331 matches
-
perimetrul gândirii filosofice îl constituie esența lumii, sensul vieții, locul omului în comunitate, relația lui cu semenii și cu universul. Cunoașterea se definitivează în iluminare. Drumul uimirii lui Platon și al îndoielii lui Descartes, transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre comunicare, caută să se exprime
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
o experiență estetică aparte, căci sunt aduse în convergență reportajul literar pe un itinerariu privilegiat, evocarea unei călătorii în locuri și povestirea unor fapte de importanță capitală, confesiunea-mărturisirea unor trăiri profunde, explicarea eseistică a unor concepte, reflecția-meditația asupra a câteva situații-limită. Scriitura, ca formulare, are astfel variabilitate și deci noutate; arată în plus coerență și unitate. Conținutul bazal al cărți îl alcătuiește relatarea unui pelerinaj în Țara sfântă. Pe această axă narativă se grefează ori se insertează episoade personale, identitare, etnice
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
perimetrul gândirii filosofice îl constituie esența lumii, sensul vieții, locul omului în comunitate, relația lui cu semenii și cu universul. Cunoașterea se definitivează în iluminare. Drumul uimirii lui Platon și al îndoielii lui Descartes, transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre comunicare, caută să se exprime
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
conștientă este în mare parte spectator, complice și coautor la propria dispariție. Cu alte cuvinte: moartea se epuizează în viață, moartea se ispășește trăind. Situația poetică de bază derivă dintr-o situație existențială dramatică: fixarea unui diagnostic de cancer. Printre situațiile-limită pentru existența umană Karl Jaspers reține, pe lângă vinovăție, boala. În același perimetru al spaimei și disperării, A. Malraux se întreba: „bolile de care s-ar putea muri sunt boli mortale, dar bolile de care chiar se moare?” Drumul firesc al
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]
-
cu o trăire dublă: corporală și mentală. Este vorba de o experiență marcată diacronic la diferite faze ale existenței. Ideea „Trăiește și mergi mai departe” se profilează, sub acest aspect, ca soluție de ieșire din orice fundătură a minții, din situații-limită, cum le spunea Karl Jaspers și printre care enumera, ca fiind de prim-plan, boala, vina și moartea. Faptul că viața, ca un deteriorabil mecanism, se poate bloca, eul narativ îl sesizează în copilărie. Totodată, el înțelege că din blocajul
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
și-a vizat alocuțiunea printr-un simplu și firesc ădevăr: Ne aflăm la început de drum, la o răscruce și de fiecare din noi depinde soarta noastră." Căci, așa cum s-a exprimat Domnia Sa, "omul întotdeauna a trebuit să dea însemnătate situațiilor-limită, situații, în care ar putea să chibzuiască și să mediteze profund, întru soluționarea impasurilor general-umane". În final, studenții au vizionat filmul în regia lui Horațiu Mălăiele "Funeralii fericite". LILIA MANOLE, Bălți Referință Bibliografică: DESCHIDEREA EXPOZIȚIEI INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN MIHAI EMINESCU
DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN MIHAI EMINESCU LA UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI. ZIUA EUROPEI SE VA SĂRBĂTORI ÎN DATA DE 9 MAI LA BĂLŢI ŞI ÎN ŢARĂ. de LILIA MANOLE în [Corola-blog/BlogPost/342572_a_343901]
-
de acumulare, în concordanță cu situațiile care pot apărea, fără a mai fi necesară modificarea prezentei anexe. Pentru a se asigura un nivel de certitudine suficient de ridicat în acoperirea curbei de sarcină a SEN, chiar și la apariția unor situații-limită conform scenariilor evaluate de DEN, operatorul de transport și de sistem consideră necesară îndeplinirea unor măsuri și acțiuni de pregătire și monitorizare a funcționării SEN, după cum urmează: 1. asigurarea din timp, la nivelul tuturor producătorilor de energie electrică, a
HOTĂRÂRE nr. 1.222 din 2 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289172]
-
de acumulare, în concordanță cu situațiile care pot apărea, fără a mai fi necesară modificarea prezentei anexe. Pentru a se asigura un nivel de certitudine suficient de ridicat în acoperirea curbei de sarcină a SEN, chiar și la apariția unor situații-limită conform scenariilor evaluate de DEN, operatorul de transport și de sistem consideră necesară îndeplinirea unor măsuri și acțiuni de pregătire și monitorizare a funcționării SEN, după cum urmează: 1. asigurarea din timp, la nivelul tuturor producătorilor de energie electrică, a
HOTĂRÂRE nr. 877 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274673]
-
Purtată de acest fir, narațiunea brodează pe canavaua intrigii flash-urile de pe diferitele planuri, ale luptătorilor de pe front, cu cele ale aventurierilor-dezertori, peregrini pe meleagurile rusești. Autorul le împletește ingenios faptele, în momentele surprinzătoare, desfășurate în ritm alert, în care situațiile-limită cu risc maxim curg tumultuos, ca un șuvoi de lavă incandescentă, fascinant pentru cititorul care le urmărește cu sufletul la gură. Or, tocmai în aceste fulgerări cinematografice autorul reușește să contureze acele tablouri tulburătoare în care personajele își dezvăluie prin
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
cu tifla opreliștilor amintește, oarecum, de conduita tragic-șugubeață a lui Gavroche, sfidând gloanțele pe baricadele comunarde ale Parisului de altădată. “Clubul de elite” al “balicilor” clujeni (pag. 28) este, prin această raportare, un tonifiant “haz de necaz”. Arhetipală este și “situația-limită” a autorului-protagonist, erou, martor și narator al propriului “jurnal”, silit dureros să-și cumpănească șansele, să-și încarce bateriile energetice de la surse neașteptate, deseori născocite, un fel de robinsonadă, o pendulare dramatică între deznădejdea temeinică și optimismul cu minime șanse
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Aceasta este o chestiune de bună poziționare față de bine, dar și față de reversul său... Să fim mai atenți față de aspectele mici și neînsemnate. Mă fascinează la semeni din ce În ce mai mult precaritatea și căderea, și mai puțin măreția și spectaculosul. Hiatusul, cumpăna, situația-limită arată ceea ce oamenii sunt de fapt. Tăria unui om o vezi atunci când este aruncat (de circumstanțe, de alții sau de sine) pe povârnișuri, și mai puțin când este cocoțat pe culmi. Să nu uităm că și ideea de slăbiciune este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o experiență autohtonă (Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu). Apreciată de Eminescu, piesa, care nu se ține strict de adevărul istoric, are o desfășurare spectaculoasă, apelând la efecte de melodramă, ca și la alte procedee din panoplia romantică (travesti, situații-limită, lovituri de teatru, tirade - despre soartă, cu ale ei căderi și înălțări, despre glorie și deșertăciunea ei). Despot este văzut ca un aventurier îmboldit de ambiția încoronării, care piere nu datorită unui destin potrivnic, ci fiindcă, în patima lui pentru
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
unui obiect sau acțiuni” (I. Evseev, 1997, p. 51). Într-un context strict religios, cele două rituri verbale sunt apanajul exclusiv al divinității. În universul magic, chiar și oamenii, fie cei dotați cu puteri oculte, fie cei aflați Într-o situație-limită (de obicei, În pragul morții), pot efectua aceste acte care consacră sau stigmatizează. Deoarece schimbă statutul existențial, binecuvântarea și blestemul sunt operatorii simbolici folosiți cu predilecție În mitologie, pentru a explica originea unor ființe și/sau calitățile lor deosebite (În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
culturii și al literaturii române. Textele sale, multe cu vădit caracter memorialistic, nu evită nici actualitatea literară din țară și din exil, cu implicațiile politicului în domeniul culturii (Literatura partinică, Alhimia exilului. Alexandru Busuioceanu), autorul fiind interesat în special de situațiile-limită ivite în peisajul literar contemporan. Analiza lor conduce, ca în Cazul Noica (1961), la punerea în discuție a atitudinii românilor din exil față de situații concrete, condamnând, cu vehemență, impasibilitatea unora, printre care Emil Cioran, Mircea Eliade sau Brutus Coste. Publicat
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
și-a impus voința, și-a înfruntat dușmanii. Deși esențială în definirea unei puteri, puterea militară are marele dezavantaj că nu este productivă, că "mușcă" din veniturile unei țări și nu adaugă acestora. Este puterea la care se recurge în situații-limită, dar nu este puterea care propulsează, care asigură dezvoltarea unei țări. De aceea, raportul dintre cheltuielile pentru dezvoltare și cele militare trebuie ținut într-un atent echilibru. Dacă acestea din urmă cresc prea mult, prin forța lucrurilor afectează viteza de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
concrete (această strategie este asemănătoare cu cerința diversificării portofoliului de acțiuni); - acceptarea riscului - atunci când nu avem altă posibilitate, existența r. trebuie acceptată ca atare și se dezvoltă un plan de rezervă pentru cazul apariției unui r. inevitabil. Aceasta este o situație-limită și nu exclude monitorizarea, astfel încât situația de r. să fie pusă în evidență imediat ce se manifestă. În finalul acestei activități se dezvoltă o matrice a r., după exemplul următor: Categoria Descrierea riscului Probabilitatea de apariție Impactul Strategia de eliminare Măsuri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
probe penibile, socialmente compromițătoare, deci extrem de dificile pentru ireductibila vanitate și cupiditate omenească. Sfidarea și scandalul ca moduri dinamitante de manifestare sau provocare a carității sunt, cum știe toată lumea, elementele cele mai caracteristic dostoievskiene. De aici, adică din așa-numitele „situații-limită” ale lumii dostoievskiene, s-a scos părerea că e o lume de cazuri anormale, plină numai de psihopați, o lume a dezaxării. Acestei nerozii i se opune alta, în fond foarte apropiată, care laudă la Dostoievski „misticismul”, „viziunea abisală” și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
SÎnt zile În care doresc să ajung să văd sfîrșitul acestui război, să trăiesc zile frumoase ca altădată. Dar moartea e mai bună, e liniște și pace, fără lacrimi”... Iată cum moartea poate fi apropiată de om, În astfel de situații-limită omul făcîndu-și și din moarte un fel de prieten, ceva care te poate ajuta, ca și gîndurile despre casă, despre acasă: „Veșnic mă gîndesc la «acasă». De fapt mă gîndesc mai mult la oamenii din Botoșani și la locurile minunate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost și tipărite ( Într-un adăpost, 1920, În gheare de lup, 1928, Vă ordon: Treceți Prutul!, 1942, O poveste adevărată, 1944) sunt simple compuneri dialogate, relatând întâmplări eroice la care participă oameni dedicați ideii de patriotism sau personaje ajunse în situații-limită, relevante pentru structura lor psihică. Mai rezistentă la confruntarea cu publicul s-a dovedit comedia în trei acte Mătușica (1932), prezentată în premieră absolută la Teatrul Național din Cluj și preluată în următorul deceniu de mai multe teatre din țară
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
-nvețe...” Dincolo de reminiscențe argheziene (îngeri, halucinații), ciclul Spital fixează experiențe cărora neliniștile, introspecția și proiectarea în dramele altora le imprimă un tragism răscolitor. Poeme ca Febră, Solii pământului, Păsările devin veritabile documente existențiale, psihologice și etice, despre condiția umană în situații-limită. Pompiliu Constantinescu remarca lirismul de „substanță”, o „simplitate patetică, în lirica atât de feminină, însă fără pic de dulcegărie”, un vers „sugerând mai mult decât spune în esență”. Un panteism învăluitor colorează atitudinea lirică, dând suflu ideii de continuitate, integrarea
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
fie că este vorba de „strania domnișoară” Ruth, al cărei iubit moare în ziua nunții, sau de adolescenta Magdalena, victimă a unui blestem ancestral, din Straniul paradis, fie de bătrânul sculptor Heronim din Salvați sufletele noastre (1980), sunt prizonierele unor situații-limită, în care eterna înfruntare dintre iubire și moarte dezvoltă procese psihologice complexe, explorate de autor cu meticulozitate și subtilitate. Situația caracteristică, revenind obsesiv de la o carte la alta, este războiul, interval de criză existențială, când personalitatea oamenilor, puși cu brutalitate
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
adevărul crud cu suflul poeziei. Folclorul indigen favorizează la Asturias aplecarea spre mitologicul local de origine maya, prozatorul preluând și de la suprarealiști imaginea dislocată, fervoarea metaforică și irumperea în subconștient și oniric, iar de la Dostoievski priza la suferință și descrierea situațiilor-limită. Mai pronunțat înnoitoare sunt intențiile volumului Literatura hispano-americană în lumină sistemică (1979), care are o dublă finalitate: cuprinderea întregii arii a literaturilor din America Latină și investigarea lor dintr-un unghi metodologic nou, sistemic. Având izvoare în disciplinele exacte, teoria sistemică
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
tu le numești astfel, pun În pagină tocmai ceea ce predic, acea credință fără credulitate. Marius Jucan: Textul Mihaelei deschide multe probleme și mi se pare - În sensul bun al cuvântului englezesc - un compromis, este un bun compromis critic față de o situație-limită a crizei teoriei. Este o Încercare de a ieși din perimetrul crizei, e o Încercare serioasă de a trasa un drum de la margine spre centru, de a folosi inducția unui centru, de a crea un centru, prin aceea că se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este Rugăciune pentru aviatorii căzuți, poezie republicată de mai multe ori în revistele exilului românesc. Un roman, Ultima oră (1943) - fără ecouri în critică, prevestind însă prin titlu cea mai importantă carte a autorului, La Vingt-cinquième heure, iar prin dinamica situațiilor-limită și a numeroaselor experiențe ale eroului principal, Nicolae Funogea, direcția în care va evolua epica lui G. -, încheie activitatea desfășurată în țară. Ultimul an de război îl surprinde pe scriitor la Zagreb, unde în 1942 obținuse un post de atașat
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
poematică și alegorică se asociază unor modalități de dislocare a epicului prin componente marcate liric și dramatic. Scriitorul experimentează în fiecare carte o „nouă formulă narativă” (D. Micu), dar întreg traseul creației sale este marcat de predilecția pentru reprezentarea unor situații-limită existențiale, eroii romanelor și ai dramelor fiind plasați în locuri care figurează spațiul închis, ospiciul (în Nebunul și floarea), azilul (în Paradisul pentru o mie de ani, 1974), cafeneaua (Adio, Arizona), în fond imagini-simbol ale unei lumi răsturnate, aflate în
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]