360 matches
-
din vechime (fiul lui Zeus tatăl) protectorul poeziei și muzicii. Din naiul sfânt au început să picure note fermecate, mărgăritare strălucitoare, răspândindu-se în eter ca un dulce fior pe care-l simte românul năpădit de gânduri, când se află singurel... între cer și pământ,căci numai cântecul îl mai ține în viață și-i dă speranță în viitor. Ascultând „Doina de jale” las aleanul să mă fure prin codrii umbroși, cobor în poiene smălțuite de razele reginei nopții, ies în
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
avea,/ Apa vin de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă... Dor și numai dor!/ Jalea și plânsu-l îneaca, / E cuc singurel pe creacă -/ Sete-i e și n-are apă.../ N-auzi vorbă de român,/ Și te simți mereu străin./ Spune-o vorbă din bătrâni: / Cine pleacă prin străini.../ E ca floarea printre spini, / Fără apă, fără soare.../ Se usucă si-
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
rost de săgeți de la vârful cocenilor de porumb în vârful cărora înfigeam o mică bucată de sârmă, ceea ce le făcea să se înalțe sus de tot și trăgeam cu arcul până când ajungea să mă doară mâinile. Asta când rămâneam singur singurel, fără partener de joacă. Din dorința de a mă face folositor, mergeam și eu cu părinții la treburi ajutându-i cu ce puteam. Așa de exemplu, aduceam câte un braț de răchită de la zăvoi, învățasem uitându-mă la alții cum
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
semne ale evoluției lui. La început, copilul îi urmărea cu ochii, apoi le-a dăruit primul zâmbet, uneori își ridica pumnișorii în care strângea cu toată puterea jucăria și o ducea la gură. Apoi s-a ridicat pe brațe și, singurel, se opintea cu picioarele până a reușit să se ridice. Apoi cădea în poponeț și iar se ridica. Seara, Florica și Andrei cădeau obosiți, somnul îi prindea înainte de a apuca să se îmbrățișeze, iar dimineața se trezeau întorși cu spatele
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Doamne, mai bine m-ai fi făcut pom, salcâm de cruci pe la răspântii, sau mai bine m-ai fi făcut piatră să mă spele apele de izvor, sau pasărea cerului singurică ca să mă-nveți, Doamne, să zbor. m-ai fi făcut fluier sau doină pe la stâne vara de ciobani, harfă pentr-un nou Orfeu, să mă strecor, Doamne, prin ani. mi-ai risipit viața-n zadar, limane trecute sub seri pieriră
LITANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349982_a_351311]
-
cocori, Numai tu, Măicuță dragă, Nu vezi ai mei ochișori... Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Stai în lumea stelelor... Măicuță, rouă de flori, Inimioara ta ce spune Când eu plâng adeseori, Că sunt singurel pe lume? M-ai lăsat când eram mic. De dorul tău mă usuc ... Odorul meu drag și scump! Măicuță, când te strigam. Un an jumătate-aveam... Și-mi ziceai: „Îngerul meu!” Iar acum de-ți pare rău, Și ți-e dor
IUBIŢI COPIII! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349999_a_351328]
-
pleci acum întrebare ca un tun tu ești eu eu sunt tu cântec într-un val de nume toți vin pleacă dar mai des pleacă-n ierni departe-n șes roata părăsește șina șina prelungește vina nu-i mai bine singurel să-ți urmezi calea spre El? Referință Bibliografică: Când nu mai cauți dar te cauți (Semn de întrebare) / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125, Anul IV, 29 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
exact, figurau câteva localități de pe malul lor, printre care și Lugano. Care, spre surprinderea ghidei, e un oraș elvețian. Așa că am trecut granița. În Lugano am făcut câțiva pași, de unul singur, printr-un parc plin de flori. Deodată aud: - Singurel, singurel ? E drept, era una dintre colegele de autocar, dar mă pot mândri că am fost agățat (și) în Elveția. Pentru că veni vorba de lacuri, menționez că n-am ratat nicio ocazie - mi-am băgat picioarele în fiecare din ele
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
figurau câteva localități de pe malul lor, printre care și Lugano. Care, spre surprinderea ghidei, e un oraș elvețian. Așa că am trecut granița. În Lugano am făcut câțiva pași, de unul singur, printr-un parc plin de flori. Deodată aud: - Singurel, singurel ? E drept, era una dintre colegele de autocar, dar mă pot mândri că am fost agățat (și) în Elveția. Pentru că veni vorba de lacuri, menționez că n-am ratat nicio ocazie - mi-am băgat picioarele în fiecare din ele. Leni
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
de motive! Am comandat pe net kit-ul Fă-ți nevasta mai tânără și mai atrăgătoare și am primit două sticle de Jägermeister, licoarea cea mai bombă, bomba cea mai cea! Așa să știi! -Și ai exterminat-o? Tu singur, singurel?! De ce nu mi-ai oprit și mie?! Aveam și eu de-mpodobit pe cineva! -??? cere deslușire mutuală Sterie doar din privirea chiondorâșe cu care o împunge. Dar ea, în parte, bombăne ciudoasă: -Cum te arăți în casă, alăturea cu tine plutește
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
fac făină, Pentru pită și slănină. (Alexandru Bălan) Sunt frumos, Sunt curios, Sunt deștept, Sunt drept. (Alexandru Gall) Sunt mic, dar tare, Și cred că am valoare... Mă simt un plictisit, Dar și un ispitit. Sunt un copăcel În câmpie singurel, Dar nu mi-e frică.... Am găsit o drăguțică, E o floare albăstrică Și, e tare cumințică; Cred că-o să mă-nsor cu ea, Ca mi-e dragă , zău așa. (Pandrea Mattias) Sunt un școlărel, Cu nas mititel, Vreau
SUNT...(POEM REALIZAT DE COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364885_a_366214]
-
a pus pe noptieră, lângă pat, dovadă că te iubește, o coroniță de flori. Să cred că te-a-ndemnat cineva ori și tu cunoșteai jocul ? „Mă iubește, nu mă iubește ; mă ia, nu mă ia...” Și continuându-și călătoria a plecat singurel . Dar mare ți-a fost, iubito, norocul, când te-ai hotărât, nemăsurând depărtările , să pleci doar cu sufletul și inima după el ! Referință Bibliografică: Călătorul / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 709, Anul II, 09 decembrie 2012
CĂLĂTORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365777_a_367106]
-
Cu vocea lină, calmă, blândă Colinda să le-asculte-n prag. Diana, tare curioasă, O-ntreabă lin, încetișor Dacă a mai primit colinda Copiilor, sosiți în zori. Iubita mea, fetiță dragă, Chiar nimeni nu m-a colindat Căci știu că-s tare singurică Și-atât de greu cobor din pat. Și-atunci fetița dragă, scumpă Mângâie tandru bătrânica Și-i mai colindă înc-odată De plânge-n hohote bunica. Și-atât de bine ea se simte Și-i tare, tare bucuroasă Când p colindă
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
dorm Doar cu visele cărunte. Rareori mă mai gândesc La filozofia vieții Și la verbul te iubesc Cum adesea mint poeții. Persiflate vorbe mari Care merită tot hăul, Nu mai fiți așa avari, Filozof este și boul. Umbra-mi umblă singurică, Trece biata și prin vad, Aripă de rândunică, Ploi de toamnă care cad. Închid geamurile zilei Și mă bag într-o cutie, Șomoioage de-ntuneric, Sar pe mine să mă-nvie. Am căzut rece pe brânci, Descalț pieile vegherii, Mă
CATRENE DESPRE VIAŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351356_a_352685]
-
de ani... M-am apropiat de locul în care, la bar, pe un scaun metalic, prea înalt pentru a fi fost comod trupului ei subțirel și de înălțime medie, o blondină cu trup de sirenă eșuată pe țărm își sorbea singurică și tristă coniacul dintr-un pahar glazurat, dar prea puțin strălucitor în luminile neobosite de alergare. Nu am observat că mi-ar fi simțit prezența, nici nu am văzut-o privindu-mă și, tocmai de aceea, am fost deosebit de surprins
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
2011 Toate Articolele Autorului DE DEPARTE. . . Fiicei mele Amelia Elena LEONTE Draga noastră fată de departe Ne sună săptămânal la telefon Îi este greu, muncește și învață Dar luptă să ajungă om. Plânge mama și o doare Știindu-și fata singurică Că nu e mamă fără supărare Considerându-și fata încă mică. Nu bucurăm și nu mai știm Ce să răspundem la-ntrebări Vrea să știe că trăim Fără greutăți și supărări. Că suntem bătrâni o știe Luptându-ne cu bolile
DE DEPARTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351473_a_352802]
-
spectacol, unul din cele mai bune spectacole ale lumii noastre de azi! Răsfoiesc revista cu o plăcere anume, precum aceea pe care o aveam când, la sfârșit de săptămână, lipseam de la cursuri și seminarii și, în Iașii studenției mele, singur, singurel, mă ascundeam în a doua cameră a unei cofetării de pe strada Lăpușneanu, goală de lume la acele ore de dimineață, cu „Contemporanul” lui G. Ivașcu, cu „Gazeta literară”, cu „Tribuna” de la Cluj și cu alte vreo două publicații pe masă
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
cuminte, S-a făcut că nu o simte, Nici n-a spus unde e scara ... Mărioara ! Mărioara ! * * * Peste-o zi, după urechi Îi luceau alte perechi De cireșe roșioare, Tare, tare-mbietoare, Când la gard se-opri Costel, Pofticios și singurel ... Și, spre bucuria lui, Scara nu-i, și nu-i și nu-i ... Referință Bibliografică: MĂRIOARA ȘI COSTEL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V, 11 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate
MĂRIOARA ŞI COSTEL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350874_a_352203]
-
doresc: La mulți ani Primăvărateci în continuare! cu ocazia zilei internaționale Femeii, dar mai ales cu ocazia zilei dvs. în care împliniți o vârstă onorabilă! O viață frumoasă în continuare! Mulți ani fericiți!.. Doamna: Da, foarte fericiți vor fi, așa singurica... Nic s-a dus... Da, mulțumesc! ceea ce îmi doresc este să mă fac bine la picior să nu mai fiu povară nimănui. Da, si-as mai vrea câțiva ani să-mi văd strănepoții mei mari. Ști ce bine se simt
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
mei ochișori, Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Măicuță, rouă de flori, Inimioara ta ce spune Când eu plâng adeseori, Că sunt singurel pe lume? De dorul tău mă usuc ... M-ai lăsat când eram mic. De dorul tău mă usuc ... M-ai lăsat când eram mic. Un an jumătate-aveam, Când „Măicuță! ... ” te strigam. Azi te plâng și-mi pare rău, Maică, îngerașul
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
mei ochișori, Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Măicuță, rouă de flori, Inimioara ta ce spune Când eu plâng adeseori, Că sunt singurel pe lume? De dorul tău mă usuc ... M-ai lăsat când eram mic. De dorul tău mă usuc ... M-ai lăsat când eram mic. Un an jumătate-aveam, Când „Măicuță! ... ” te strigam. Azi te plâng și-mi pare rău, Maică, îngerașul
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
mei ochișori, Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Măicuță, rouă de flori, Inimioara ta ce spune Când eu plâng adeseori, Că sunt singurel pe lume? De dorul tău mă usuc ... M-ai lăsat când eram mic. De dorul tău mă usuc ... M-ai lăsat când eram mic. Un an jumătate-aveam, Când „Măicuță! ... ” te strigam. Azi te plâng și-mi pare rău, Maică, îngerașul
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
și fragil care își adăpostise boticul în palma mea, care deabia învăța să meargă, era întruchiparea, zămislită pământean a visurilor prin care Dumnezeu ne dă posibilitatea reamintirilor, prin tot ceea ce ne înconjoară. A venit stăpânul în fugă după el. Ieșise singurel ... la plimbare!!! Un om bun pe care minunea de mânz l-a recunoscut după voce. Ia pus o legătură după gât și a vrut să îl ia. „Mai îmbrățisați-vă odată!” a spus râzând omul, văzând cum ne privim, eu și
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
misterios și-i trimtea Lăcrămioarei o pofta de mâncare, nebună. O bucată de mămăliguță, parcă ruptă din soare a făcut baie în laptele dulce din strachina ei și fetița primi o lingură nouă de lemn cu care să poată mânca singurică. A uitat și de caiete și de tăbliță, laptele fiind mult mai bun și mai important acum. A primit o porție în plus în acea zi pentru că a fost cuminte și a ,,învățat,, să scrie. După ce s-a săturat de
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MĂZARICĂ, NAZARICĂ, POEZII DE RAVECA VLAȘIN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Măzărică, Nazarică Ce cauți noaptea fetică, La fântâna trei izvoare Singurică pe cărare. Haide, du-i bunicii apă Sănătoasă să se facă. Încă zece ani, să fie, Veselă-n gospodărie. Spune-o sfântă rugăciune, Peste apa cu cărbune Câte rele vă apasă, Să se vindece prin casă. Măzărică Nazarică Te botez
MĂZARICĂ, NAZARICĂ, POEZII DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355398_a_356727]