191 matches
-
alte părți să revină drapată după 1989, în gesturi și îndemnuri periculoase. De la masacrele celor peste 70 de oameni din Oslo și de pe insula Toya în iulie 2011, la miile de morți și marile distrugeri provocate de "primăverile islamice" nord-africane, siriene din 2011 încoace, iar de aici, la prelungitele demonstrații antiguvernamentale și antiprezidențiale din iarna lui 2011-2012 în capitală și în orașele românești, nu se ajunge la "bine". Drumul către servitute descris în 1940 de Friederich Hayek (1899-1992) își schimbă doar
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din 680, erezie îmbrățișată de adepții lui Maron. Melkiții își datorează numele credinței fără compromisuri pe care au păstrat-o vreme de secole. În urmă sinodului de la Calcedon (451), ei au respectat hotărârile acestuia și faptul că împăratul (malka, în siriană) era ocrotitorul Ortodoxiei, fiind denumiți melkiți în derâdere, de către adepții monofizismului. Libanul maronit era în sec. al X-lea înfloritor și prosper pe plan spirirual, industrial și agrar. Pentru geografii și istoriicii arabi din sec. al X-lea, Libanul este
Maroniți () [Corola-website/Science/331970_a_333299]
-
care poartă astăzi numele Sfanțului Vasile constituie opera personală a acestui Sfânt Părinte. De la el sau din epoca să provine numai partea cuprinsă între lecturile biblice (Apostol și Evanghelie) și rugăciunea amvonului, parte care reprezintă elementul originar, de provenința antiohiană (siriană) și capadociană în Liturghia noastră. Partea de la inceput (până la Apostol) și cea de la sfârșit, precum și unele cântări și rugăciuni din partea centrală a Liturghiilor Ortodoxe de astăzi (că imnul Unule-Născut, Sfinte Dumnezeule, Heruvicul, Simbolul credinței și Axionul, precum și ritualul Vohodului cel
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Întunericului și atrage toată fauna infernală Într-un complot al cărui țel este crearea omului, purcezîndu-se la aceasta În urma unei gigantice orgii și printr-un șir nesfîrșit de Întinări. 3. Crearea omului În „urzelile sale perverse”, Marele Arhonte Saklas (În siriană Ashaqlun, În pahlavi Az, amintind de monstrul primordial al zoroastrismului - Azi Dahaka) „le-a grăit celor care Îl Înconjurau: Ce credeți voi despre Lumina aceasta mare ce se Înalță? Uitați-vă cum zguduie cerul, cum răstoarnă cele mai multe Puteri! În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o răsplată deosebită pentru efortul său” de a-1 fi combătut pe Mani: În anul 536 a fost și el anatemizat drept manihean! Omiliile sale au fost păstrate de iacobiții sirieni În două versiuni. Omilia CXXIII a fost tradusă din siriană În greacă și apoi retradusă din greacă În siriană În secolul al Vl-lea. Iacob din Edessa a revizuit traducerea În anii 700-701, utilizînd probabil textul grecesc. 3. Cumont, Recherches I, pp. 7-8. 4. Kugener, Recherches II, p. 97. 5. Traité
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fi combătut pe Mani: În anul 536 a fost și el anatemizat drept manihean! Omiliile sale au fost păstrate de iacobiții sirieni În două versiuni. Omilia CXXIII a fost tradusă din siriană În greacă și apoi retradusă din greacă În siriană În secolul al Vl-lea. Iacob din Edessa a revizuit traducerea În anii 700-701, utilizînd probabil textul grecesc. 3. Cumont, Recherches I, pp. 7-8. 4. Kugener, Recherches II, p. 97. 5. Traité 1913, pp. 114-116. Sir Aurel Stein a descoperit În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Transformation of Manichaeism: A Study of Chinese Manichaean Terminology, Plus Ultra, Löberöd, 1985, p. 99. 39. Epifanius: zoon pneuma, Acta Archelai: spiritus vivens; În pahlavi mihr yazd, În chineză jing fêng, „vînt pur”. 40. Aug. C. Faust. XV. 5-6; În siriană sefath ziwa. 41. Acta Arch. VIII, p. 13 Beeson; Cumont, Recherches I, pp. 69-75. 42. Augustin recapitulează astfel (C. Faust. XV.6; cf.XX.10); „Splenditenentem magnum sex vultus et ora ferentem micantemque lumine, et alterum regem honoris angelorum exercitibus
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
suspendere” (Aug., C. Faust. XV. 5; cf. XX.9). Vezi Cumont, Recherches I, p. 28. 53. Aug., De haer. 46. 54. Aug., De nat. boni 44. 55. Aug., C. Faust. XV.6 56. Lat. Tertius Legatus (Evodius, De fide 17); siriană: izgadda; gr. presbytes ho tritos. 57. Formula de abjurare Îl/o numește ho parthenos tou photos. 58. Ten arrheniken parthenon, he ton phixtos legomene thygater: Theodoret din Cyr I.26. 59. Masculofemina: Filastrius, De haer. 61 60. Virtutes la Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
morminte cu două firide și cameră de acces comună: o înhumare în sicriu și alte trei direct pe pământ; orientarea în paralel (una la vest și cealaltă la est de camera de acces, denotă influența tehnicii constructive a mormintelor creștine siriene asupra celor din Tomis; d) criptele pentru relicve prezente la 5 din 6 bazilici; cea a bazilicii mari din sectorul vestic al orașului poate fi considerată cea mai vastă construcție cruciformă pertinentă aparținând unui edificiu de cult paleocreștin; 7) monumentele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
duh imperial, sărbătoresc. Cât de puțin este el rezultatul unei elaborări inconștiente, se vede imediat din originile lui. La baza bizantinului, stă într-adevăr un conglomerat de influențe de cea mai eterogenă proveniență. Elemente grecești și elenistice, egiptene și romane, siriene, persane, arabe și armenești; adică toate formele frumoase ale continentelor și ale popoarelor, care făceau parte din marele imperiu, își trimit esențele lor care, ca zecile de mirodenii contopite în sfântul Mir, fuzionează în unitatea miraculoasă a stilului bizantin. Fără
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a) 50, 89, 148, 178, 179, 180, 181, 182, 220, 225, 238, 239, 241, 242, 244, 247, 251, 252, 253, 255, 264, 269, 274, 275, 277, 295, 308, 310, 311, 312, proto-~ 176, 177 turkmena 177, 181, 311, 325, 336, ~ siriană 334 tuvaluana 198, 309, 311, 336 tuvină 311, 332, 336 U ubîcă 224, 311 ucraineană 146, 165, 303, 311, 328, 332, 337 udmurtă (votiak) 178, 179, 277, 312, 332, 337 ugric 120, 177, 179, 283, 290 ugro-finică/fino-ugrică 50, 89
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1990, sunt angrenate numeroase facțiuni rivale libaneze creștine, musulmane sunnite, musulmane șiite, druze, ale palestinienilor refugiați în Liban, ș.a., fiecare susținute de diferite centre de putere din exterior, la care se adugă intervenția directă a trupelor israeliene (în sudul țării), siriene (ce devin în anii ’90 arbitrul situației interne din Liban), ale forțelor arabe de descurajare și ale forțelor sub drapel O.N.U. Practic, teritoriul libanez a devenit poligonul înfruntărilor indirecte ale tuturor actorilor mari și mici, interesați strategic în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
15 decembrie 1976 San Marino 2 martie 1992 Santa Lucia 18 septembrie 1979 Sao Tome și Principe 16 septembrie 1975 Senegal 28 septembrie 1960 Serbia și Muntenegru 24 octombrie 1945 Seychelles 21 septembrie 1976 Sierra Leone 27 septembrie 1961 Singapore 21 septembrie 1965 Siriană (Republica Arabă) 24 octombrie 1945 Slovacia 19 ianuarie 1993 Slovenia 22 mai 1992 Solomon (Insulele) 19 septembrie 1978 Somalia 20 septembrie 1960 Spania 14 decembrie 1955 Sri Lanka 14 decembrie 1955 Statele Unite ale Americii 24 octombrie 1945 Sudan 12 noiembrie 1956
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cunoscută; ea a influențat legătura arabă și pe cea occidentală. Creștinismul a pătruns și în Etiopia, a cărei literatură veche este și ea majoritar religioasă. Nu se cunosc manuscrise anterioare secolului al XIII-lea; ilustrația derivă din exemplele copte și siriene și are un caracter popular. APARIȚIA TIPARULUI I. Xilografii Cu toate că nevoia de texte a rămas multă vreme limitată, copierea manuscriselor unul cîte unul nu era satisfăcătoare și s-au căutat foarte curînd mijloace de accelerare și de multiplicare a producerii
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
copiilor imediat după sclavi, explicația lui Aland pare a fi mai naturală. În viziunea lui Wright, pentru ca versiunea lui Jeremias să aibă mai multă greutate, ar fi necesară sintagma „Și copiii”, nu „sau copiii”, după cum reiese din versiunile greacă Și siriană. Oricum ar fi însă, Aristide este Și el un martor la o formă a botezului copiilor sau tinerilor credincioși (vezi David F. Wright, op. cit., p. 10-11). footnote>. Înainte de anul 209, în Roma, Și posibil Și în Africa de Nord, botezul nou-născuților devenise
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Noe, zidurile Babilonului, Templul lui Solomon etc.). Ne-au rămas doar fragmente dintr-un Comentariu la Psalmi. Ar fi tradus în latină, spune el, Patimile celor șapte adormiți din Efes. Dar acum această povestire hagiografică există în greacă și în siriană, această „traducere” trebuie să fi fost fie transpunerea unei povestiri orale a unui pelerin care fusese în Orient, fie a unui text sirian care fusese tradus în latină pentru a fi folosit chiar de Grigorie. Ca scriitor, Grigorie de Tours
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
egiptene este atestată și de apoftegmele care îi sunt atribuite în colecția greacă și în cea latină (cf. aici, p. ???). Putem aminti aici și o Viziune a lui Teofil, care s-a păstrat în mai multe versiuni, în arabă, în siriană, în etiopiană, din text rezultând că ar fi scris de Chiril din Alexandria pe baza unei povestiri a unchiului său; e vorba, în realitate, de o omilie despre șederea Fecioarei Maria în Egipt. BIBLIOGRAFIE. PG 65 conține canoanele atribuite lui
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
corespundă întru totul situației de fapt, chiar dacă planul Închinării, cel puțin în prima sa parte, se structurează efectiv conform itinerariului căderii și mântuirii ființelor umane și al funcției Legii în raport cu cele două momente. Și această operă a fost tradusă în siriană în secolul al șaselea, dar s-au păstrat doar fragmente ale acestei versiuni. Comentarii continue sunt în schimb consacrate Lui Isaia, în cinci cărți (și acesta scris în mod sigur înainte de 429) și Celor doisprezece profeți minori. În prefețele celor
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și un Comentariu la Evanghelia după Matei scris de Chiril (sunt menționate o primă și o a doua carte). Nu au rămas decât serii de fragmente referitoare la toate cele 28 de capitole ale evangheliei; ca și câteva fragmente în siriană (în operele lui Sever din Antiohia), în arabă și în etiopiană. În schimb, Chiril a compus un ciclu de Omilii despre Luca, fruct al unei concepții mai degrabă practice decât dogmatice, care nu erau însă gândite ca un comentariu complet
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
di L. Leone, 3 vol. (Collana di testi patristici 111-112), CittàNuova, Roma 1994. Omelie su Luca: PG 77 1009-1016; 1040-1049; fragmente: J. Reuss, Lukas-Kommentare aus der griechischen Kirche, aus Katenenhandschriften gesammelt (TU 130), Akademie-Verlag, Berlin 1984, pp. XXV-XXIX; 54-297; trad. siriană: R. Payne Smith, S. Cyrilli Alexandriae archiepiscopi commentarii in Lucae Evangelium quae supersunt Syriace e manuscriptis apud Museum Brittanicum, Oxonii 1858 (ed.); idem, A Commentary Upon the Gospel According to St. Luke, by St. Cyril Patriarch of Alexandria now first
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Nestorios, un adversar al adevărului, care, la fel ca fariseii, l-a considerat pe Cristos om și nu Dumnezeu; apără apoi fiecare anatematism făcând referiri la pasaje din Sfânta Scriptură. Ne-au rămas foarte multe fragmente în greacă și siriană dintr-o operă împărțită în trei cărți, intitulată Contra lui Diodor (din Tars) și Teodor (din Mopsuestia), prezentați ca precursori ai lui Nestorios din cauza cristologiei lor de tip antiohian. Din epistola 69 a lui Chiril înțelegem că în aceste scrieri
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vremurilor. Scrierea e dovada unei doctrine mature și sigure și a unei expresii pe măsură. Scoliile privitoare la întruparea Unului-născut există doar fragmentar în grecește, însă avem vechea traducere în latină a lui Marius Mercator, o versiune armeană și una siriană. E vorba de o serie de chestiuni cristologice a căror examinare începe cu o explicație a numelor Cristos, Emanuel și Isus, după care se trece la discutarea termenilor ce pot fi folosiți pentru a vorbi despre umanitatea Logosului divin. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
act prin care omului Isus i se atribuie slava Logosului și nu ca o uniune a celor două naturi potrivit cu fiecare ipostază în parte. Problematica și limbajul determină situarea textului după 431. Au rămas doar fragmente în greacă și în siriană (și un fragment în latină care conține probabil începutul operei) dintr-un tratat Contra sinuziaștilor, adică a apolinariștilor radicali care considerau trupul lui Isus Cristos alcătuit din substanță divină. Tot fragmente s-au păstrat dintr-un tratat Contra celor care
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tres oecumenicae, Libri quinque contra Nestorium, XII capitum explanatio (etc.), Oxonii 1875 (retip. Culture et civilisation, Bruxelles 1965), 498-579. Contra sinuziaștilor: fragmentele grecești în R. Hespel, Le florilège cyrillien (Bibliothèque du Muséon 37), Louvain 1955, 138-150; trad. lat. a fragmentelor siriene PG 76, 1427-1435; framm. latino ACO IV, 1. p. 109. Contra celor care afirmă că nu trebuie aduse ofrande...: P.E. Pusey, S.P.N. Cyrilli arhiepiscopi Alexandrini in D. Joannis evangelium, cit., III, 541-544. Contra celor care nu vor s-o recunoască
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
opera pierdută a împăratului. O parte, pentru că din scrierea lui Chiril nu s-au păstrat decât primele zece cărți, unde sunt respinse tezele din prima carte a operei lui Iulian; din cărțile 11-20, au rămas fragmente modeste în greacă și siriană, consacrate combaterii cărții a doua din Contra galileenilor, însă, așa cum am spus, nu se știe dacă au existat o a treia carte a operei lui Iulian și o a treia parte (10 cărți?) a scrierii lui Chiril. După o dedicație
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]