KorAP: Find »[drukola/base=sindrom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...1115 >

27,862 matches

Corola-journal/Science/92054_a_92549

analize efectuate după o lună. Am monitorizat scăderea medie în greutate (adică rata de scădere a ascitei și edemului) la cele două loturi, pe intervale de timp de câte o săptămână, timp de o lună. REZULTATE Simptome ca febra, oliguria, sindrom edematos ascitic se întâlnesc la 100% din cazurile ambelor loturi. Hipotensiunea arterială, icterul conjunctival și sindromul hemoragipar sunt caracteristice ale lotului A (pielonefrita acută cu Enterobacteriacee). Am calculat valoarea medie a pierderii ponderale săptămânale, la cele două loturi și am

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
ascitei și edemului) la cele două loturi, pe intervale de timp de câte o săptămână, timp de o lună. REZULTATE Simptome ca febra, oliguria, sindrom edematos ascitic se întâlnesc la 100% din cazurile ambelor loturi. Hipotensiunea arterială, icterul conjunctival și sindromul hemoragipar sunt caracteristice ale lotului A (pielonefrita acută cu Enterobacteriacee). Am calculat valoarea medie a pierderii ponderale săptămânale, la cele două loturi și am figurat grafic oscilațiile acesteia, ce reflectă evoluția sindrom edematos ascitic. Se observă o similitudine între evoluția

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
cazurile ambelor loturi. Hipotensiunea arterială, icterul conjunctival și sindromul hemoragipar sunt caracteristice ale lotului A (pielonefrita acută cu Enterobacteriacee). Am calculat valoarea medie a pierderii ponderale săptămânale, la cele două loturi și am figurat grafic oscilațiile acesteia, ce reflectă evoluția sindrom edematos ascitic. Se observă o similitudine între evoluția acesteia la cele 2 loturi, cu observația că, în lotul B, scăderea ponderală este mai accentuată. În cazuistica cuprinsă în lotul A se mențin, după o lună de zile, atât sindromul de

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
evoluția sindrom edematos ascitic. Se observă o similitudine între evoluția acesteia la cele 2 loturi, cu observația că, în lotul B, scăderea ponderală este mai accentuată. În cazuistica cuprinsă în lotul A se mențin, după o lună de zile, atât sindromul de colestază cât și cel de citoliză hepatică. Coagularea este alterată la 100% din cazuri, care asociază și CID cronică reactivată. După o lună de zile constatăm că există încă, CID cronic la 69% din cazuri. În lotul B sindromul

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
sindromul de colestază cât și cel de citoliză hepatică. Coagularea este alterată la 100% din cazuri, care asociază și CID cronică reactivată. După o lună de zile constatăm că există încă, CID cronic la 69% din cazuri. În lotul B sindromul de colestază și citoliză nu se mai regăsesc după o lună de zile de la debutul studiului. DISCUȚII A. Pielonefrita acută are impact asupra funcțiilor hepatice? Se poate răspunde pozitiv. 1. Există o alterare patentă a coagulării exprimată prin AP <70

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
asocierii PA, deoarece după vindecarea acesteia constatăm o ameliorare a testelor de coagulare. După o lună de zile de la debutul tratamentului, numai 19% din lotul A și respectiv 11% din lotul B au AP <70%. 2. Am constatat că atât sindromul de citoliză, cel de colestază și deficitul coagulării sunt agravate de asocierea pielonefritei acute, observând că după vindecarea pielonefritei acute, se constată în ambele loturi o scădere o frecvenței acestor sindroame. Astfel: sindromul de citoliză hepatică, ca și sindromul de

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
B au AP <70%. 2. Am constatat că atât sindromul de citoliză, cel de colestază și deficitul coagulării sunt agravate de asocierea pielonefritei acute, observând că după vindecarea pielonefritei acute, se constată în ambele loturi o scădere o frecvenței acestor sindroame. Astfel: sindromul de citoliză hepatică, ca și sindromul de colestază, nu se mai regăsesc la lotul B. În lotul A, frecvența acestora scade: de la 100% la 38,4% pentru citoliză și de la 100% la 79,9% pentru colestază. Alterarea coagulării

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
AP <70%. 2. Am constatat că atât sindromul de citoliză, cel de colestază și deficitul coagulării sunt agravate de asocierea pielonefritei acute, observând că după vindecarea pielonefritei acute, se constată în ambele loturi o scădere o frecvenței acestor sindroame. Astfel: sindromul de citoliză hepatică, ca și sindromul de colestază, nu se mai regăsesc la lotul B. În lotul A, frecvența acestora scade: de la 100% la 38,4% pentru citoliză și de la 100% la 79,9% pentru colestază. Alterarea coagulării, prezentă la

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
atât sindromul de citoliză, cel de colestază și deficitul coagulării sunt agravate de asocierea pielonefritei acute, observând că după vindecarea pielonefritei acute, se constată în ambele loturi o scădere o frecvenței acestor sindroame. Astfel: sindromul de citoliză hepatică, ca și sindromul de colestază, nu se mai regăsesc la lotul B. În lotul A, frecvența acestora scade: de la 100% la 38,4% pentru citoliză și de la 100% la 79,9% pentru colestază. Alterarea coagulării, prezentă la 100% din cazuri în ambele loturi

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
respectiv 11% în lotul B. Cât privește prezența CID cronică reactivată, prezent la 100% în lotul A, acesta se regăsește la numai 69,2% la controlul efectuat la o lună. Comparând frecvența anomaliilor la cele două loturi constatăm diferențe semnificative: - sindrom de colestază în lotul A prezent la 100% din cazuri, iar în lotul B la 76,9%; - sindrom de citoliză în lotul A prezent la 61,5% din cazuri, în lotul B la 38,6%; - AP <70 în lotul A

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
se regăsește la numai 69,2% la controlul efectuat la o lună. Comparând frecvența anomaliilor la cele două loturi constatăm diferențe semnificative: - sindrom de colestază în lotul A prezent la 100% din cazuri, iar în lotul B la 76,9%; - sindrom de citoliză în lotul A prezent la 61,5% din cazuri, în lotul B la 38,6%; - AP <70 în lotul A la 100% din cazuri și în lotul B la 19%; - CID cr. reactivată în lotul A la 100

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
complexă = ENDOTOXINA cu specificitate de grup [1,2]. Proprietățile mai cunoscute ale endotoxinei sunt: pirogenitatea și șocul endotoxemic. Studii clinice au constatat că, în cursul diverselor infecții severe (pneumonii, diverticulite, abcese abdomino-pelvine, și pielonefrite acute) apar alterări ale testelor hepatice: sindrom de colestază intrahepatică cu icter, sindrom de citoliză hepatică, hipoalbuminemie, hipergamaglobulinemie și disfuncții ale coagulării. S-a demonstrat că substratul acestor anomalii nu este o bacteriemie cu determinare secundară hepatică; ele sunt efectul unei endotoxemii sistemice [3]. a) Este demonstrat

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
1,2]. Proprietățile mai cunoscute ale endotoxinei sunt: pirogenitatea și șocul endotoxemic. Studii clinice au constatat că, în cursul diverselor infecții severe (pneumonii, diverticulite, abcese abdomino-pelvine, și pielonefrite acute) apar alterări ale testelor hepatice: sindrom de colestază intrahepatică cu icter, sindrom de citoliză hepatică, hipoalbuminemie, hipergamaglobulinemie și disfuncții ale coagulării. S-a demonstrat că substratul acestor anomalii nu este o bacteriemie cu determinare secundară hepatică; ele sunt efectul unei endotoxemii sistemice [3]. a) Este demonstrat efectul colestatic al endotoxinelor prin acțiunea

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
loturi. Am constatat că numai la lotul A se asociază și cu agravarea CID cronică. Se consideră că endotoxinele sunt factori procoagulanți [1] foarte potenți și, de aceea, numai la lotul A, cu pielonefrite cu enterobacteriacee, CID este prezent. c) Sindrom de citoliză hepatică este de 2 ori mai frecvent în lotul A. Probabil că atât hipotensiunea cât și CID agravat produc o hipoperfuzie hepatică severă ce poate induce hepatonecroză. B. Pielonefritele acute au rol în reactivarea și agravarea evoluției cirozelor

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
zile sd. de citoliză și colestază nu se mai regăsesc. Sunt de considerat două proprietăți ale endotoxinelor ce le implică în reactivarea cirozelor: 1) stimularea eliberării unor citokine din macrofage; 2) efectul mitogen asupra limfocitelor B. C. Influențează pielonefritele acute sindromul edematos ascitic? Răspunsul sugerat de studiul nostru este DA. Indiferent de tipul de germen implicat în PA, infiltratul inflamator localizat în interstițiul renal blochează schimburile de apă și ioni atât la nivelul ansei Henle cât și în TCD. Astfel se

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
Răspunsul sugerat de studiul nostru este DA. Indiferent de tipul de germen implicat în PA, infiltratul inflamator localizat în interstițiul renal blochează schimburile de apă și ioni atât la nivelul ansei Henle cât și în TCD. Astfel se explică agravarea sindromului de retenție hidrosalină și lipsa de răspuns la diureticele de ansă cât și la cele ce acționează pe TCD. Când inflamația interstițială se reduce prin terapia cu antibiotice, schimburile hidroelectrolitice se reiau și, treptat, diureticele devin eficiente. Nu am constatat

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
TCD. Când inflamația interstițială se reduce prin terapia cu antibiotice, schimburile hidroelectrolitice se reiau și, treptat, diureticele devin eficiente. Nu am constatat diferențe semnificative între cele două loturi, din acest punct de vedere. CONCLUZII 1. PA agravează evoluția cirozei hepatice, sindromul edematos ascitic devine rezistent la diuretice. 2. PA pot produce importante disfuncții hepatice: colestază intrahepatică cu icter; sindromul de citoliză; deficiențe ale coagulării; CID cronic agravat. 3. PA cu enterobacteriacee sunt implicate, prin acțiunea complexă a endotoxinelor. 4. Tratamentul cu

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
eficiente. Nu am constatat diferențe semnificative între cele două loturi, din acest punct de vedere. CONCLUZII 1. PA agravează evoluția cirozei hepatice, sindromul edematos ascitic devine rezistent la diuretice. 2. PA pot produce importante disfuncții hepatice: colestază intrahepatică cu icter; sindromul de citoliză; deficiențe ale coagulării; CID cronic agravat. 3. PA cu enterobacteriacee sunt implicate, prin acțiunea complexă a endotoxinelor. 4. Tratamentul cu antibiotice trebuie început precoce deoarece endotoxemia nu poate fi controlată de măsuri terapeutice specifice.

Revista Spitalului Elias (2009) [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
Corola-journal/Science/92056_a_92551

febrilă, deshidratată, supraponderală (IMC = 28%), subicter sclerotegumentar, abdomen sensibil la palpare în abdomenul drept, ficat de dimensiuni normale, cu sensibilitate la palpare, de consistenta elastică, TA = 130/80 mmHg, AV = 80 bătăi/min, urini hipercrome, scaune acolice. Având în vedere sindromul febril în contextul colicilor biliare și subicterul sclerotegumentar (triada Charcot), în acest moment diagnosticul se orientează spre angiocolita acută, probabil produsă prin obstacol de cale biliară principală. PARACLINIC Evaluarea biologică susține dg. menționat: 1. sindromul de colestază (GGT = 845 U

Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU (2009) [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
scaune acolice. Având în vedere sindromul febril în contextul colicilor biliare și subicterul sclerotegumentar (triada Charcot), în acest moment diagnosticul se orientează spre angiocolita acută, probabil produsă prin obstacol de cale biliară principală. PARACLINIC Evaluarea biologică susține dg. menționat: 1. sindromul de colestază (GGT = 845 U/l, FA = 194 U/l), bilirubina totală = 2,3 mg/dl, bilirubina directă = 1,7 mg/dl, valori care au oscilat pe parcursul internării, creșterile asociindu-se colicilor biliare; 2. sindromul de citoliză (ALT = 79 U

Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU (2009) [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
biologică susține dg. menționat: 1. sindromul de colestază (GGT = 845 U/l, FA = 194 U/l), bilirubina totală = 2,3 mg/dl, bilirubina directă = 1,7 mg/dl, valori care au oscilat pe parcursul internării, creșterile asociindu-se colicilor biliare; 2. sindromul de citoliză (ALT = 79 U/l, AST = 101 U/l); 3. sindromul inflamator (fibrinogen = 505 mg/dl). Deoarece examenul ecografic nu a vizualizat sediul obstrucției, se efectuează CT abdominal nativ. Examinarea CT evidențiază moderată dilatare a CBI și CBP, care

Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU (2009) [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
FA = 194 U/l), bilirubina totală = 2,3 mg/dl, bilirubina directă = 1,7 mg/dl, valori care au oscilat pe parcursul internării, creșterile asociindu-se colicilor biliare; 2. sindromul de citoliză (ALT = 79 U/l, AST = 101 U/l); 3. sindromul inflamator (fibrinogen = 505 mg/dl). Deoarece examenul ecografic nu a vizualizat sediul obstrucției, se efectuează CT abdominal nativ. Examinarea CT evidențiază moderată dilatare a CBI și CBP, care se decalibrează în porțiunea sa intrahepatică. Aerobilie intrahepatică (fig. 1). Pancreasul este

Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU (2009) [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
Evoluția a fost favorabilă și fără afectare pancreatică, concomitentă cazului. CAZUL 2 Pacientul DR, în vârstă de 77 ani, din mediu urban, s-a prezentat pe data de 19 februarie 2009 în clinica noastră pentru: dureri epigastrice violente, vărsături alimentare, sindrom icteric, febră și frisoane. Durerile epigastrice violente au debutat în urmă cu 2 luni, au fost intermitente, însoțite de vărsături alimentare care ameliorau acuzele algice. S-a efectuat EDS repetitiv, de fiecare dată aspectul endoscopic a fost normal. În ultimele

Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU (2009) [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
min, scaune acolice și urini hipercrome. Episoadele de dureri epigastrice, febră asociată cu frison și apariția icterului sclerotegumentar ce se succed la interval de 2-3 săptămâni, sunt foarte sugestive pentru diagnosticul de colangită acută, confirmat și de: EXAMINĂRI PARACLINICE 1. sindrom de colestază 2. sindrom de citoliză (AST= 253 U/l, ALT=297 U/l) 3. leucocitoză (13 100/mmc) cu neutrofilie 4. sindrom inflamator (VSH= 63 mm/h, Fibrinogen=660 mg/dl). Eco abdominală evidențiază ficat cu CBI dilatate, VB

Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU (2009) [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
urini hipercrome. Episoadele de dureri epigastrice, febră asociată cu frison și apariția icterului sclerotegumentar ce se succed la interval de 2-3 săptămâni, sunt foarte sugestive pentru diagnosticul de colangită acută, confirmat și de: EXAMINĂRI PARACLINICE 1. sindrom de colestază 2. sindrom de citoliză (AST= 253 U/l, ALT=297 U/l) 3. leucocitoză (13 100/mmc) cu neutrofilie 4. sindrom inflamator (VSH= 63 mm/h, Fibrinogen=660 mg/dl). Eco abdominală evidențiază ficat cu CBI dilatate, VB alungită, de 6,2

Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU (2009) [Corola-journal/Science/92056_a_92551]