409 matches
-
lui Samuil Micu, având drept model Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor al lui Dimitrie Cantemir: Brevis historica notitia origines et progressu nationis daco-romanae (alcătuită în 1778). În schimb, s-au editat cele două realizări majore pe tărâm lingvistic: Elementa linguae daco-romanae sive valahicae (1780), întâia gramatică tipărită, și anume cu caractere latine, la care a colaborat și Gh. Șincai, și Lexiconul de la Buda (1825, realizat cu participarea mai multor cărturari, între care și Petru Maior), iar târziu, Istoriia și lucrurile și întâmplările
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
de la sine și formează templul. Credea, desigur - și-i va fi fost dulce munca cu această mângâiere - că a făcut o carte, și el o pregătise numai pentru acela cari va fi să vie. NICOLAE IORGA SCRIERI: Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (în colaborare cu Samuil Micu), Viena, 1780; ed. Buda, 1805; ed. îngr. și introd. Mircea Zdrenghea, Cluj-Napoca, 1980; Epistola....ad spectabilem et clarissimum virum Ioannem de Lipszky, Buda, 1804, reed. în Școala Ardeleană, I, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul
Si totuşi. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
Sturzan), Elemente ungurești în limba română (pe baza Lexiconului de la Buda și a lucrării lui B.P. Hasdeu Etymologicum Magnum Romaniae), Elemente române în limbile străine și Curentul latinist (o analiză aprofundată pornind de la gramatica lui Samuil Micu, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae), ambele de Lazăr Șăineanu. Interesant prin amănuntele inedite comunicate despre adevăratul descoperitor al Codicelui Voronețean, despre tribulațiile manuscrisului intrat în cercetarea lui I.G. Sbiera până la publicare este studiul Însemnătatea monumentelor de limbă și Codicele Voronețean și, complementar, Rotacismul în
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
dată de Melanchton. Ulterior, R. Goclenius, în 1590, afirmă că psihologia reprezintă „comentariile și discuțiile teologilor și filozofilor asupra perfecțiunii sufletului și originii omului”. În 1594 O. Casmann, un elev al lui R. Goclenius, publică o lucrare intitulată Psychologia anthropologica, sive animae humanae doctrina. În aceeași epocă O. Casmann va distinge două domenii în sfera antropologiei: somatologia, sau știința corpului, și psihologia, sau știința sufletului. Cuvântul „psihologie” începe să fie curent utilizat încă de la începutul secolului al XVII-lea. J. Boehme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care învățaseră tot acolo, i-au desăvârșit deschiderile spre cultura occidentală a vremii, eminamente barocă. Anii de școală - la Constantinopol a avut profesori celebri, precum Ioannes Kariophiles și Gabriel Blasios, cel pe care îl va evoca mai târziu în Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali splendens („meus olim professor in urbe imperatoria”), manualele - mai toate prelucrări după tratatele lui Teofil Coridaleu - l-au pus pe Milescu în posesia principalelor instrumente cu care manevrau intelectualii timpului, făcând din el un cărturar complet, chiar
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
să lămurească, în calitatea lui de ortodox (căci rușii, interogați în aceeași problemă întârziau să răspundă) chestiunea transsubstanțierii, adică a prefacerii pâinii și a vinului de împărtășanie în trupul și sângele lui Hristos. Textul, în greacă și latină, este Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali splendens..., elaborat la Stockholm în februarie 1667 și tipărit în 1669, la Paris, de Antoine Arnauld și Pierre Nicole în cartea La Perpétuité de la foy de l’Église Catholique touchant l’Eucharistie, défendue contre le livre du
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Institutului Arheologic German și al Institutului Arheologic Austriac, membru corespondent, apoi asociat, al Institutului Franței (Académie des Inscriptions et Belles-Lettres), membru corespondent al Academiei Britanice, precum și președinte al Federației Internaționale a Asociațiilor de Studii Clasice. A debutat cu studiul „Occentare sive carmen condere”. Contribuție juridică la lămurirea unei probleme de istorie literară, publicat în „Orpheus” (1928). Colaborează la „Revista clasică”, „Studii clasice”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Studii literare” ș.a. P. este autorul a numeroase studii de istorie și cultură antică, apărute în
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
de seamă reprezentanți ai iluminismului românesc. Ca și ceilalți cărturari ardeleni, P.-M. este intens preocupat de cultivarea limbii române, ca o premisă esențială a luminării poporului. Urmând îndeaproape modelul gramaticii lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai (Elementa linguae daco-romanae sive valachicae), el alcătuiește un manual - Deutsch-Wallachische Sprachlehre (1788) - accesibil, practic, cu reguli simple, concise și cu exemple adecvate. Întocmește și un bogat dicționar german-român, care însă va apărea postum (Wörterbuchlein Deutsch und Wallachisches - Vocabularium nemțesc și românesc, 1822). Colaborează la
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
a anticipa drama eroului din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Jovialului O. îi convin însă schițele umoristice, unde își pune în valoare spiritul ludic, verva critică. Ținta - tipuri din „intelighenția” ardeleană, atitudinile patriotarde, ignoranța de sub formulele sacrosancte (Epistola ad Corobetium sive De arte corespondentica, O serată literară-muzicală-declamatorică în Șunturug ș.a.). În Notarul Scurtu ori în Tanda și Manda, se trece nuanțat de la duioșie la ironie. Aurel P. Bănuț va fi avut un model în această proză, după cum D. D. Pătrășcanu este
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
prima dată cu litere latine, o Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin, încercând să evidențieze caracterul pur latin al limbii române și prin prezentarea succintă a unui sistem ortografic etimologizant. Demonstrația devine mult mai complexă în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (Viena, 1780), prima gramatică românească tipărită, scoasă cu colaborarea de ultim moment a lui Gheorghe Șincai. Lucrarea consemnează legile fonetice ale evoluției cuvintelor de la latină la română și sistematizează toate cunoștințele gramaticale, căpătând valoarea unui manual și a unui
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
cărturarii generației următoare - Gh. Lazăr, Simion Bărnuțiu, A. T. Laurian, Timotei Cipariu. SCRIERI: Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin, Viena, 1779, reed. fragm. în Școala Ardeleană, I, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1970, 57-59; Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (în colaborare cu Gh. Șincai), Viena, 1780; ed. tr., îngr. și introd. Mircea Zdrenghea, Cluj-Napoca, 1980; Dissertatio canonica de matrimonio juxta disciplinam Graecae Orientalis Ecclesiae, Viena, 1781; Dissertatio de jejuniis Graecae Orientalis Ecclesiae, Viena, 1782; Propovedanie sau Învățături la
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
definitivă a „onto-teologiei” moderne. Modernitate și deicid simbolictc "Modernitate și deicid simbolic" Univocitatea predicației („a fi” are aceeași greutate când se spune despre Dumnezeu sau despre natură) îi va permite mai târziu lui F. Suarez (†1617) să separe formal ontologia (sive metaphysica generalis) de metaphysica specialis, care își ia ca obiect de studiu summum ens. Școala metafizică germană (Schulmetaphysik) - criticată ulterior de Kant - va diviza acest ultim departament al ontologiei în trei discipline (theologia rationalis, psychologia rationalis, cosmologia rationalis), între care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sunt edificatoare mai cu seamă pentru istoriografia acelui timp care prindea, de la un deceniu la altul, un frumos contur european. Bine-cunoscutelor ediții din Laurentius Toppeltinus, Origines et occasus Transylvanorum seu Erutae Nationes Transsylvanicae, Viennae, 1762; Nicolaus Olahus, Hungaria et Attila sive de originibus gentis, regni Hungariae situ, habitu, opportunitatibus et rebus bello paceque an Attila Gestis, Vindobonae, 1763; Epistolae Mathiae Corvini, Cassoviae, 1743; Anonymus, Historia Hungarica. De septem Primis ducibus Hungariae, Claudiopoli, 1747; Johannes Filstich, Schediasma Historicum de Valachorum Historia Annalium
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
SĂmuel, PĂzmăny Péter. Brukenthal ajunge să încurajeze chiar scrierea unora dintre cărți, de vreme ce istorici de notorietate precum Benkö József îi vor adresa speciale și necontrafăcute mulțumiri pentru înlesnirile avute pe parcursul cercetărilor, mulțumiri cuprinse în Praefatio ad lectorem la opera Transsilvania sive magnus Transsilvaniae Principatus olim Dacia Mediterranea doctus orbi nondum satis cognitus (Vindobonae, 1778). Toții autorii mai sus amintiți sunt dornici să cunoască și să reprezinte complex istoria Transilvaniei, dar și a regiunilor învecinate. Așadar, vom vedea cum acele interferențe, de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Vinga, prin credincioșii săi, donează multe alte cărți către Conventus Radnensis, însemnările ducându-ne cu gândul la ipotetica existență a unor colecții particulare, cel puțin cazul lui Ambrosy Bogdanovich ne îndeamnă să credem acest lucru (vezi volumul Institutiones doctrinae christianae sive compendium theologiae dogmaticae et moralis de Petro Ludovico Danes Castelano, Veneția, 1733, care se află în posesia lui Bogdanovich la 1763, mai târziu fiind donat Mănăstirii Maria Radnensis, sau Biblia Sacra, Augsburg, 1730, trecând tot prin colecția Bogdanovich, la 1766
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
szăzadban 1690-1795, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, pp. 223, 225-226. Jakó Zsigmond, op. cit., pp. 395-396. Biblioteca Muzeului Județean din Deva, cota 6153; se păstrează aici și câteva Transilvanicae, credem, provenind din același fond al Conventului hunedorean: Benkö József (Josepho Benkö), Transsilvania sive Magnus Transilvaniae Principatus olim Dacia Mediteranea..., Vindobonae, 1778, cota 725; o ediție a aceleiași lucrări apărută la Cluj (Claudiopoli) în 1833, cota 453; o scriere perfect încadrabilă spiritului epocii Luminilor, foarte documentată, cu informații de arhivă, între care am apreciat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a lui Samuil Micu (apărută la Viena), care cuprinde și prima explicare a ortografiei etimologice, propusă de autor pentru scrierea limbii române cu caractere latine. Expunerea teoretică a ortografiei românești cu litere latine este cuprinsă și în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai (Viena, 1780). Și ceilalți corifei ai Școlii Ardelene au postulat ortografii asemănătoare: Petru Maior (Dialog pentru începutul limbii române între nepot și unchi, 1819), Ioan Budai-Deleanu (Scrisoarea către P. Maior, post 1815
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
Doar că, așa cum spune în lo cul respectiv Heidegger, ceea ce apare sub o asemenea indife rență poate să pună în primejdie lumea omului și chiar să o distrugă. Vedem așadar că nu e vorba de o indiferență pură și inofen sivă în relație cu lumea omului. Dimpotrivă, comportă diferite abateri față de un posibil grad zero al ființării. Vine une ori cu un exces (când apare ca deja dată). Alteori anunță un deficit neobișnuit (lipsă a unei diferențe de ființă). Vine deopotrivă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
concrete sau al discursului ca atare. Sensul privește „modul de gândire vizat într un enunț corespun zător, este conținutul propriu al enunțului respectiv.“ APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 135 131. 132. 133. Cu alte cuvinte, sensul presupune o atitudine compre hen sivă și nu doar simpla aprehensiune a unui lucru. Presupune nevoia de a lega cuvintele într un anume fel, sub o intenție distinctă de altele, chiar și atunci când ea ne rămâne străină sau când comportă o deplină gratuitate. Dar sub ce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Doar că, așa cum spune în lo cul respectiv Heidegger, ceea ce apare sub o asemenea indife rență poate să pună în primejdie lumea omului și chiar să o distrugă. Vedem așadar că nu e vorba de o indiferență pură și inofen sivă în relație cu lumea omului. Dimpotrivă, comportă diferite abateri față de un posibil grad zero al ființării. Vine une ori cu un exces (când apare ca deja dată). Alteori anunță un deficit neobișnuit (lipsă a unei diferențe de ființă). Vine deopotrivă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
concrete sau al discursului ca atare. Sensul privește „modul de gândire vizat într un enunț corespun zător, este conținutul propriu al enunțului respectiv.“ APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 135 131. 132. 133. Cu alte cuvinte, sensul presupune o atitudine compre hen sivă și nu doar simpla aprehensiune a unui lucru. Presupune nevoia de a lega cuvintele într un anume fel, sub o intenție distinctă de altele, chiar și atunci când ea ne rămâne străină sau când comportă o deplină gratuitate. Dar sub ce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
alungați vânzătorii ambulanți. În schimb, plasase strategic în public incitatores care trebuiau să dea tonul aplauzelor și aclamațiilor. În centrul arenei fu instalat un tripod enorm, de care se apropie un preot, urmat de câteva ajutoare. — Favete linguis! strigă unul. — Sive mas, sive foemina... sive deus, sive dea, declamă preotul, apropiindu-se de tripod. Unul dintre cei care îl ajutau pe preot îi întinse o farfuriuță de aur pe care se aflau bucățele de tămâie, cornuri de pin uscate și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ambulanți. În schimb, plasase strategic în public incitatores care trebuiau să dea tonul aplauzelor și aclamațiilor. În centrul arenei fu instalat un tripod enorm, de care se apropie un preot, urmat de câteva ajutoare. — Favete linguis! strigă unul. — Sive mas, sive foemina... sive deus, sive dea, declamă preotul, apropiindu-se de tripod. Unul dintre cei care îl ajutau pe preot îi întinse o farfuriuță de aur pe care se aflau bucățele de tămâie, cornuri de pin uscate și alte substanțe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
schimb, plasase strategic în public incitatores care trebuiau să dea tonul aplauzelor și aclamațiilor. În centrul arenei fu instalat un tripod enorm, de care se apropie un preot, urmat de câteva ajutoare. — Favete linguis! strigă unul. — Sive mas, sive foemina... sive deus, sive dea, declamă preotul, apropiindu-se de tripod. Unul dintre cei care îl ajutau pe preot îi întinse o farfuriuță de aur pe care se aflau bucățele de tămâie, cornuri de pin uscate și alte substanțe pe care oficiantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
strategic în public incitatores care trebuiau să dea tonul aplauzelor și aclamațiilor. În centrul arenei fu instalat un tripod enorm, de care se apropie un preot, urmat de câteva ajutoare. — Favete linguis! strigă unul. — Sive mas, sive foemina... sive deus, sive dea, declamă preotul, apropiindu-se de tripod. Unul dintre cei care îl ajutau pe preot îi întinse o farfuriuță de aur pe care se aflau bucățele de tămâie, cornuri de pin uscate și alte substanțe pe care oficiantul urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]