1,118 matches
-
fără întârziere, către autoritățile de aplicare a legii, toate suspiciunile privind comiterea infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și pornografie infantilă. Obiectiv specific 1.5.: Diminuarea impactului factorilor de risc ce conduc la victimizare, de către autoritățile române Pregătirea situațională și ameliorarea socială reprezintă obiectivele prevenirii traficului de persoane, asigurând o eficiență reală în diversele etape ale intervenției asupra grupurilor țintă. Dacă prevenirea situațională urmărește protejarea persoanelor cu ajutorul polițiștilor și specialiștilor în prevenire prin informarea acestora și stabilirea unor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283159]
-
specific 1.5.: Diminuarea impactului factorilor de risc ce conduc la victimizare, de către autoritățile române Pregătirea situațională și ameliorarea socială reprezintă obiectivele prevenirii traficului de persoane, asigurând o eficiență reală în diversele etape ale intervenției asupra grupurilor țintă. Dacă prevenirea situațională urmărește protejarea persoanelor cu ajutorul polițiștilor și specialiștilor în prevenire prin informarea acestora și stabilirea unor măsuri și conduite eficace, prevenirea socială este mult mai eficientă pe termen lung. Activitățile de informare, sensibilizare și conștientizare sunt absolut necesare, însă nu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283159]
-
ostile și a interferențelor în ecosistemele naționale, inclusiv în lanțurile naționale de aprovizionare. În acest scop, sunt considerate necesare coerența investițiilor, cooperarea pe tema oportunităților de dezvoltare tehnologică, dezvoltarea și protecția resursei umane specializate, precum și o mai bună conștientizare situațională și un schimb de informații intensificat între aliați. Totodată, este avută în vedere dezvoltarea și implementarea tehnologiilor critice care stau la baza celor cuantice, precum și asigurarea descurajării și protecției sistemelor aliate împotriva unor posibile atacuri. Strategia sprijină stimularea și
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 21 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288377]
-
producerea de text devine importantă reflecția asupra limbii, în directă legătură cu situația de comunicare vizată (alegerea unui lexic disponibil, ce permite reprezentarea realității despre care se scrie, corespondența "formă - sens", variația sensului în același enunț, în funcție de contextul situațional). Aspecte privind predarea-învățarea-evaluarea Activitatea de scriere creativă, cristalizată în activitate autonomă, poate fi concepută didactic conform modelului Evocare - Realizarea sensului - Reflecție - Extindere, utilizat în gândirea critică. Programa are un caracter flexibil, profesorii având libertatea să aleagă texte/fragmente de texte literare
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
Anexa nr. 6 la normele metodologice) EXAMEN CLINIC La data de: ........... ora ......, la solicitarea poliției rutiere, la .....(unitatea sanitară). . . ..., medic ... (numele, gradul profesional). . . ., l-am examinat/am examinat-o pe numitul/numita ..................., CNP I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I, constatând: 1. Ținută: ordonată/dezordonată ... 2. Atitudine: 2.1. adecvată/neadecvată situațional; ... 2.2. cooperant/necooperant. ... ... 3. Comportament: 3.1. liniștit/neliniștit/agitat, ... 3.2. ostil/revendicativ/agresiv (verbal/fizic; auto/hetero)/expansiv. ... .............................. ... 4. Comunicare verbală: coerentă/incoerentă ... 5. Orientare: 5.1. temporală: orientat/dezorientat; ... 5.2. spațială: orientat/dezorientat; ... 5.3. alopsihică: orientat/dezorientat; ... 5.4. autopsihică: orientat/dezorientat. ... ... 6. Tulburări emoțional-instinctuale (râs/plâns/dezinhibiție): prezente/absente ... 7. Tulburări de echilibru: 7.1. static (proba
ORDIN nr. 1.252 din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279695]
-
sau inacțiunilor ce se pot constitui în vulnerabilități, riscuri sau amenințări la adresa securității cibernetice a României. (3) Nivelurile de alertă cibernetică și modalitățile de acțiune în situații de alertă cibernetică sunt, de asemenea, parte componentă a măsurilor de conștientizare situațională și comunicare către public a măsurilor recomandate spre implementare, în vederea facilitării managementului situațiilor de criză cibernetică la nivel național. Articolul 2 Nivelurile de alertă cibernetică (1) Nivelurile de alertă cibernetică reflectă gradul de risc cibernetic la nivel național și
METODOLOGIE din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279737]
-
comportamentul participanților suferind transformări. În context, mediul virtual poate deveni un factor favorizant pentru polarizarea opiniei publice, aspect ce necesită adaptarea tacticilor și măsurilor preventive/reactive ale structurilor de ordine publică, astfel încât intervenția să se realizeze în baza unei imagini situaționale complete, cu dispozitive și modalități de acțiune adaptate noilor provocări. ... 68. În ceea ce privește alte amenințări preconizate a se manifesta în viitor la adresa ordinii și siguranței publice, adaptarea răspunsului forțelor la dezvoltarea "tehnologiilor viitorului", în special în ceea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]
-
resurselor umane în sănătate și managementul resurselor umane în sănătate. În vederea elaborării planurilor de acțiune sectoriale privind resursele umane în sănătate, în perioada iulie-septembrie 2022 a fost efectuată o evaluare a pieței forței de muncă din domeniul sănătății - analiză situațională (inclusiv cercetări documentare, interviuri cu decidenți politici și vizite pe teren pentru a evalua situația actuală, lacunele și provocările întâlnite astfel încât ineficiențele sistemului de sănătate legate de forța de muncă din domeniul sănătății să poată fi abordate eficient) și
PLANURI din 26 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273795]
-
în domeniul asistenței medicale primare, al asistenței medicale comunitare, al serviciilor de sănătate publică, al asistenței spitalicești și al asistenței medicale ambulatorii, prin identificarea opțiunilor și acțiunilor-cheie de politică și prin discutarea unor termene fezabile pentru implementarea planurilor. ... 1.2. Contextul situațional Principalele concluzii ale misiunii OMS în România în ceea ce privește identificarea elementelor specifice pieței muncii în domeniul sănătății se referă în principal la următoarele domenii: Date și guvernantă privind RUS Datele de calitate privind forța de muncă și o
PLANURI din 26 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273795]
-
Petre Dulfu”, Baia Mare, Muzeul de Istorie și Arheologie Baia Mare, Institutul Limbii Române București. Exploatarea interdisciplinara a personalităților cultural-istorice române care s-au impus pe plan internațional este o inițiativă salutara, care facilitează amplificarea competențelor de receptare, argumentare, analiza textuala și situaționala, inteligență artistică a elevilor, dar și abilitățile de comunicare într-o limbă internațională. Instituțiile de cultură (școli, biblioteci, muzee), editurile, revistele au obligația morală de a prezenta, printr-o suită de manifestări publice, modelele culturale naționale de referință, pentru a
CONSTANTIN BRÂNCUŞI, VLAD III DRACULA” PROIECT INTERNAŢIONAL DE PARTENERIAT de DANIELA SITAR TĂUT în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376536_a_377865]
-
într-o obezitate exagerată. După cum explică scriitorul Vargas Llosa anatomia excesivă nu degradează ci este un rafnament al unor persoane în carne și oase, finite plastice care populează o lume a lor, a formelor și a culorilor. Stilul sau numit situațional include naturi moarte și peisaje populate de personaje care se aseamănă. Se pictează pe sine ca bărbat sau femeie, în poziții sau situații uneori bizare. Seturile au și ele umor, au maliție, satirizând momentele vieții sau ridicolul unor personaje de
FERNANDO BOTERO SAU CULTUL OBEZITĂŢII EXTREME de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376100_a_377429]
-
de examinare medicală și cerere de analiză) ... ... Anexa nr. 3 la norme EXAMINARE MEDICALĂ La data de: .........................., ora ............., la ...........(unitatea sanitară). . . . . . . . .. ., medic ........(numele, gradul profesional). . . . ..... . ..., am evaluat pe numitul/numita ........................................., CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, constatând: 1. Ținută: ordonată/dezordonată ............................................... ... 2. Atitudine: 2.1. adecvată/neadecvată situațional; ... 2.2. cooperantă/necooperantă. ... ... 3. Comportament: 3.1. liniștit/neliniștit/agitat ..........................................................................; ... 3.2. ostil/revendicativ/agresiv (verbal/fizic; auto/hetero)/expansiv ......................................................................... . ... ... 4. Comunicare verbală: coerentă/incoerentă ... 5. Orientare: 5.1. temporală: orientat/dezorientat; ... 5.2. spațială: orientat/dezorientat; ... 5.3. alopsihică: orientat/dezorientat; ... 5.4. autopsihică: orientat/dezorientat. ... ... 6. Tulburări emoțional-instinctuale (râs/plâns/dezinhibiție): prezente/absente ........................................................................... ... 7. Tulburări de echilibru: 7.1. static (proba
NORME din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285722]
-
Relația atitudini-opinii nu este una simplă. Atitudinile, ca stări dispoziționale latente ale personalității, sunt mult mai stabile și mai durabile, în vreme ce opiniile, ca expresii verbale ale atitudinilor, sunt mult mai mobile, mai fluctuante, fiind mult mai mult legate de factori situaționali. În al doilea rând, atitudinile conțin în structura lor, dispoziția, intenția subiectului de a acționa (într-un anumit modă; pe când opiniile nu presupun această dispoziție spre acțiune. Otto Klinenberg nota că ar fi mai bine să se utilizeze cuvântul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
slabe între atitudine și comportament care poate fi generată și de faptul că, în structura acelei atitudini care determină un anumit comportament, componenta acțională (atitudineaă nu este suficient de bine conturată. În acest caz, comportamentul este, în mare măsură, determinat situațional; - atitudini negative- comportament pozitiv; în această situație se poate vorbi despre o anumită „eficiență socială” a procesului de socializare și educație a individului, nu însă și de o eficiență psihologică a acestui proces. Individul în cauză adoptă un comportament dezirabil
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
țării, favorizarea unei mobilizări accentuate pentru îndeplinirea criteriilor de aderare.44 Scepticimul extins cu care a fost primită această decizie a făcut ca aderarea României (și Bulgariei) să fie privită ca un adevărat test pentru abilitățile instituțiilor comunitare, un caz situațional și o experiență care meritau nu doar să fie studiate, dar și împărtășite. De altfel, concluziile încheierii extinderii celui de-al cincilea val a oferit Uniunii Europene posibilitatea să afirme că, în perioada desfășurării negocierilor de aderare, cele două țări
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
aproape de sfârșitul anului 1999. De observat, așadar, că pe când statele din "grupul Luxembourg" au început aproape deodată procesul de screening cu procesul de negociere a aderării, celelalte state candidate au avut la dispoziție aproape doi ani pentru screening și evaluări situaționale și prospective. Deși procesul de screening cu România a început în aprilie 1998, abia după un an s-a formalizat constituirea și funcționarea "Echipei naționale pentru examinarea analitică a acquis-ului comunitar, în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană".63
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
anumite aspecte ale (inter)subiectivității/obiectivității, valențe ale raportului cauză efect la nivel comunicativ, aspecte ale translării individual colectiv, respectiv ale motivării acesteia etc., elemente raportate la diferite tipuri de context 12, dintre care avem în vedere aici: * contextul circumstanțial (situațional) reperele de tip spațio-tem-poral, modal, cauzal, ,,obiectual" etc. care diferențiază o situație de comunicare de alta; * contextul (a)locutorial (subiectiv) componentele subiective care se constituie în mărci ale locutorului, respectiv interlocutorului (subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului); * contextul relațional (intersubiectiv) reflectare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
alta, prin raportare tocmai la raportul normă abatere de la normă, atât din punctul de vedere al conținutului mesajului, cât și din perspectiva formei. Din perspectiva conținutului, se remarcă tipic o preponderentă asociere a comunicării de tip privat cu aspecte particulare, situaționale, per-sonale ale existenței cotidiene (cu rememorări ale unor elemente din trecut, proiecții în viitor), iar a celei de tip public cu teme specifice: vezi, de exemplu, pentru ,,discursul" de tip didactic, sfera cunoașterii diferitelor domenii de activitate (teoretice și/sau
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dat (colegi, părinți, frați, persoane necunoscute etc.); valorificarea acestei metode se constituie într-o manieră de dezvoltare a capacității de a empatiza, de (re)acționa într-o anumită situație etc. Rolul, înțeles ca o reflectare a coroborării influențelor unor factori situaționali (de exemplu, cerințele formulate de cadrul didactic sau de un alt participant la joc, relațiile stabilite între membrii grupului pe orizontală/verticală etc.) și personali 219 (motivație, personalitate, atitudini, valori etc.), se concretizează, la nivel preprimar, în forme specifice, care
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
empiric, natural, practic/ocazional, istoric, cultural (Coșeriu 1962: 282-323); ,,situativer Kontext", ,,Wissenskontext", ,,sprachlichkommunikativer Kontext" și ,,andere kommu-nikative Kontexte (parasprachlichkommunikativer Kontext/nichtsprachlichkommunikativer Kontext)" (Koch-Oesterreicher 1990: 11); contextul explicit și cel implicit Slama-Cazacu 1999: 121-122; contextul asociat planului extralingvistic (așa-numitul context situațional) și contextul asociat planului lingvistic (cotext) Gramatica II 2005: 781 etc. 13 Reflectări ale contextului relațional concretizat în elemente ca: kinships, friendships, work, social contracts, acquaintanceships apar și în Fisher 1987: 60-64. 14 Vion 1992: 105-106. 15 Prezentată, în general
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cunosc, se simt mai bine unul pe altul Rosenberg 2005: 123. 33 Vezi, din aceeași perspectivă, elementele structurale ale competenței comunicative după Neacșu 1990: 255, unde se vizează stăpânirea sistemului limbii, a structurii textelor, a domeniului referențial, a elementelor relaționale, situaționale, precum și a celor transformaționale și de transfer. 34 Continuând prima copilărie (perioada antepreșcolară: 1-3 ani) și anticipând cea de-a treia copilărie (perioada școlară mică: 6-10 ani) Șchiopu-Verza 1981: 32. În alte lucrări, prima copilărie se referă la băieții de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
rațiunii pure teoretice, chiar dacă cele dintâi sunt constitutive (pentru acțiunea determinată), iar celelalte nu sunt astfel (pentru cunoștință). Totuși, nu este vorba nici despre o identitate, nici despre o recondiționare a Ideilor rațiunii. Avem de-a face cu două registre situaționale reprezentând însă un singur lucru: unitatea de existență a omului. Și fiindcă aceasta, deși privilegiază echilibrul celor două elemente ale sale, nu este desăvârșită, ci tinde către desăvârșire, în această înaintare a sa pare a avea semnificație "primatul" rațiunii practice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
afirmă: „...în noua societate informațională, capitalul uman a înlocuit capitalul financiar ca resursă strategică”. Resursele umane presupun decizii manageriale printre cele mai dificile, pentru că în luarea acestor decizii trebuie să se țină seama de factori psihologici - individuali, sociologici organizaționali și situaționali specifici. În domeniul resurselor umane, managerii se confruntă frecvent cu dileme decizionale, în care se confruntă argumente de ordin psihologic și moral cu argumente economice. Potențialul apreciabil pe care îl prezintă resursele umane ale organizației trebuie cunoscut în detaliu, evaluat
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
o coexistență contradictorie Între mai multe linii de definire socioculturală a persoanei. Situațiile de identitate multiplă, de identitate „amestecată”, chiar de „schizofrenie” spirituală sunt numeroase și sunt Întreținute de mecanisme sociale, de angajamente sau presiuni de tot felul. După ipoteza situațională, identitatea este o unitate plurală, o structură pulsatorie prin care unitatea subiectivă este În mod constant „negociată” prin seria de transformări induse de diversitatea de situații create În jurul nostru. Posibilitățile de adaptare ale individului vor deveni atunci mai mari. Individul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
explică inversiunile care se întâlnesc între frecvența reală a scenelor de violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia, așteptările destinatarului și arhiva comunicațională pe care o posedă sunt în măsură să contribuie la construcția conținutului comunicat. Astfel, la vârste mici, copilul pătrunde în „logica poveștii”, duce ficțiunea în spațiul fantasticului, cu care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]