149 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Aspiratii > DE LA TEMNIȚĂ SPRE SINAXARE - CÂTEVA CONSIDERAȚII ȘI REFLECȚII Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 30 din 30 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Am parcurs zilele acestea, ca într-un itinerar și pelerinaj duhovnicesc, cartea recent apărută și intitulată sugestiv: „Din temnițe spre sinaxare” editată de către grupul areopag, coordonată de către teologul și mărturisitorul Danion Vasile, și publicată la Editura „Egumenița” din Galați, în acest an 2008, cu binecuvântarea Episcopului duhovnicesc Iustinian Chira al Maramureșului și Sătmarului. Am citit, cu multă luare aminte, materialele semnate
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
din partea poporului. Cinstire pe care Sfântul Sinod o pecetluiește prin slujba canonizării. Mare parte din textele adunate aici nu fac altceva decât să mărturisească faptul că, deja, poporul își cinstește noii mucenici. Și așteaptă canonizarea lor. Așteaptă intrarea lor în Sinaxare... Dintre toate relatările despre închisori și vremurile de prigoană trăite de acești oameni în secolul trecut, din toată investigația psihologică a atâtor autori, toți înzestrați cu duhul mărturisitor, cartea aceasta este una dintre cele mai duhovnicești, una dintre cele mai
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
nu o vor birui” și asta datorită (și) slujitori ei fideli ce au apărat-o în vremuri în care alții au trădat-o și au prădat-o, făcându-se, în acest fel, vrednici de a ajunge din temnițele comuniste în sinaxarele acestei sfinte Biserici - ai cărei fii nelași și nefățarnici au fost, până la sfârșitul vieții lor pământești!... Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: De la temniță spre sinaxare - câteva considerații și reflecții / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 30, Anul I
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
prădat-o, făcându-se, în acest fel, vrednici de a ajunge din temnițele comuniste în sinaxarele acestei sfinte Biserici - ai cărei fii nelași și nefățarnici au fost, până la sfârșitul vieții lor pământești!... Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: De la temniță spre sinaxare - câteva considerații și reflecții / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 30, Anul I, 30 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
și exeget creștin - sunt pietre prețioase prinse în cununa însângerată (de jertfă) a moralei și tradiției creștine românești a tuturor timpurilor. Făcând extensie la una dintre pildele patristice și anume viața sfinților Varlaam și Ioasaf de la India (superb repovestită în Sinaxar de Mihail Sadoveanu), trebuie să recunoaștem că omul (cititorul) se poate socoti pe sine asemenea prințului din poveste, care (inițial, fals îndoctrinat) nu acceptă și nu recunoaște dintru început bătrânețea sau moartea, pentru ca mai apoi să realizeze (printr-o corectă
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
reluarea legendei despre misiunea Sf. Andrei în Scythia. Tradiția scythică revine, din secolul VIII, constant în scrierile ecleziastice sau istoriografice bizantine, Sf. Andrei ar fi hirotonit ca episcop, la Odessos (Varna), pe Ampliat, însă Zeiller a arătat că nota din Sinaxarul Bisericii din Constantinopol este nulă, lipsită de orice valoare. În continuare, inspirați de literatura apocrifă și cultă, Simeon Metaphrastul (secolul X) și Callistos Xantopulos (secolul XIII) au menționat predicarea Evangheliei de către Sf. Andrei în "pustiurile scythice" Dobrogea, părțile răsăritene ale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Singidumun, Bononia, Ratiaria, Novae, Durostorum, în Moesia, Panonia, Dacia. Numele unora dintre ei le cunoaștem din "actele martirice", precum Breviarul sau Martirologiul siriac, din secolul IV, apoi, Martirologiul hieronymian, datat secolul VII, aflat la originea calendarului catolic de azi, și Sinaxarul Bisericii din Constantinopol, datat secolul VIII, care stă la baza calendarului ortodox din prezent. Printre cei supuși martiriului se aflau episcopi, preoți, diaconi, citeți, soldați din armata romană, funcționari, negustori, țărani, bărbați și femei. Ei au pătimit mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de martiri, în afară de anonimi. Aceștia au îndurat martiriul la porunca unei căpetenii locale (Vingurich)-se pare că au fost arși de vii într-o biserică, undeva la vărsarea Argeșului în Dunăre, cf. și relatarea lui Sozomen. După o notiță din sinaxare, rămășițele acestor martiri au fost strânse de Gaatha, soția (regina ?) unei căpetenii gote, și fiica ei Dulcilla. Cu ajutorul unui creștin local Vellas, rămășițele (moaștele) lor au fost duse la Cizic, pe malul asiatic al Mării de Marmara, unde Dulcilla a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dulcilla. Cu ajutorul unui creștin local Vellas, rămășițele (moaștele) lor au fost duse la Cizic, pe malul asiatic al Mării de Marmara, unde Dulcilla a rămas, iar Gaatha și Vellas au revenit în Muntenia, fiind uciși cu pietre. În afara celor menționații, sinaxarele fac referire și la alți martiri supuși persecuției de Athanarich. Amintim în primul rând pe Sf. Nichita, ars într-o zi de 15 septembrie-se pare că era un captiv originar din Cilicia, adus de goți în nordul Dunării. Originea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
izvoare nesigure. Astfel, în contextul pătimirii mucenicilor Epictet și Astion la Halmyris, este amintit și episcopul locului, Evangelicus, pe care unii istorici îl consideră primul episcop cunoscut al Tomisului. După păstorirea lui, avem informații despre un episcop, Efrem, pomenit în sinaxar la 7 martie, care a propovăduit în Sciția și a fost martirizat în timpul persecuției lui Diocletian. Alte sinaxare amintesc despre pătimirea ca martir a episcopului Tit, în vremea lui Licinius. La sinodul I de la Niceea, din 325, a participat și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe care unii istorici îl consideră primul episcop cunoscut al Tomisului. După păstorirea lui, avem informații despre un episcop, Efrem, pomenit în sinaxar la 7 martie, care a propovăduit în Sciția și a fost martirizat în timpul persecuției lui Diocletian. Alte sinaxare amintesc despre pătimirea ca martir a episcopului Tit, în vremea lui Licinius. La sinodul I de la Niceea, din 325, a participat și un episcop din părțile Sciției, cf. mărturiei lui Eusebiu de Caesareea: "nici schitanul nu lipsea din ceată". Se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Veneția. Cartea lui Landos se compune din trei părți. Primele două au un caracter didactico-moralizator, iar partea a treia cuprinde antologia de narațiuni Minunile Maicii Domnului. Autorul a folosit pentru antologie atât izvoare grecești - conform tradiției Muntelui Athos (Metafrast, sinaxare, penticostare, Viața Sfântului Ioan Damaschin ș.a.), cât și izvoare occidentale - conform unei bine stabilite tradiții a legăturilor insulei Creta cu centrele de cultură apusene, mai ales cu Veneția. Se pare că Landos a apelat la Il Libro dei cinquanta miracoli
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]
-
sec. V - începutul sec. VI). O Poveste a lui Nilus Singuraticul despre uciderea călugărilor de pe muntele Sinai și anii de temniță ai fiului său Teodul, care îl plasează pe Nilus pe Sinai și a contamina și viața lui Nilus din Sinaxarul din Constantinopol, este considerată o legendă ulterioară. Culegerea de scrisori compuse de Nilus, editată în 1668 de L. Allaci (reprodusă în PG 79, 81-581) conține 1061 epistole, distribuite în trei cărți alcătuite, fiecare, din 333 scrisori, plus o a patra
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
traduse, cum spune el însuși, de G., reprezintă secvența cea mai consistentă a colecției (în românește mai sunt transpuse doar indicațiile de tipic, restul fiind păstrat în slavonă). Contactul traducătorului, cărturar rafinat, știutor de elinie și de carte grecească, cu sinaxarele lui Maximos Margunios este neîndoielnic. La fel de adevărat este că istoricul de curte al lui Constantin Brâncoveanu a transpus după versiunea lui Margunios doar atunci când în Viața și petrecerea svinților a lui Dosoftei (care i-a stat sub ochi neîncetat) nu
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
începutul secolului al VI-lea). O Poveste a lui Nilus Singuraticul despre uciderea călugărilor de pe muntele Sinai și anii de temniță ai fiului său Teodul, care îl plasează pe Nilus pe Sinai și a influențat și viața lui Nilus din Sinaxarul din Constantinopol, este considerată o legendă ulterioară. Culegerea de scrisori compuse de Nilus, editată în 1668 de L. Allacci (reprodusă în PG 79, 81-581), conține 1.061 epistole, distribuite în trei cărți alcătuite, fiecare, din 333 scrisori, plus o a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
aceea mi se părea important ca dialogul cu veteranii dreptei interbelice - strânși la monumentul Calvarului Aiudului - să fie legat de plânsul din pustie al Sf. Siluan Atonitul. Înțelegi mai greu rolul matematicilor după ce ai descoperit etica sacrificială din Filocalii și Sinaxare. Fiind atașat de pravilă, tolerezi foarte greu nuanțele oricărei medieri hermeneutice sau complexitatea peisagistică a modernității. Când un monah ca părintele Sofian Boghiu de la Antim decide să vorbească cetății despre lucrarea isihiei, este imposibil ca rugul aprins să nu poposească
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pământului, care, chiar dacă într-o altă limbă, slujesc aceluiași Dumnezeu. Motivul? Nimic altceva decât neputința melcului de a-și părăsi cochilia. Câți ortodocși din Finlanda sau Estonia au habar despre soarta creștinilor din Etiopia sau Eritrea; câți europeni continentali urmăresc sinaxarul sfinților britanici - pentru a nu-i pomeni pe mucenicii din gulagul comunist sau pe martirii Extremului Orient (în China, persecuțiile continuă și astăzi)? Deși educați, numeroși credincioși își imaginează esența ortodoxiei după chipul și asemănarea tradiției lor locale. De aici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
însă, în secolul al XV-lea, poezia nu-i va mai tenta pe cărturari. Proza hagiografică, în schimb, devine un punct de atracție. Numeroase serii de „vieți ale sfinților” ce circulau la noi în paterice, proloage (corespondentul slavon al grecescului „sinaxar”) ori mineie, au stimulat, împreună cu alți factori, apariția primelor texte autohtone. Dacă o Viață a lui Nicodim, scrisă de ucenici după moartea întemeietorului mănăstirilor Vodița și Tismana, poate fi doar bănuită deocamdată (și pe baza „cutumei” literare, dar și în
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
ei, au transformat-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva în Ocrotitoarea Moldovei. Canonizarea Sfintei Cuvioase Parascheva s-a făcut la data de 14 octombrie 1955 în urma deciziei Bisericii de a canoniza un număr mare de sfinți autohtoni care nu figurau în Sinaxarul Bisericii Ortodoxe. Printre acești sfinți s-a numărat și Sfânta Vineri. Și totuși dintre toți sfinții mucenici, martiri și cuvioși ai Sinaxarului de ce au ales o românii tocmai pe Cuvioasa Parascheva? Originea ei tracă este singura legătura etnică între ea
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
octombrie 1955 în urma deciziei Bisericii de a canoniza un număr mare de sfinți autohtoni care nu figurau în Sinaxarul Bisericii Ortodoxe. Printre acești sfinți s-a numărat și Sfânta Vineri. Și totuși dintre toți sfinții mucenici, martiri și cuvioși ai Sinaxarului de ce au ales o românii tocmai pe Cuvioasa Parascheva? Originea ei tracă este singura legătura etnică între ea și poporul român. Minunile Sfintei Cuvioase Parascheva au impresionat puternic un popor a cărui mentalitate și civilizație poartă sigiliul unei spiritualități complexe
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
moralei creștine, scene din istoria omenirii, momente importante din viața Bisericii și portrete de ctitori și sfinți. Hieratismului rigid al prototipurilor bizantine, meșterii moldoveni îi opun căldura expresiilor vii, respectul pentru adevărul figurii umane. Din Țara Românească este preluată scena sinaxarului, întâlnit la Cozia încă din secolul al XIV-lea, și tot de la Cozia se împrumută scene cu figuri de sfinți ascetice, cum ar fi cei de la bolnița de la Bistrița. Obiectele, clădirile și natura sunt redate schematic sau simplificat în picturile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a zidurilor laterale ale pronaosului (sud, est și nord). Pe latura de est, tot în partea de sus s-a pictat Adormirea Sfintei Ana. După sinoadele ecumenice, pe fațadele laterale urmează câte trei registre cu scene care reprezintă Menologul sau Sinaxarul, dar nu în întregime. Fiecare registru are câte 8 scene, deci, 24 de scene pe fiecare fațadă, iar pe toate cele patru fațade ale pronaosului sunt 96 de scene, care ilustrează momente din viețile sfinților, mai ales sfârșitul mucenicesc, minunile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pronaosului sunt 96 de scene, care ilustrează momente din viețile sfinților, mai ales sfârșitul mucenicesc, minunile etc. Numeroase sunt și scenele cu decapitările sfinților. Unii dintre ei sunt răstigniți pe cruce ca și Iisus Hristos. După cele trei registre cu Sinaxarul, urmează al patrulea registru care ilustrează mai ales Pildele Mântuitorului, unele scene din Vechiul și Noul Testament. Scenele mai mari le găsim pe latura de vest. Prima din dreapta ilustrează Pilda despre tocmirea lucrătorilor la vie. Este o scenă bogată, peisaj cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
se mai întâlnește în altă parte. Sunt câteva scene luate din iconografia picturii exterioare moldovenești: acatistul Maicii Domnului, arborele lui Iesei, filosofii antici, scara virtuților, rugul lui Moise etc. Pictorii au dat o mare atenție martirajelor de sfinți, atât în sinaxarul din pronaos cât și în registrele din naos. Mulți sfinți sunt răstigniți asemenea Mântuitorului Iisus Hristos. ,,Pictorii accentuează elementul miraculos atât în ilustrarea numeroaselor minuni, vindecări, cât și în redarea martirajelor variate și de o mare cruzime. Aici se vede
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]