452 matches
-
fier sau la o mașină anume. Nici vorbă, în acest stadiu, ca fenomenul să poarte vreo amprentă care să-l identifice ca procedeu definitoriu de formare a cuvintelor. Adeseori avem a face cu termeni făcând parte din mai multe baze sintagmatice și extrași conjunctural cu un anumit înțeles, pe care necunoscătorii nu îl pot decoda decât dacă este precizat sintagmatic, deoarece altfel nu sunt capabili să facă legătura dintre cuvântul simplu și sintagma sau compusul originar. Pentru a dezambiguiza enunțul Am
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-l identifice ca procedeu definitoriu de formare a cuvintelor. Adeseori avem a face cu termeni făcând parte din mai multe baze sintagmatice și extrași conjunctural cu un anumit înțeles, pe care necunoscătorii nu îl pot decoda decât dacă este precizat sintagmatic, deoarece altfel nu sunt capabili să facă legătura dintre cuvântul simplu și sintagma sau compusul originar. Pentru a dezambiguiza enunțul Am reușit la Filo, cel care ignoră antecedentele trebuie să pună întrebarea: La Filozofie sau la Filologie? Un astfel de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rar în limbajul oficial și în cel profesional, care preferă denumirea completă și exactă. Motivul reducerii este tot concizia exprimării, dar rezultatul este lexicalizat doar parțial și ocazional, deoarece vorbitorul poate oricând reveni, chiar și în același discurs, la formula sintagmatică, iar cuvântul nu este încă normat și standardizat cu sensul cu care, în ciuda acestui fapt, este utilizat frecvent. Perceperea semantică exactă este facilitată și de forma gramaticală cu care este reținut cuvântul, de vreme ce acesta păstrează, de regulă, genul și numărul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în care, generalizându-se și stabilizându-se cu înțelesul dobândit în urma condensării, devin variante lexicalizate uneori normate prin acceptarea lor în dicționare ale termenilor complecși de bază și sunt folosite cel puțin la fel de frecvent ca și aceștia. Ele concurează baza sintagmatică sau compusă, pe care, datorită conciziei lor, o pun în pericol de dispariție. În această etapă, cuvintele nou formate încep să fie chiar mai uzuale decât sintagmele sau compusele de bază al căror înțeles l-au preluat (anonimă / scrisoare anonimă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
esențial", pe care îi citează Dindelegan, p. 3). Altele, dimpotrivă, sunt specifice limbajului popular sau celui colocvial și, poate, celui publicistic (accelerat, curent, circulație, Cluj, fecale, scurt, temperatură "febră", teracotă), în timp ce limbajul oficial sau cel tehnico-științific preferă, de dragul preciziei, bazele sintagmatice sau compuse (tren accelerat, curent electric, circulație sanguină, Cluj-Napoca, materii fecale, scurtcircuit, temperatură ridicată; un teracotist aplică teracote pe suprafața sobelor, dar nu va numi în acest fel sobele de teracotă). Cuvântul rezultat prin condensare nu mai este folosit, în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
uzul său deictic, de extragerea sensului dintr-un context extralingvistic sau tematic oarecare, ci de registrul stilistic în care se încadrează textul / discursul. Utilizatorii și receptorii săi nu îl mai percep ca pe o scurtare, nu recurg mental la formula sintagmatică și nu îi descifrează înțelesul pe baza cunoștințelor lor despre subiect, ci, chiar dacă sunt conștienți de existența variantei sale complexe, îl recunosc ca termen de sine stătător, suficient sieși, mai la îndemână și mai "recomandabil" decât sintagma sau compusul. Există
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din sintagme nu trec niciodată în etapa lexicalizării, ci se opresc la nivelul întrebuințării ad hoc, al substituirii ocazionale a sintagmelor sau compuselor; multe cuvinte condensate și lexicalizate nu ajung la etapa finală, concurând liber, în continuare, cu bazele lor sintagmatice. Nici debutul procesului de condensare nu este întotdeauna limpede: deși elipsele propriu-zise, adesea îmbrăcând forma omisiunilor anaforice, trebuie eliminate din rândul cazurilor de condensare împlinită, ele pot fi considerate uneori ca punct de plecare în procesul de formare a cuvintelor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
XVIII cu denumirea inițială grave cembalo col piano e forte); rom. rameză "mașină pentru întinderea și uscarea țesăturilor" < fr. rameuse[-sécheuse] "idem". VII. 2. Condensarea sintagmelor și compuselor cu constituenți aflați în raport de subordonare Faptul că această largă categorie sintagmatică cuprinde majoritatea exemplelor de condensare nu este accidental, ci se datorează preponderenței compuselor, respectiv exclusivității sintagmelor stabile formate din elemente aflate în raport de subordonare. Situația nu este însă la fel de clară în toate limbile; unele exemple germane și englezești, de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
inițial, dintr-un nume mitologic determinant la genitiv și regentul dies "zi", acesta din urmă fiind însă omis în multe situații. Formele pline și cele condensate circulau în paralel, ceea ce a făcut ca unele limbi romanice să moștenească o variantă sintagmatică, iar altele, pe aceea scurtată: lat. Lunae (*Lunis) dies ~ dies Lunae ~ *lunis > fr. lundi, it. lunedi // v. fr. deluns, cat. dil(l)uns, oc., prov. dilun // sp. lunes, cal., sd., rom. luni, prov. lun; lat. Martis dies ~ dies Martis ~ martis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de omonimul din structura sintagmei sau compusului. Dacă este vorba de un împrumut, condiția specializării sale în limba receptoare este ca el să fi fost folosit mai întâi cu înțelesul general; sensul cu care a fost preluat relevă însă proveniența sintagmatică. Iată câteva exemple: rom. calitate "bună calitate, calitate superioară" (mai ales în loc. de calitate) < [bună] calitate; rom. condiție "condiție bună, situație socială favorabilă" (mai ales în loc. de condiție) < [bună] condiție; tc. lokum "rahat (preparat de cofetărie)" < [rahat]lokum "idem" (rahat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
acestei plante" < [pătlăgea sau pătlăgică] vânătă "idem"; rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "idem" (vándor "drumeț, călător", sólyom "șoim"). Multe asemenea cuvinte condensate pe terenul unei și aceleiași limbi, deși sunt lexicalizate, au etimoane sintagmatice ușor identificabile, cu care se află în concurență, dar uneori, mai ales dacă sunt substantive defective de singular (având la bază sintagme în care adjectivul este la plural), comportă o anumită ambiguitate, deoarece denumesc o varietate de obiecte aparținând unui
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
este substantivul determinat (denumire a materialului, obiectului, unității de măsură etc.). Și condensările de acest tip au loc fie într-o anumită limbă, fie în cursul împrumutului dintr-un alt idiom; mai ales în această din urmă situație, identificarea etimoanelor sintagmatice exacte întâmpină uneori dificultăți, deoarece ele pot fi și grupuri sintactice libere, dar, indiferent de circumstanțele condensării, este limpede că termenul nou format, corespunzător unui numeral, nu și-ar fi putut însuși un sens concret dacă nu ar fi fost
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și cu trecerea noii formații în clasa adjectivelor, din care făcea parte centrul (omis) al grupului adjectival; v., mai sus, lat. orbus. O schimbare radicală a valorii lexico-gramaticale poate avea loc, în astfel de cazuri, și atunci când adverbul din etimonul sintagmatic adjectival este împrumutat prin condensare. În următorul exemplu, determinantul adverbial a pierdut nu numai valoarea sa intrinsecă, ci și pe aceea a compusului de bază: rezultatul din limba receptoare este un substantiv, iar conversiunea dovedește că sensurile reale ale constituenților
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dintre constituenții săi este necesar ca cel puțin unul dintre aceștia să fie recunoscut ca unitate lexicală. Această identificare, măcar formală, nu întâmpină dificultăți dacă împrumutul se petrece pe cale cultă printre altele, și datorită faptului că separația dintre constituenții etimoanelor sintagmatice și ai compuselor nesudate este de obicei marcată în scris sau dacă unul dintre elementele componente se regăsește în limba receptoare (rom. șpiral, de pildă, a putut fi detașat din germ. Spiral[pumpe] întrucât segmentul final a fost identificat cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etimoanele lor complexe pot fi împrumutate fără nicio dificultate. Totuși, în unele cazuri, limba în care s-a petrecut condensarea este identificabilă, pe baza informațiilor istorice, chiar dacă termenul a trecut în alte limbi și în forma sa întreagă, compusă ori sintagmatică. Iată câteva exemple: Cuvântul piano "pian", atestat în această formă în italiană începând cu anul 1750 și în franceză din 1798, se regăsește și în engl., sp., port., sued., ceh., alb., finl., ol., norv. piano, germ. Piano, tc. piyano, ngr.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în cea mai mare măsură caracteristicile unui procedeu de formare a cuvintelor, chiar dacă numeroase cuvinte pornite pe calea desprinderii din formații complexe stabile ale limbii nu ajung niciodată la stadiul final al procesului, astfel încât să-și elimine concurentul compus sau sintagmatic. O trecere în revistă a tuturor cazurilor de condensare internă și a tuturor limbilor în care procedeul a fost aplicat este, desigur, imposibilă; unei astfel de tentative i s-ar opune decisiv nu numai puținătatea informațiilor oferite de sursele bibliografice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
alb. kushëri, engl. cousin, germ. Cousin, ol. kozijn, sued. kusin, dan. kusine, esp. kuzo, pol. kuzyn), iar cu înțelesul special "văr primar" a fost moștenită sintagma lat. consobrinus germanus: fr. cousin germain, cat. cosí germí, în timp ce în italiană avem dezvoltări sintagmatice ulterioare: cugino di primo grado sau cugino carnale, cugino di secondo grado "văr de-al doilea" etc. Condensarea s-a menținut ca procedeu de formare a cuvintelor și în latina medievală. Exemplele pe care le avem la îndemână țin de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
secondary "școală secundară, ciclu școlar secundar" < secondary [school] "idem"; summer "vacanță de vară" < summer [vacation] "idem" (summer "vară"). X. 6. Limba germană Sintagmele și mai ales compusele germane realizate cu mare ușurință prin simpla juxtapunere a cuvintelor, fiind preferate exprimării sintagmatice se condensează la fel de ușor, elementul omis putând ocupa oricare dintre pozițiile posibile, inclusiv poziția mediană dintr-un compus trimembru: Cello "violoncel" < [Violon]cello "idem" (fals analizat drept compus; < it. violoncello , de fapt derivat); Halbe "halbă (de bere)" < halbe [Mass] "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se remarcă prin aplicarea mai riguroasă a regulilor specifice. Există însă, în acest cadru general, unele deosebiri între condensarea termenilor complecși formați în limba respectivă și a celor împrumutați dintr-o altă limbă. În ciuda faptului că elementele componente ale împrumuturilor sintagmatice sau compuse sunt recunoscute formal în limba receptoare, posibilitățile reduse de analiză semantică a termenilor complecși de origine străină permit vorbitorilor limbii receptoare să creeze condensări care ar fi greu de conceput în limba donatoare; de pildă, evoluțiile rom. nes
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
termenilor împrumutați. Rațiunile și mecanismele preluării prin condensare a unor termeni complecși ai altor limbi au fost analizate în capitolul privitor la circumstanțele în care se poate produce fenomenul. Aici trebuie să subliniem încă o dată doar faptul că deși etimoanele sintagmatice pot fi, de această dată, și îmbinări libere (realitate pe care vorbitorii limbii receptoare nu au cum să o conștientizeze) tipurile de condensări care au loc în cadrul împrumutului lexical, prin reducerea unor compuse sau sintagme străine, sunt identice cu cele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lor gramaticală, fie ale sensului cu care sunt utilizate. Ca procedeu de formare a cuvintelor unei limbi și de restructurare a unora dintre cele preluate din alte limbi, condensarea lexico-semantică produce, prin definiție, modificări fonetice radicale, prin scurtare, față de etimoanele sintagmatice sau compuse, dar neînsemnate în comparație cu secvența lexicală menținută din etimon, precum și schimbări semantice minime și extrem de rare față de etimonul complex, dar radicale dacă recurgem, abuziv, la comparația cu secvența corespunzătoare din acesta. Procedeul condensării poate aduce cu sine, de asemenea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
limbi, în formele sale flexionare, în funcție de noua valoare lexico-gramaticală (de pildă, adjectivele adverbializate românești pierd formele flexionare, în timp ce gerunziile și participiile adjectivate câștigă astfel de forme). 1.1. În ce privește procedeul condensării lexico-semantice, acesta aduce, inerent, mari schimbări formale față de etimonul sintagmatic sau compus, a cărui configurație se reduce considerabil, dar nu are ca efect, în majoritatea cazurilor, niciun fel de modificare a învelișului sonor sau a caracteristicilor gramaticale ale elementului reținut 134. Normalitatea acestui fapt derivă din natura procedeului, care nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
varianta întreagă, pe care o înlocuiește doar temporar, deci cazurile de perpetuare a formei, a genului și a numărului elementului menținut sunt mult mai numeroase, de fapt predominante. Lucrurile pot sta însă diferit atunci când termenul condensat elimină, prin concurență, forma sintagmatică sau compusă. Deși majoritatea noilor formații păstrează și în aceste situații fonetismul și mărcile categoriilor gramaticale originare, există o serie de exemple în care s-a renunțat la unele caracteristici gramaticale și, în general, formale ale omonimelor din structura termenilor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu și în substanță: ele nu mai îndeplinesc aceleași funcții sintactice, specifice genitivului (de regulă atribute), ci funcții care aparțin acuzativului sau nominativului, preluate de la regentul lor din sintagmă. Menținerea unor caracteristici morfologice ale termenului reținut, și nu ale etimonului sintagmatic (mai exact ale capului acestuia), determină, de fapt, o reducere a dependenței noului cuvânt față de termenul complex din care provine, dar, la începutul procesului, și o scădere a autonomiei lui în raport cu contextul de comunicare: spre deosebire de sintagma originară, el nu poate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se gândească la alte accepții, cunoscute dinainte, ale cuvântului condensare. Odată ce am circumscris referentul, adică fenomenul lingvistic studiat, am putut recurge la reluarea anaforică a formei scurtate, pe care am realizat-o printr-un tip de elipsă lexicală la nivel sintagmatic, ceea ce nu ne-a împiedicat în niciun fel să revenim, în mai multe rânduri, la forma completă. Se poate întâmpla însă ca vreun cercetător al aceluiași fenomen, considerând că denominația sintagmatică este prea lungă, cu determinant superfluu, să adopte în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]