice Amintind de Figaro Culminând cu un grafic De empatie Estetică! Referință Bibliografica: SIMPATETICA / Aga Lucia Selenity : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1793, Anul V, 28 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aga Lucia Selenity : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SIMPATETICĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383002_a_384331]
-
e de mare întunericul clădirii întregi “. În ceea ce răspunde, la întrebările distinsei interlocutoare și domnia sa venind din domeniul medical, simțim acea empatie, de identificare a profesorului Florea Marin, prin trăire, cu personalitățile evocate, inclusiv interpretarea eului acestora după propria transpunere simpatetică în faptele și experiența acestora. Întrebările doamnei profesor dr.Ștefania Kory Calomfirescu urmăresc o ordine cronologică a etapelor prin care a trecut personajul său. Sunt întrebări directe, din care răzbate, totuși, empatia față de interlocutorul aureolat cu nimbul marilor înțelepți. Răspunsurile
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
e de mare întunericul clădirii întregi “. În ceea ce răspunde, la întrebările distinsei interlocutoare și domnia sa venind din domeniul medical, simțim acea empatie, de identificare a profesorului Florea Marin, prin trăire, cu personalitățile evocate, inclusiv interpretarea eului acestora după propria transpunere simpatetică în faptele și experiența acestora. Întrebările doamnei profesor dr.Ștefania Kory Calomfirescu urmăresc o ordine cronologică a etapelor prin care a trecut personajul său. Sunt întrebări directe, din care răzbate, totuși, empatia față de interlocutorul aureolat cu nimbul marilor înțelepți. Răspunsurile
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
e de mare întunericul clădirii întregi “. În ceea ce răspunde, la întrebările distinsei interlocutoare și domnia sa venind din domeniul medical, simțim acea empatie, de identificare a profesorului Florea Marin, prin trăire, cu personalitățile evocate, inclusiv interpretarea eului acestora după propria transpunere simpatetică în faptele și experiența acestora. Întrebările doamnei profesor dr.Ștefania Kory Calomfirescu urmăresc o ordine cronologică a etapelor prin care a trecut personajul său. Sunt întrebări directe, din care răzbate, totuși, empatia față de interlocutorul aureolat cu nimbul marilor înțelepți. Răspunsurile
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]
-
zorilor, cu evidența unei izbucniri profetice: „Dar ziua... / Ziua are puterea de a dărâma, / de a zgudui/ visul / și speranța / pe care le înalț / din nisipuri cântătoare” (Ziua care vine). Venită ca o pedeapsă prometeică, fulgurația simptomului (lacunar), de sorginte simpatetică, estompează secvențele fluxului imaginativ al ipostazierii leitmotivului expulzându-l „În afara visului”: „Adorm mereu în afara visului / semn că nici visul nu mă primește. Adorm mereu/ pe aceleași cuvinte - acum fără sens - / răscolind lutul simplu, / nisipul pur și fierbinte / adunat din aurore
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
contemplare. «Semnătură iubirii» de Petru Lascău”), ori la exegeza celui mai nou volum de poezii al Victoriței Duțu („«Vreau o altă lume» de Victorița Duțu - Poezie creștină despre veșnicie, dragoste și smerenie”); după titlu, vine, de multe ori, un moto simpatetic, ales, de obicei, din cartea explorata („Amintirile, așa cum mi-au fost relatate, năvălesc asupră-mi că un torent. Au prea multa realitate în ele, o junglă a realității, frumoasa și dureroasă... Că într-un vis îmi imaginez secolele trecute...”; „Nu
RECENZIA UNUI VOLUM NEEDITAT (INCA) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366977_a_368306]
-
univers devenit un topos al statorniciei și fericirii depline. Elementele naturii încep să concerteze pentru a deveni metafore, simboluti și sugestii într-o lirică ce dispune de o mare doză de inefabil. El pune în prim-plan fenomenele naturii, ipostaziindu-se simpatetic în fiecare lucru, pentru a-i decela esența. Pădurea devine un spațiu securizant, intim și protector: „Trec prin munții mei/ pe un cal învățat să zboare;/ nu am arme,/ nu am decât cuvântul omului de aici/ și aerul tare al
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
este nici de natură negativă,nici pozitivă,nici obiectivă și nici subiectivă,este de natură coniectivă. Aceasta este globala valoare care semnifică marea unitate a naturii. -În știința esteticii frumosului se afirmă că frumosul este de mai multe tipuri:frumosul simpatetic,frumosul demoniac-echilibrat,frumosul expansiv.Însă omul de rând toate aceste “nuanțe” ale logicii frumosului le-a sintetizat mai simplu și concis:este frumos nu ce este frumos,ci ce-mi place mie. -Realismul a apărut ca o necesitate rațional-axiologică a
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-8 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360670_a_361999]
-
din nou fericiți ... / Iubită Patria mea, îți trimit singurătatea inimii mele!/ De pe Rugul Aprins: Theodor Răpan!” Construit pe baza repetiției exclamației retorice din titlu ‒ „ Da, vin curând! ”, poemul final are o valoare concluzivă, motivând prin iubire și dăruire totală relația simpatetică a Poetului cu esența stărilor pure. Emoția universului lăuntric favorizează acordul empatic cu nețărmuritul metafizic, dar și cu întruchipările diverse ale lumii fizice, limitate în materie și, totuși, purtătoare ale misterului existențial: „ Da, vin curând , pe calul meu albastru,/ coborâtor
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
inițierii în solitudinea absolută a existenței, s-au lămurit, s-au limpezit și ele: Tăcerea - Iubirea - Cerul, Iată fresca zugrăvită în suflet. Atât mi-a mai rămas, Și asta dăruiesc. Ce ar mai putea înnădi vreun comentariu, erudit sau doar simpatetic, la această emblematică încheiere? Multe, fără nici o îndoială. În ce mă privește, însă, traseul hermeneutic pe care mi l-am propus se oprește aici. Vor urma altele, cu siguranță. Fiindcă Blagoie Ciobotin mi se pare a fi un poet mistic
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
Andrés Sánchez Robayna comunică o experiență lirică de profundă trăire spirituală. Traducătorul, el însuși poeta “doctus, dar nu artifex” (așa cum, într-un interviu mai vechi, se autodefinește, și așa cum, în amintita prezentare, îl caracterizează pe confratele spaniol), cunoscător exact și simpatetic al castilianei, propune cititorului român o tălmăcire fidelă, expresivă și, simultan, creativă, o lucrare a cărei apariție reprezintă, în opinia sa, dată fiind, în primul rând, puternica personalitate a lui Andrés Sánchez Robayna, “un eveniment editorial cu totul neobișnuit, pe
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
zorilor, cu evidența unei izbucniri profetice: „Dar ziua... / Ziua are puterea de a dărâma, / de a zgudui/ visul / și speranța / pe care le înalț / din nisipuri cântătoare” (Ziua care vine). Venită ca o pedeapsă prometeică, fulgurația simptomului (lacunar), de sorginte simpatetică, estompează secvențele fluxului imaginativ al ipostazierii leitmotivului expulzându-l „În afara visului”: „Adorm mereu în afara visului / semn că nici visul nu mă primește. Adorm mereu/ pe aceleași cuvinte - acum fără sens - / răscolind lutul simplu, / nisipul pur și fierbinte / adunat din aurore
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
nu impun măsuri disciplinare, înlătură resentimentele și înlătură nașterea altor conflicte. 4. Condițiile medierii • ambient plăcut; • timpul acordat suficient; • atitudini calme; • limbaj adecvat și familiar; • oportunitate pentru a favoriza comunicarea gândurilor, sentimentelor; • confidențialitate și siguranță; • folosirea catharsis-ului, încurajării, ascultării simpatetice; 17 • asigurarea cadrului necesar pentru întărirea comportamentelor de așteptare, atenție, afective față de ceilalți; • creșterea încrederii în sine. 5. Medierea elevilor Pentru ca actul medierii să se desfășoare este necesară prezența mediatorului și a mediatului. a) Mediatorul este pregătit pentru a facilita
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Scriitura cvasipoematică a cărții, dar și cu inserții de un realism savuros și perspicace în natura ființei românești, pune în lumină, din perspectiva acestei prințese franceze de viță muntenească, siluetele realmente frumoase ale țărăncilor și țăranilor de la noi, atît de simpatetic gelozite de cea care își consuma existența în saloanele de prim rang ale Europei și se bucura de compania spiritelor prime ale începutului de secol. E un model încîntător felul în care Martha, din statutul ei privilegiat (bogăție și inteligență
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în două modalități. În prima modalitate nu privim persoana din perspectiva propriului nostru interes, ci cu simpatie față de ea. Aceasta este situația prietenilor, rudelor, vecinii, altor persoane apropiate, numiți de Hume "cercul îngust". Noi ne bucurăm sau suferim în mod simpatetic cu cei cu care interacționăm în mod obișnuit. În cea de-a doua modalitate noi judecăm anumite caracteristicile ale unei persoane în conformitate cu efectele obișnuite pe care acestea le au, nu în conformitate cu efectele lor efective într-un anumit caz, adică conform
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
impulsurile printr-o prismă etică evidentă. Ca dramaturg, cu piese reprezentate în țară și în străinătate (Polonia, Cehia, Suedia), este adeptul unui teatru de formulă clasică, preluând din atmosfera cehoviană sau din dramele sentimentale ale lui Mihail Sebastian un mod simpatetic de a privi oamenii obișnuiți cu viețile lor lipsite de spectaculozitate (Provincialii, 1978, Camera de hotel, 1983, Teme provinciale, 1987, Apel telefonic greșit, 1997). În opțiunile sale își face simțită prezența un romantism întârziat, nostalgic, narațiunile dramatice având un ton
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
simbolurilor și rigoarea simetriilor interioare. Rock & Depeche. Filmul unui roman (1993), micul roman scris la mijlocul anilor ’80, deci anterior Ambasadorului, a fost „decupat” ca scenariu de film și editat ca „filmul unui roman”. C. sondează lumea adolescenților, într-un roman „simpatetic” (Adriana Bittel), apelând adică la „limba lor”, pe care o transcrie cu o plăcere similară aceleia etalate, pe alte coordonate, în rafinatele pagini din Ambasadorul. În Visul de iarnă al Isabellei. Insula (1996) sunt cuprinse proze scrise în registru ludic
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
-ne rugul./ Aducerile aminte să-și are plugul./ Facă-se cerul tămâie, azurul sineală/ Și inima îndoială.” Volumul Vorbele vântului (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) construiește un univers imaginar dominat de arbori, ape, pietre și păsări, a căror contemplare simpatetică devine sursa unui vitalism molipsitor, a unei bucurii de a trăi născută din conștiința identității originare dintre om și natura înconjurătoare. Expresia lirică a acestui sentiment de comuniune mistică universală este amestecul imaginarului cu realul, în care regnurile și categoriile
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
ei de bază, putem adăuga că nici un alt folclorist român n-a avut la noi un orizont atât de larg ca Ovidiu Bârlea și nu s-a putut apropia mai mult de poziția privilegiată pe care o oferă cercetătorului trăirea simpatetică a valorilor spiritului popular, în urma investigării terenului în contact nemijlocit cu problematica relevată de deplina stăpânire a bibliografiei de specialitate. De aceea, nimeni n-a studiat folclorul românesc mai bine decât a făcut-o acest atât de înzestrat fiu de
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]