79 matches
-
the indicible[2]. O a treia latura a antropologiei performative este practică spectaculara, artistico-politică ce deviază din tradiția avangardei, cu trei filiații apropiate în timp și legate de tumultul protestatar șaizecist: situaționism, contracultură americană și arte povera. Miza majoră a situaționiștilor a fost „distrugerea artei că sfera separată a vieții și realizarea sau integrarea pasiunii și frumuseții artei în viața cotidiană”[3]. Propunererile, adesea stradale, ale deturnării (détournement) și derivei (dérive), presupuneau, afirmă Guy Debord în <i>Raport al Construcției de
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
dramă of life, aside from the perpetual conflict between deșire and reality hostile to deșire, seems to be the sensation of the passage of time. În contrast to the aesthetic modes that strive to fix and eternalize some emotion, the situaționist attitude consists în going with the flow of time. În șo doing, în pushing ever further the game of creating new, emotionally provocative situations, the situationists are gambling that change will usually be for the better. În the short term
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
1), pp. 73-83, Slovene Anthropological Society, 2011, p. 81. [3] Bogdan Alexandru Chelariu, Perspective culturale și politice asupra evenimentelor din 1968, Editura Lumen, Iași, 2009, p. 31. [4] Guy Debord, Report on the Construction of Situations and on the Internațional Situaționist Tendency’s Conditions of Organization and Action, http://www.bopsecrets.org/ȘI/report.htm. [5] Augusto Boal, Theater of the Opressed, Translated from Spanish by Charles A., Maria-Odilia Leal McBride and Emily Fryer, Pluto Press, London, 2008, pp. 97-98. [6
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
Two.Three de Vincent Meessen Focalizând pe conceptul de reprezentare națională, One.Two.Three, expus la cea de-a 56-a Bienală de la Veneția, este un demers de restituție a rolului aproape necunoscut jucat de intelectualitatea congoleză în cadrul mișcării Internaționala Situaționistă. Împreună cu autorul cântecului și cu câțiva tineri muzicieni din Kinshasa, artistul vizual Vincent Meessen reinterpretează un cântec de protest scris în mai 1968; iar legendarul club de rumba Un.Deux.Trois, cândva sediul modernității artistice congoleze, devine cutie de rezonanță
Festivalul de film experimental BIEFF 2017 invită la sfidarea granițelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105737_a_107029]