497 matches
-
clasificare, caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; propoziții de tip cleft și pseudo-cleft: caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; concordanța timpurilor; propoziții circumstanțiale (adverbial clauses); vorbirea directă, vorbirea indirectă. 3. Semantică și lexicologie, stilistică pragmatică, sociolingvistică ● Elemente de analiză semantică ● Relații lexicale: sinonimie, antonimie ● Limbaj figurativ și figuri de stil ● Limbaje de specialitate, stiluri funcționale ● Marcarea socială a interacțiunilor verbale prin mijloace lingvistice; funcții lingvistice ● Elemente de analiză a discursului; tipuri de text ● Mijloace de redare a modalității: intonația, mijloace lexicale B. DOMENII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
3. Sintaxă ● Tipuri de subordonate: subordonata relativă, completivă, temporală, condițională, cauzală, concesivă, finală și consecutivă. 4. Tipurile de frază: fraza interogativă; fraza imperativă; fraza negativă; fraza impersonală. 5. Semantică: sens, denotație, conotație; relațiile semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia, sinonimia, antonimia; câmpurile lexico-semantice;. 6. Elemente de pragmalingvistică: ● actele de limbaj; enunțuri-tip de realizare a diferitelor tipuri de acte; ● tipuri de discurs/text: descriptiv, narativ, argumentativ - caracteristici generale; moduri de structurare în perspectiva aplicațiilor didactice; ● discursul raportat. NB: Pentru toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
comunicării 1. Fonetică și ortografie: Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; eliziunea și troncamento; despărțirea în silabe; punctuația. 2. Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia. 3. Morfologia: - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural, pluralul substantivelor compuse. - Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv. Folosirea și omiterea articolului. Prepoziții articulate. - Adjectivul calificativ: forme regulate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
mesajului oral: - strategii de formare a comportamentului; - strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet); - forme de activități care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat; - modalități de operare a relațiilor semantice în receptarea mesajelor orale (sinonimie, antonimie, omonimie). ● Exprimarea orală: - strategii de formare a comportamentului de emițător; - comportamentele comunicării dialogate; adaptarea la particularitățile interlocutorului: comunicare prin imagini; - metode și mijloace de învățământ folosite în dezvoltarea exprimării orale. ● Receptarea mesajului scris: - strategiile învățării citirii și scrierii la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
climat educativ interactiv de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. LIMBA RUSĂ Fonetică și fonologie Sistemul fonetic și fonologic al limbii ruse. Lexicologie și semantică Cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemia. Sinonimia, antonimia, omonimia. Vocabularul activ, vocabularul pasiv. Lexicul rus ca sistem deschis (fond originar și elemente de împrumut, neologisme, arhaisme). Frazeologie Echivalențe totale, echivalențe parțiale, nonechivalențe frazeologice ruso-române. Morfosintaxă Substantivul - prezentare generală. Categoriile gramaticale ale substantivului. Clasele lexico-gramaticale ale substantivului. Adjectivul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
propoziția relativă; [ ] propoziții circumstanțiale: temporale, condiționale, cauzale, concesive și finale. Concordanța timpurilor. Folosirea modului conjunctiv în propoziții independente și propoziții subordonate. Vorbirea directă și vorbirea indirectă. 5) Semantică și lexicologie, stilistică pragmatică Elemente de analiză semantică. Relații lexicale: polisemia, omonimia, sinonimia și antonimia. Limbaj figurativ și figuri de stil. Limbaje de specialitate, stiluri funcționale. Elemente de analiză a discursului; tipuri de text. Literatura spaniolă 1) Elemente de istorie literară: termeni și concepte pentru plasarea textului în context istoric și cultural; curente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1. LIMBA UCRAINEANĂ a) Semantică și lexicologie: ... ● Sistemul lexical al limbii ucrainene contemporane. Însușirile de bază; ● Omonimie. Noțiunea de omonimie. Principalele categorii de omonime; ● Paronimie. Noțiunea de paronimie. Folosirea paronimelor; ● Antonimie. Noțiunea de antonimie. Formarea antonimelor și folosirea lor stilistică; ● Sinonimie. Noțiunea de sinonimie. Principalele tipuri de sinonime; Stratificările stilistice ale lexicului. Cuvântul și folosirea sa stilistică. Principalele "stiluri" (profesional, științific, terminologic) și "limbaje" (poetic, etc.) ale limbii ucrainene contemporane; Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului. b) Frazeologie: Frazeologismele. Tipuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
a) Semantică și lexicologie: ... ● Sistemul lexical al limbii ucrainene contemporane. Însușirile de bază; ● Omonimie. Noțiunea de omonimie. Principalele categorii de omonime; ● Paronimie. Noțiunea de paronimie. Folosirea paronimelor; ● Antonimie. Noțiunea de antonimie. Formarea antonimelor și folosirea lor stilistică; ● Sinonimie. Noțiunea de sinonimie. Principalele tipuri de sinonime; Stratificările stilistice ale lexicului. Cuvântul și folosirea sa stilistică. Principalele "stiluri" (profesional, științific, terminologic) și "limbaje" (poetic, etc.) ale limbii ucrainene contemporane; Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului. b) Frazeologie: Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
astăzi. Genul "Cantharellus" este mare și are o istorie taxonomică complexă. "Index Fungorum" enumeră peste 500 de denumiri științifice, care au fost aplicate acestui gen, deși numărul de nume în prezent valabile este mai mic de 100. În plus, față de sinonimie, multe specii au fost mutate în alte genuri cum sunt "Arrhenia", "Craterellus", "Gomphus", "Hygrophoropsis" și "Pseudocraterellus". Analizele filogenetice moleculare furnizează noi informații cu privire la relațiile dintre populațiile Cantharellus. Următoarele sunt doar câteva exemple ale speciei:
Cantharellus () [Corola-website/Science/334326_a_335655]
-
limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei; - hipercorectitudinea. Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; - câmpuri semantice; - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale; - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor); - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice; - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ; - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
a predării limbii române - Tipuri de exerciții c) Rolul, locul și semnificația compunerilor ca activitate școlară ... - Structura compunerilor, logistica lor - Activitatea independentă a elevilor în realizarea diferitelor tipuri de compuneri - Rezumatul - Compunerile libere - Compunerile-corespondență d) Predarea - însușirea vocabularului ... - Relații de sinonimie, omonimie, antonimie - Câmpul semantic și câmpul lexical e) Însușirea normelor limbii literare în ciclul primar ... f) Formarea deprinderilor de utilizare corectă a regulilor de ortografie și punctuație ... - Tipuri de exerciții g) Lectura ... - Forme de desfășurare a lecției de lectură h
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
funcționale ale limbii române - Sunet, fonem, silabă; despărțirea cuvintelor în silabe - Literele. Alfabetul limbii române - Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Principiile ortografiei limbii române - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, paronimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Unitățile frazeologice - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
unică pentru fiecare individ, inconștiența colectivă colectează și organizează acele experiente personale care sunt similare și cu ale altor membrii ai aceleași specii. Mai mult, sugerează că nu se dezvoltă individual ci se moștenește și a realizat o legătură de sinonimie cu ceea ce Freud a numit resturi arhaice ( acele forme mentale a căror prezență nu poate fi explicată de nimic din viața individului și care par să fie moștenite , deja existente cumva în mintea umană ). Jabra se considera pe sine, ca
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
cuvinte croate mai vechi, care s-au păstrat în fondul pasiv și care redevin active. De exemplu, dintre cele de mai sus se folosesc din nou "dužnosnik" și "promidžba". Alte exemple: Astfel de împrumuturi nu dispar totuși complet, dar uneori sinonimia cu corespondentele lor slăbește, diferențiindu-se domeniile în care se folosesc. De exemplu, "armija" se mai folosește pentru armate străine, iar "vojska" mai mult pentru cea croată; "ambasador" tinde să fie folosit pentru ambasadorii străini sau cu sens figurat, iar
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Atti del convegno "Architectures-Architextures romantiques", Università di Cătănia, 27-28-29 novembre, 2008, A cură di Marchetti M., Martorana C., Rizzo C., Schena:2013, pp. 189-202. Vanhese G. , " Synonymie, anthropologie et traduction dans l'oeuvre de Panait Istrati". Atti del convegno "La sinonimia tra langue e parole nei codici francese e italiano", Università Cattolica del Sacro Cuore di Milano, 2007, A cură di Cigada S., Verna M., 2008, pp. 289-307. Vanhese G. , " «Le rouge et le blanc mêlés». Initiation amoureuse et quête chamanique
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
de sensul (meaning) cuvintelor. (Sensul este diferit de semnificație. v. Frege, Sens și semnificație) „Ce gen de lucruri sunt sensurile?” „Sensul este ceea ce devine esența atunci când ea este despărțită de obiectul referinței și asociată cu cuvântul.” Obiectul teoriei sensului este „sinonimia formelor lingvistice și analiticitatea enunțurilor; sensurile însele, ca entități intermediare obscure, pot fi foarte bine abandonate.” Enunțurile analitice se împart în două clase: Carnap explică analiticitatea prin inducție completă pornind de la enunțuri atomare. Chiar acceptând această concepție, ea nu explică
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
se reduc la enunțuri logice datorită definiției termenilor. Dar definiția este fie consemnată în dicționare, fie definiție explicativă, fie stipulată (introducerea convențională explicită a unei notații noi). În primul caz, dicționarul consemnează o realitate empirică și definiția se bazează pe sinonimii neclare ale limbajului comun. În cel de al doilea caz, filosoful sau omul de știință își definesc termenii pornind de la sinonimii preexistente, cu scopul de a rafina și suplimenta sensul. Doar stipulația este o definiție pură pentru că noul termen a
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
convențională explicită a unei notații noi). În primul caz, dicționarul consemnează o realitate empirică și definiția se bazează pe sinonimii neclare ale limbajului comun. În cel de al doilea caz, filosoful sau omul de știință își definesc termenii pornind de la sinonimii preexistente, cu scopul de a rafina și suplimenta sensul. Doar stipulația este o definiție pură pentru că noul termen a fost creat special pentru a desemna definiendumul și nu depinde de relațiile anterioare de sinonimie. „[S]inonimia a două forme lingvistice
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
știință își definesc termenii pornind de la sinonimii preexistente, cu scopul de a rafina și suplimenta sensul. Doar stipulația este o definiție pură pentru că noul termen a fost creat special pentru a desemna definiendumul și nu depinde de relațiile anterioare de sinonimie. „[S]inonimia a două forme lingvistice constă simplu în intersubstituibilitatea lor în toate contextele fără schimbarea valorii de adevăr.” Contraexemple: "„Celibatar” are nouă litere." sau "Traista ciobanului nu este o traistă." Dar putem să ne referim doar la cuvânt în
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
inonimia a două forme lingvistice constă simplu în intersubstituibilitatea lor în toate contextele fără schimbarea valorii de adevăr.” Contraexemple: "„Celibatar” are nouă litere." sau "Traista ciobanului nu este o traistă." Dar putem să ne referim doar la cuvânt în cazul sinonimiei cognitive, „în conformitate cu care orice enunț analitic se poate transforma într-un adevăr logic prin substituirea sinonimilor.” Dar celibatar și om necăsătorit sunt cognitiv sinonime ddacă enunțul Toți celibatarii și numai ei sunt oameni necăsătoriți este analitic. În acest caz, trebuie
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
care orice enunț analitic se poate transforma într-un adevăr logic prin substituirea sinonimilor.” Dar celibatar și om necăsătorit sunt cognitiv sinonime ddacă enunțul Toți celibatarii și numai ei sunt oameni necăsătoriți este analitic. În acest caz, trebuie să explicăm sinonimia cognitivă fără a apela la analiticitate. Sinonimia cognitivă poate fi echivalată cu coincidența extensiunii termenilor. Dar coincidența extensiunii poate fi doar contingentă. (v. ființă cu inimă și ființă cu rinichi) Orice lucru verde este întins este analitic? Problema este cu
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
într-un adevăr logic prin substituirea sinonimilor.” Dar celibatar și om necăsătorit sunt cognitiv sinonime ddacă enunțul Toți celibatarii și numai ei sunt oameni necăsătoriți este analitic. În acest caz, trebuie să explicăm sinonimia cognitivă fără a apela la analiticitate. Sinonimia cognitivă poate fi echivalată cu coincidența extensiunii termenilor. Dar coincidența extensiunii poate fi doar contingentă. (v. ființă cu inimă și ființă cu rinichi) Orice lucru verde este întins este analitic? Problema este cu termenul analitic, si chiar construind un limbaj
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
mari ca 450 000, ceea ce se poate compara cu bogăția lexicului englez. Revista franceză Géo afirmă că literatura anglo-americană poate fi tradusă mai ușor în occitană decât în franceză. Lexicul este deseori foarte prolific din cauza diversității dialectale mari ale limbii. Sinonimia bogată are loc în special în domeniul agriculturii și vieții rurale. Posturi de radio în limba occitană
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
a este, în morfologie un grup de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă, din punct de vedere gramatical, ca o singură parte de vorbire. Proba cea mai evidentă că un anume grup de cuvinte este o locuțiune este sinonimia cu un cuvânt. Exemple: "aducere aminte - amintire", "de valoare - valoros, valoroasă", "cine știe cine - cineva", "a-și bate joc - a batjocori" etc. Totuși, o asemenea sinonimie nu există pentru toate locuțiunile. În limba română există locuțiuni pentru aproape toate părțile de vorbire
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]
-
de vorbire. Proba cea mai evidentă că un anume grup de cuvinte este o locuțiune este sinonimia cu un cuvânt. Exemple: "aducere aminte - amintire", "de valoare - valoros, valoroasă", "cine știe cine - cineva", "a-și bate joc - a batjocori" etc. Totuși, o asemenea sinonimie nu există pentru toate locuțiunile. În limba română există locuțiuni pentru aproape toate părțile de vorbire, excepție făcând, după unii lingviști, numeralul și articolul, după alții numai articolul, locuțiuni numerale fiind considerate numeralele distributive ("câte doi, câte trei, câte un
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]