1,391 matches
-
că producția acestui tip de literatură nu încetează practic niciodată pînă în 1989, ea nu este apanajul anilor ’50, așa cum se poate crede la o lectură grăbită a perioadei, ci continuă, cu diverse teme, dar în general cu aceeași stilistică simplistă, prozodie rudimentară, facile efecte de solemnitate, stîrnire a emoțiilor primare, pînă în 1989. (fragment din volumul cu același titlu, în curs de apariție la Editura Cartea Românească)
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
de sta în toate spațiile publice. Noi afirmăm dreptul tuturor persoanelor de a se deplasa în interiorul unei tări dar și în afara ei atât în scop personal, cât și financiar. Interzicerea traficului ascunde de fapt problema imigranților. O astfel de abordare simplistă a unei probleme atât de complexe nu face decât să sporească gradul de discriminare, violența și exploatarea imigranților sau lucrătorilor care practică sexul. Violența, constrângerile și exploatarea legate de migrație și de practicarea sexului comercial trebuie să fie înțeleasă și
Asociaţia prostituatelor "Maria Magdalena" din România a aderat la manifestul prostituatelor din Europa. Vezi aici cerinţele () [Corola-journal/Journalistic/25399_a_26724]
-
urmă încalcă drepturile fundamentale ale omului. Abuzarea practicanților de sex comercial Abuzurile se întâmplă în timpul activității sexuale, dar nu asta definește acest concept. Orice teorie care definește practicarea sexului comercial ca o activitate cu risc de violență este o abordare simplistă, care neagă diversitatea și ne reduce la stadiul de victime neajutorate. Acesta subminează autonomia și dreptul la autodeterminare. Legislațiile restrictive contribuie la discriminare, stigmatizarea și abuzul de prostituatelor. Cerem guvernelor noastre dezincrimineze sexul comercial. Cerem dreptul de a raporta abuzurile
Asociaţia prostituatelor "Maria Magdalena" din România a aderat la manifestul prostituatelor din Europa. Vezi aici cerinţele () [Corola-journal/Journalistic/25399_a_26724]
-
sau ar trebui să fim, unii cu ceilalți, nu pentru că răspundem unor norme, ci dintr-o neputința pe care o compensam astfel. Ca să supraviețuim, trebuie sa domolim demonul din noi și să scoatem cît mai mult la iveală îngerul. Contestabila, simplistă, banală sau ciudată, oricum ar părea o asemenea ipoteză, e limpede că ea are consecințe interesante. Între ele, cred eu, felul în care se poate reconceptualiza o joncțiune a spațiului privat, intim, acela care ne definește în singurătatea și unicitatea
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
vechilor norme în fața valului modernizărilor care lovește valorile familiei; modelul de instituție superioară de învățămînt este Universitatea Catolică; personajele-etalon sînt intransigente în ceea ce privește problemele religioase; partidul prezentat (cel pentru care activează multe personaje) este Democrația creștină; generația de după război este văzută simplist și bicolor: creștinii și marxiștii ș.a.m.d. Un alt punct sensibil este problema legăturilor sexuale înainte de căsătorie: "simțea cum se naște înăuntrul lui o neașteptată dorință de iubire fizică, dorință care e mereu gata să se nască la tineri
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
detergent poate să facă... "vedete". Sunt actori care preferă să joace astfel de roluri. Desigur, nu cei de primă mărime. Totuși, a cui e vina? Ce-i împinge spre asta? Traiul de zi cu zi? Un răspuns prea simplu și simplist. E regretabil însă că se întâmplă asta, că un actor stă cu ochii pe ceas în timpul repetițiilor, nicidecum pătruns de starea personajului sau a căutărilor celorlalți, ci stresat că întârzie la un ciubuc. Pe de altă parte, cei mai mulți joacă pe
Cine (mai) are nevoie de teatru? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16669_a_17994]
-
numai în filosofia kantiană, dar și în cea elenă... Intuițiile științei materialiste, grosiere, bazate pe evidența unei experiențe privilegiate ne împiedică să cunoaștem structura adevărată a lucrurilor. De unde, efortul salvator al fenomenologiei. A pleca, în știință, de la un anumit "comportament simplist". "La conduite du miroir" (Georges Bachelard) - prejudecata materialistă - schemă științifică primitivă... Aventura spațială - imposibilă prin această gîndire depășită, sec. 19... Sîntem mai liberi decît ar fi necesar.
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
unor banale țâțâni de fier. (De altfel, devenit tragic personaj al poemului său, " Problema spinoasă a nopților", dl. Dumitrescu se oferă să plătească eventualele daune!) Drama celui care a scris "Jurnalul de campanie", un om "de stânga", nu poate fi, simplist, explicată prin lipsa de omenie a "dreptei". Nu de "dreapta" e vorba aici. Ci de lipsa de compasiune, tot mai dureroasă, a multora dintre noi. Am mari îndoieli că cei care ar trebui să rezolve (imediat, pe loc!) problema sunt
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
a decupat în detaliu, n-a facut zoom pe degetele lipsă. Absența simțită fără a fi fost arătată nu creează disconfort, ci blândă tristețe. Ceea ce au în comun filmele discutate sunt planurile scurte, imaginile aparent întâmplătoare, indiferente la regimul denotației simpliste, încărcate adesea de o poezie fluidă, de viață "prinsă" întâmplător - adevărata poezie a documentarului, pierdută de obicei la intersectarea genului cu televiziunea: un lipovean închinându-se cu metanie în fața bisericii, pe o poliță o Matrioșă obosită zăbovind lângă un spray
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
fie și numai dacă ne gândim la recolta perioadei interbelice, când s-a și format opinia publică despre G. Călinescu. A fost meritul major al editorului de a dispune aceste repere de-sine-stătătoare, într-o suită putând conduce linear, dar nu simplist, la o sinteză. Alegând, bunăoară, triada Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Vladimir Streinu în capitolul rezervat Vieții lui Eminescu, nici unul dintre detractorii biografului, clamoroși în epocă, neîmpăcați plugari pe parcele, nu a fost cuprins în antologie. Când însă vine vorba de Istoria
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
invocate mai există unul, subtil, dar foarte important: intoleranța acestui "gen" în literatura noastră contemporană. A fost perpetuat modelul poeziei frumos așezate într-o plachetă, modelul poetului rupt de realitate, cu capul în nori. Desigur, mulți vor ironiza această perspectivă simplistă și superficială asupra profundei noastre poezii. Se știe că poezia nu se vinde (chiar deloc, în comparație cu proza). Da, poezia în plachete, cu un portret mare al poetului nemuritor și rece pe a patra copertă, nu are cum să se vîndă
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
cu totul altfel lucrurile (ea nu este realizată în această carte, analiza rămînînd la nivel teoretic). Dacă opera lui Arghezi este privită ca un loc al tuturor contradicțiilor, cu Bacovia lucrurile se întîmplă exact invers. Textele sale au fost interpretate simplist și simplificator. Principala sursă a erorii este, după I.B. Lefter, faptul că simbolismul era privit ca un curent de aceeași anvergură, cu același grad de generalitate precum romantismul sau clasicismul. Din această cauză apare, la Lovinescu, în capitolul �Alți poeți
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
pomenit clișeul despre evreul negustor, meseriaș, cămătar și cîrciumar. Aceste clișee mentale echivalate, adesea, de chipul evreului real au creat o întreagă colportare invectivantă. Firește că evreul negustor este și un înșelător prin profesiune, deși inteligent. Un astfel de stereotip simplist a fost preluat și folosit pînă și de un cărturar de talia lui N. Iorga, mereu păcătuind printr-un antisemitism consecvent. Și clișeul fals e întîlnit și azi, citîndu-se un exemplu din recenta dar, acum defuncta, revistă Europa. Dar ar
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
adevărat, fiind așadar notat pe nedrept. în fine, cei care au gîndit subiectele au mai întins o mînă de ajutor candidaților, solicitînd prin barem să se acorde un punct sau chiar mai multe și în situații în care candidatul tratează simplist subiectul și face și greșeli de ortografie și punctuație. Dacă nu poți pretinde unui absolvent de liceu să scrie corect, atunci la ce să te aștepți în privința cunoștințelor lui de literatură? Baremul de la subiectul al patrulea prevede că profesorul acordă
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
hotărît: camera va fi purtată, tot timpul se va filma de la înălțimea ochilor - nu plongé, nu contre-plongé, nu traveling, nici un fel de procedeu altul decît acela simplu, al înregistrării evenimentelor care se petrec. Din cauza asta, filmul poate părea arid sau simplist ca abordare, dar cine tranșează astfel, fără a revedea filmul, cred că greșește, îi scapă ceva. Această experiență e, dacă nu par exagerat, o "echilibristică pe marginea prăpastiei", ca să citez un tablou al lui Klee, care-mi place mult, deși
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
în publicistică, dar și prin operă, idealul maiorescian și lovinescian al primatului valorii, Nicolae Breban a fost și mai este, poate, suspectat, precum au fost suspectați și cei doi mari critici, de insuficiență a vibrației naționale. Suspiciune iscată de judecăți simpliste: scriitorul ni se pare a fi o pildă de preocupare pentru destinele (culturale) românești.' Cum se comentează un roman? Altă întrebare care trebuie adresată cu tărie criticii de astăzi. Nicolae Bârna analizează tradițional dimensiunile narative, tematice, compară romanele autorului. Nimic
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
să-i dăruiască de Crăciun pușca din dotare, virginitatea tînărului, mîinile murdare pentru care e trimis la arest, primul bărbierit, vise amestecate cu realitatea etc.), e adevărat, dar toate acestea sînt mult mai bine ascunse într-o poveste aparent simplă, simplistă chiar la suprafață. Subiectul pare desprins dintr-un ziar de scandal, faptul divers cu alură de senzațional e mereu prezent și mereu exploatat. Nimic nu lipsește: fetița de doisprezece ani care se prostituează trăgînd cu sete din punga de aurolac
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
epateze cititorii vîrîndu-i în arcanele unui limbaj pe care îl stăpînea, dar căruia nu simțea nevoia să-i devină prizonier. Era un înțelept care putea vorbi cu simplitate despre orice. Și asta, atît cît pot eu aprecia, fără a deveni simplist sau vulgar în domeniul ideilor gingașe. Prețuirea lui față de Stere ar merita o explicație detaliată. Zigu s-a apropiat de el poate și pentru că Stere a fost unul dintre construitorii stîngii autohtone preocupate de problemele reale din România vremii. Stînga
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
scriitură să fie atît de respingătoare încît orice discuție să se poată opri la nivelul formei. Pe de altă parte, pentru că unui asemenea roman, problematizant, filosofic, dostoievskian, nu i se pot aplica exigențe îngust estetice. Ar fi simplu, de fapt simplist, să spunem că e un roman prea lung, fragmentat gratuit, nedigerabil și antipatic. Și să încheiem discuția. Dar asta ar însemna să nu ținem cont de un întreg program pe care autorul n-a pierdut nici un prilej să-l explice
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
povestea și e ușor de intuit că o asemenea întîmplare senzațională în sine dă naștere la o mulțime de interpretări. Interesant e cum sînt inserate aceste interpretări în narațiunea de bază, alături de considerații auctoriale, balade și descîntece. Montajul e simplu, simplist chiar, cu toate lipiturile la vedere. Nimic din trecerile insesizabile de la Mircea Eliade, nici o preocupare pentru tehnicile literaturii de gen. Vasile Andru își prezintă povestea sec, într-un stil copilăresc, brutal în directețea lui. La fel și interpretările. Vocea bătrînului
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
adus apoi întregii elite a intelectualității românești din exil, elită care a îndeplinit un rol decisiv, prin puterea propriului exemplu, în formarea noilor generații de cărturari, exercitând o permanentă funcție critică prin care "s-au făcut importante corecții" asupra modului simplist, ideologizant de a trata literatura - în țară, până și clasicii erau răstălmăciți, Eminescu sau Caragiale, de exemplu, fiind transformați, potrivit "ministerului adevărului", în critici ai regimului "burghezo-moșieresc". Citându-l pe Octavian Bârlea - "dacă opresiunea comunistă e tragedia de astăzi a
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
este foarte actuală și ascunde și o importantă problemă de mentalitate a intelectualului român. Dacă privim publicistica intelectuală de sfîrșit de mileniu, vom vedea că, fără excepție, bingo-ul este privit ca un blestem național; iată o delimitare a intelectualului extrem de simplistă. Dimpotrivă, Noica privea fenomenul cu multă indulgență, el nesimțind nevoia unei desprinderi drastice de masa bingomanilor. Acest lucru dovedește încă o dată că elita zilelor noastre suferă de o criză identitară și de o crispare legitimantă, stări de care Noica se
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
determinată de intenții artistice ori de necesități sau preferințe ale comunicării sociale), dar și de minciună, expresie lingvistică (fie și 'vie și percutantă') a unor informații contrare realității, adevărului. Formularea limbaj lemnos, înregistrată cu ocazia recentelor comentarii electorale, reactualizează semnificația simplistă, care absolutiza componenta superficială a conceptului limbă de lemn (de la care în mod evident se revendică), dar o și relativizează: afirmația comentatoarei viza în mod expres a b s e n ț a 'culorii', supraestimînd verbalizarea facil atracțioasă și făcînd
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
prin activitatea ei continuă rezumată în postfață de Henri Zalis este un mesaj de tinerețe fără bătrînețe. Aș mai adăuga un singur lucru: poate că cititorul de azi are nevoie tocmai de o asemenea literatură fără încrîncenare, simplă, dar deloc simplistă, ușor de citit și greu de uitat. Elveția se dovedește încă o dată un model. Yvette Z'Graggen, La Punta, roman. Traducere și postfață de Henri Zalis, Editura Vremea, București, 2000, 200 p., f.p.
Din liniștita Elveție by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16591_a_17916]
-
cît democratice. Recurgînd la opțiunea a treia, era limpede că vor fi dificultăți. O seamă întreagă de guverne sau de electorate (fie ele chiar nominal aliate) erau categoric opuse: fie din teama neîndreptățită a hegemoniei americane, fie dintr-o înțelegere simplistă a suveranității interne a statelor (fie și a celor mai brutale), nu lipsită de trîndava pasivitate, fie dintr-o simpatie subconștientă pentru sistemele dictatoriale (inclusiv, în cazul multor europeni, un antisemitism tacit și inhibat), fie (în interiorul Americii și aiurea) prin
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]