260 matches
-
distorsiunea, și ritmurile electronice preluată din muzica alternativă, dance sau chiar hip-hop pe "Achtung Baby", "Zooropa" și "Pop". Anii 2000 i-au găsit pe U2 revenind la un sunet simplu și la un ritm tradițional, folosind pe scară mai restrânsă sintetizatoarele și efectele speciale. Comentariul social și politic, adesea îmbogățit cu imagistică spirituală, religioasă creștină, reprezintă un aspect major al conținutului versurilor U2. Cântece ca „Sunday Bloody Sunday” și „Mothers of the Disappeared” au fost inspirate din evenimentele vremii. Primul este
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
ar putea fi considerate în acest sens drept piese New Age/ muzică ambient organică. În anii 1970 și 1980, Klaus Schulze a înregistrat adesea ansambluri de coarde și spectacole de violoncelisti solo pentru a se potrivi cu reprezentările sale pe sintetizatorul extins Moog. Muzica este compusă din sample-uri și înregistrări ale sunetelor naturale din mediul înconjurător. Uneori, aceste sample-uri pot fi prelucrate pentru a le aduce la forma unui instrument. Sample-urile pot fi aranjate în moduri repetitive pentru a forma o
Ambient () [Corola-website/Science/317513_a_318842]
-
fundal este alcătuită dintr-un instrument muzical cu clape, un sintetizator, o chitară funk, și un amestec între tobe reale și create de sintetizator. "Where's the Party", un cântec tipic Madonnei, conține un aranjament muzical alcătuit din tobă mare, sintetizator și un ritm zornăitor, ceea ce conferă o senzație de remix. Cântecul eponim are o instrumentație formată dintr-o chitară ritmică, un sintetizator, instrumente cu clape și tobe pentru linia basului, precum și o gradare a notelor muzicale folosite de obicei în
True Blue (album) () [Corola-website/Science/310760_a_312089]
-
contribuție la compunerea pieselor și Adrian Smith, iar rezultatul poate fi lesne constatat în tentă progresivă imprimata întregului album. Experimentul continuă în același sens și pe "Seventh Son Of A Seventh Son" (1988), de această dată fiind folosite chiar și sintetizatoare, lucru ce părea de neconceput cu numai câțiva ani înainte. Fanii sunt descumpăniți, iar anii următori nu par să fie benefici pentru Iron Maiden. Plecarea lui Adrian Smith, care începuse să aibă idei muzicale complet diferite de acel trade mark
Iron Maiden () [Corola-website/Science/299940_a_301269]
-
au inserat pe toate piesele de pe noul album.” Charlie Brown de la "The Music Critic" scria că piesa „Kids in the Garden” are „un refren... în genul Arcade Fire”, notând drept principale componente ale sunetului „chitara energică și sunetele catchy ale sintetizatorului ce se împletesc și te atrag”, și spunând despre formație „cu un pic de noroc, e doar o problemă de timp până când vor izbuti să se facă cunoscuți”. Singurul punct slab al albumului, în opinia lui Brown, era reprezentat de
Electromagnetica (album) () [Corola-website/Science/322687_a_324016]
-
puternic de sunetul indie rock și new wave, formația are o modalitate gentilă și răbdătoare în ceea ce privește scrierea pieselor. Folosesc obișnuitul mixaj de chitară, bas și tobe, pe care l-au cuplat cu o utilizare sensibilă și nu excesiv de entuziastă a sintetizatorului și cu efecte care să stimuleze sunetul ca întreg.” Ca influențe, site-ul îi cita pe Bloc Party, Death Cab For Cutie, Arcade Fire, Kings Of Leon și MGMT. O altă recenzie, apărută pe site-ul "Tastyfanzine" descria ascultarea albumului
Electromagnetica (album) () [Corola-website/Science/322687_a_324016]
-
Leul în iarnă" (1968), "Cowboy-ul de la miezul nopții" (1969), "Urmărește-mă!" (1972), "Gaura neagră" (1979), "Departe de Africa" (1985), "Dansând cu lupii" (1990) ș.a. Barry își realizează singur orchestrațiile, având o preferință pentru orchestra de coarde și alămuri. A folosit sintetizatoare încă din 1969, pentru "". Barry a suferit o ruptură de esofag în 1988, ceea ce l-a lăsat vulnerabil la pneumonie și l-a obligat să își încetinească ritmul de lucru la cel mult două filme pe an. Compozitorul a fost
John Barry (compozitor) () [Corola-website/Science/311637_a_312966]
-
Coulehan de la "Rolling Stone" a fost de acord, numindu-l „o revenire la era «LoveGame»”. Producția piesei este centrată în principal în jurul unor beat-uri hi-NRG, „sintetizatoare gângăvite” și tobe țări. Robbie Daw de la "Idolator" a remarcat că „la început, sintetizatoarele pulsante sunt o revenire drept la intro-ul de la «Poker Face» - cu toate că sunt ușor accelerate - în timp ce refrenul încărcat cu bătăi din palme se umflă și se avânta cu aceeași nebunie pop care a făcut «Paparazzi» așa o încântare”. Din punct de
Applause () [Corola-website/Science/329971_a_331300]
-
2003 al Turului Franței a fost realizat de Kraftwerk. Sunetul Kraftwerk combină secțiuni ritmice cu melodii sintetizate și uneori armonioase, în general aranjate într-un stil clasic acompaniat de versuri simple, cântate uneori cu ajutorul vocoder-ului sau produse pe computer. Sintetizatorul Moog este prezent în mai toate melodiile trupei, adăugând compozițiilor creații de sunete unice. Pe la mijlocul anilor 1970 și începutul anilor 1980, sunetul Kraftwerk a fost revoluționar pentru acea perioadă și a avut un impact evident aproape asupra tuturor genurilor muzicii
Kraftwerk () [Corola-website/Science/299431_a_300760]
-
urmând ca în 2008, Florian Schneider să părăsească Kraftwerk, lăsându-l pe Ralf Hutter ca fiind singurul fondator și membru original rămas în cvartet. Kraftwerk a fost creată de Florian Schneider-Esleben (flaut, sintetizatoare, vioară electrică) și Ralf Hutter (orgă electronică, sintetizatoare). Cei doi s-au întâlnit ca studenți la Conservatorul din Düsseldorf spre sfârșitul anilor '60, participând la un "experiment" muzical pe care presa din Marea Britanie l-a numit mai târziu Krautrock. Acest duo a participat mai târziu într-un cvintet
Kraftwerk () [Corola-website/Science/299431_a_300760]
-
fost compusă de Florin Bogardo, autorul muzicii filmului anterior din seria „Liceenii”. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu Ștefan. Melodiile sunt interpretate de corul „Madrigal” dirijat de prof.univ. Marin Constantin. Coloana sonoră a filmului (cuprinzând melodii compuse în general pentru sintetizatorul de sunet, dar și un număr de leit-motive cântate la pian sau sintetizator) a rămas în memoria publicului. Piesa centrală a coloanei sonore, "Ani de liceu", a devenit un veritabil imn pentru liceenii români. Textul cântecului a fost scris de
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
este o formație de muzică electronică din Liverpool, Marea Britanie, formată în 1999 și compusă din Helen Marnie (vocalist principal, sintetizatoare), Mira Aroyo (vocalist secundar, sintetizatoare), Reuben Wu (sintetizatoare) și Daniel Hunt (chitară electrică, sintetizatoare). Numele lor a fost inspirat de piesa "" de la Roxy Music. Stilul muzical al celor de la Ladytron este muzica electronică (în special subgenurile electropop și synthpop) cu
Ladytron () [Corola-website/Science/322909_a_324238]
-
este o formație de muzică electronică din Liverpool, Marea Britanie, formată în 1999 și compusă din Helen Marnie (vocalist principal, sintetizatoare), Mira Aroyo (vocalist secundar, sintetizatoare), Reuben Wu (sintetizatoare) și Daniel Hunt (chitară electrică, sintetizatoare). Numele lor a fost inspirat de piesa "" de la Roxy Music. Stilul muzical al celor de la Ladytron este muzica electronică (în special subgenurile electropop și synthpop) cu influențe New-Wave și shoegazing. Anumite
Ladytron () [Corola-website/Science/322909_a_324238]
-
este o formație de muzică electronică din Liverpool, Marea Britanie, formată în 1999 și compusă din Helen Marnie (vocalist principal, sintetizatoare), Mira Aroyo (vocalist secundar, sintetizatoare), Reuben Wu (sintetizatoare) și Daniel Hunt (chitară electrică, sintetizatoare). Numele lor a fost inspirat de piesa "" de la Roxy Music. Stilul muzical al celor de la Ladytron este muzica electronică (în special subgenurile electropop și synthpop) cu influențe New-Wave și shoegazing. Anumite piese Ladytron cântate
Ladytron () [Corola-website/Science/322909_a_324238]
-
este o formație de muzică electronică din Liverpool, Marea Britanie, formată în 1999 și compusă din Helen Marnie (vocalist principal, sintetizatoare), Mira Aroyo (vocalist secundar, sintetizatoare), Reuben Wu (sintetizatoare) și Daniel Hunt (chitară electrică, sintetizatoare). Numele lor a fost inspirat de piesa "" de la Roxy Music. Stilul muzical al celor de la Ladytron este muzica electronică (în special subgenurile electropop și synthpop) cu influențe New-Wave și shoegazing. Anumite piese Ladytron cântate de Mira Aroyo au versurile scrise
Ladytron () [Corola-website/Science/322909_a_324238]
-
an în care concertaseră în mod constant. Componenții The Doors au petrecut câteva săptămâni la studiourile Sunset, în Los Angeles, înregistrând cel de-al doilea album, "Strânge Days" și experimentând cu noua tehnologie pusă la dispoziția lor, în special cu sintetizatorul Moog. Succesul comercial al albumului "Strânge Days" a fost moderat: albumul a urcat pe locul trei în "Billboard", dar a coborât destul de repede, iar extrasele pe single nu au beneficiat de același succes că „Light My Fire”. Producătorul Paul Rotchild
The Doors () [Corola-website/Science/300057_a_301386]
-
a fost o trupă engleză de muzică formată în 1980 de Bernard Sumner (voce, chitare, sintetizatoare), Peter Hook (bas, voce de fundal, tobe electronice) și Stephen Morris (tobe, tobe electronice, sintetizatoare). a fost formată de membrii rămași ai formației Joy Division după sinuciderea vocalistului acesteia Ian Curtis. La scurt timp grupului i s-a alăturat Gillian Gilbert la claviaturi. New Order combinau muzica new wave cu cea electronică și dance, devenind
New Order () [Corola-website/Science/322169_a_323498]
-
Morris D. Temple să pătrundă pe scena muzicală din New York City unde cântau în cluburi și unde au făcut cunoștință cu muzica dance. Hitul lor din 1983 "Blue Monday" i-a surprins abordând aproape în întregime muzica dance și utilizarea sintetizatoarelor. New Order era grupul de rezistență al casei de discuri Factory Records fiind adesea lăudat de fani, critici și alți muzicieni pentru influența avută asupra rockului alternativ, a muzicii dance și rave. New Order au fost despărțiți între 1993 și
New Order () [Corola-website/Science/322169_a_323498]
-
etc., conțin memorie SRAM. Memorii SRAM de capacități mici sunt integrate în aproape orice sistem care are o interfață electronică cu utilizatorul. Capacităși de câțiva MB pot fi folosite în aplicații complexe, cum ar fi camerele foto digitale, telefoanele mobile, sintetizatoarele etc. În computere, memoria SRAM este întâlnită în memoria cache a CPU-urilor, în bufferele hard disk-urilor, ale routerelor etc. Monitoarele LCD și imprimantele folosesc și ele memorie SRAM pentru a reține imaginea ce urmează a fi afișată, respectiv
SRAM () [Corola-website/Science/321158_a_322487]
-
marcanta de care dă dovadă Robyn. Totuși, aceeași publicație online avea să-i aducă aprecieri interpretei, comparându-i muzică cu cea a renumitei Kylie Minogue. Conform site-ului Scandipop, principalele atuuri ale Petrei Marklund sunt individualitatea vocii sale și folosirea sintetizatoarelor și a instrumentelor cu coarde în vederea creări unui stil muzical propriu, inconfundabil. Mai mult, editorii publicației sunt de părere că refrenele puternice constituie un element caracteristic muzicii semnate September, iar Petra Marklund a fost aclamata pentru abilitatea să de a
September () [Corola-website/Science/307758_a_309087]
-
1990, Abbath a părăsit formația. În 1991 Abbath împreună cu Demonaz Doom Occulta și Armagedda au înființat formația Immortal. De-a lungul existenței formației Abbath a fost singurul solist vocal, dar a cântat și la chitară, chitară bas, baterie și chiar sintetizator. În 2003 membrii Immortal au stabilit de comun acord să desființeze formația. În 2005 Abbath împreună cu Demonaz, Armagedda, King ov Hell (de la Gorgoroth) și Ice Dale (de la Enslaved) au înființat formația I. În 2006 Immortal s-a reunit. Abbath a
Abbath Doom Occulta () [Corola-website/Science/329958_a_331287]
-
el se referă de asemene și cu termenii "metalgaze" sau "shoegaze metal", dar și "metal atmosferic", sau "experimental metal", desi ultimul termen e utilizat pentru a descrie avant-garde metal. Genul post-metal tipic include două sau trei chitări, o chitară baș, sintetizator, tobe și vocal. În general sunetul este heavy-bass, cu chitarele fiind reglate la B″ sau mai jos, echivalentul unei chitări cu 7 coarde. Sunetul post-metal tinde să evolueze în crescendo sau climax.
Post-metal () [Corola-website/Science/330557_a_331886]
-
La audiția piesei, I.R.S. a permis trupei să înregistreze albumul cu Dixon și Easter. Datorită experienței negative cu Hague, trupa a înregistrat albumul într-un proces de negare, refuzând să încorporeze clișee ale muzicii rock, precum solouri de chitară sau sintetizatoare, cu scopul de a creea un album neafectat de trecerea timpului. "Murmur" a fost întâmpinat cu succes din punct de vedere critic la lansarea din 1983, primind titlul de cel mai bun album al anului din partea revistei "Rolling Stone". Albumul
R.E.M. () [Corola-website/Science/313854_a_315183]
-
blues scris într-o tonalitate minoră, fiind produs de BeatGeak, Jimmy Jokel și RedOne. Ritmul melodiei vocale conține doar câteva sincope, fiind folosit doar câte un acord pe spații mari. Compoziția se bazează pe structuri repetitive, utilizându-se din abundență sintetizatorul. De asemenea, nu există secțiuni instrumentale lungi, apelându-se și la armonii vocale. Suportul vocal este susținut de Lopez și supraînregistrare, iar vocea de acompaniament este asigurată de solistă, Kuk Harrell și Jeanette Olsson. Textul se concentrează în jurul plăcerii protagonistei
Papi (cântec) () [Corola-website/Science/322772_a_324101]
-
1989, Guță a participat activ la modelarea genului manele, la acea vreme doar o ramură a muzicii lăutărești. Într-o primă perioadă (până în anul 1998), Guță nu a folosit ritmul de manea, experimentând în schimb cu timbre moderne (chitară electrică, sintetizator) asupra muzicii lăutărești bănățene, imprimându-i astfel un colorit pe care-l va întrebuința și mai târziu în manele. Cântărețul își amintește: „"Lăutarii râdeau la început de instrumentele astea, orga și chitara electronică, cu care cântau românii. Pe acestea le
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]