193 matches
-
Este precedat de Înainteprăznuirea Nașterii Domnului (la 20 decembrie) și de Ajunul Crăciunului. Praznicul debutează cu slujba de Priveghere de seară a Nașterii Domnului. Aceasta începe cu Pavecernița Mare, când se cântă troparul și condacul praznical, precum și imnuri speciale de slăvire a nașterii Mântuitorului. Apoi preoții rostesc sfinte invocații de binecuvântare a celor cinci pâini, a grâului, vinului și untdelemnului, după care credincioșii vor mânca pâinea binecuvântată și înmuiată în vin, și vor fi unși cu untdelemn. Acest rit se numește
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI SAU PRAZNICUL ÎMPĂRĂTESC AL NAŞTERII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371102_a_372431]
-
cu Trupul Său Sfânt. Urmează slujba de Utrenie, când se cântă în întregime Canonul Nașterii Domnului, iar credincioșii cinstesc icoana Nașterii Domnului. Praznicul se încheie cu Liturghia din ziua Nașterii Domnului. Toate aceste rituri săvârșite în biserică stau sub semnul slăvirii Nașterii după trup a lui Hristos, astfel cum enunță „irmoasele” Canonului Crăciunului "Hristos Se naște! Slăviți-L!". Și slăvim Nașterea lui Hristos pentru că ea este o taină, o minune dumnezeiască: “Taină minunată și neobișnuită văd” (irmosul de la cântarea a 9
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI SAU PRAZNICUL ÎMPĂRĂTESC AL NAŞTERII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371102_a_372431]
-
până și zâmbetul mamei ori al unui prieten(e) sau iubit(e), uită toate tristețile mai mari sau mai mici pe care le-a avut, dezamăgirile și bucuriile trăite. Sunt purtate pe calea aleasă doar de gândul mântuirii și al slăvirii Creatorului suprem. Este o chemare pe care mulțimea de oameni din jurul lor nu o înțeleg, poate, mai ales dacă nu au știut ori nu au descifrat sensul scrierii evanghelice: „Mulți chemați, puțini aleși” (Matei: 22, 14). Mulți oameni, majoritatea acestora
FENOMEN SOCIAL? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345976_a_347305]
-
plecat dintre noi. L-am cunoscut și am stat de vorbă îndelung cu Mitropolitul Antonie de Souroj (Bloom). Am reținut de la dânsul două lucruri practice: să ne străduim ca în slujbe să ne asumăm lucrurile pe care le spunem; rugăciuni, slăviri, laude aduse lui Dumnezeu și mai ales mărturisirile complexe ale credinței noastre (Dacă slujitorul, preotul sau arhiereul, spunea, nu-și asumă la nivel personal și ad-hoc lucrurile pe care le spune, ne aflăm mincinoși!). Apoi, legat de pregătirea pentru predică
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
rugă și în lacrimi / Și crede în iubire eliberat de patimi.” (Tu iartă). Un anume suflu și chiar un fior patriotic răzbate din poemul „Un gând” unde poeta spune: „Am fost un neam, un sfânt popor / Ce-n cutezanță și slăvire / Am apărat acest pământ al tuturor / Prin jertfă, luptă, sânge, dăruire.../ Și moștenirea din vechime dată, / Ca neam, ca limbă și ca glie, / Va trebui prin sânge apărată, / Mândria scut de țară să ne fie.” E cel puțin curios la
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
scenariu pentru care au fost create. Sunt voci care cer întrupare într-o lume a simulacrelor. În fond, asistăm la un banchet al stărilor intermediare create în câmpul de tensiune al universurilor ființei umane, dar și la un carnaval al slăvirii și căderii. Poetul mușcă din dramă și face poem. O smulgere din fluxul acestui timp al lumii și al lumii de apoi, iată ce-și dorește un poet ca Vasile BURLUI care l-a citit bine pe Eminescu. Dragostea curmată
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
străjuit de icoana Maicii Domnului cu pruncul și chipul lui Eminescu. Cele mai emoționante momente erau cele de rugăciune colectivă, când toți îngenuncheam murmurând rugăciunea Tatăl nostru. Impactul era extraordinar pentru că ne dădea convingerea că Dumnezeu a coborât printre noi, îngăduind slăvirea Sa. De fapt, Dumnezeu nu ne-a părăsit niciodată, așa cum se spune într-o scurtă poveste în care este redat un dialog între Dumnezeu și un muritor greu încercat de viață. Acesta , privind urmele vieții lui vede incă o pereche
CE VREA BUCUREŞTEANUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348487_a_349816]
-
pentru acei care îți spun, Că-n ceruri,le ești mamă! Durerile,să le alungi, Cu rugăciunea-ți multă, Păzește Milostivă,ai tăi prunci, Să nu pierim în veșnici munci, Căci Domnul,te ascultă! Apărătoare și-ajutor, Celor în suferință, Slăvirea proorocilor, Scăpare pământenilor, Ce-n tine,au credință! Tu,mama ortodocșilor, A Cerului,copilă, Să-L rogi,pe Tatăl tuturor, Să fie bun și iertător, De noi,să aibă milă! De n-ai fi tu ,să mijlocești, Noi,am pieri
FECIOARĂ PREACURATĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375836_a_377165]
-
urcușul neîncetat în căutarea drumului către sine, călătorie interioară pentru redescoperirea și întalnirea cu sinele pur și luminat (- devenirea întru ființă - cum se exprima într-un mod magistral C.Noica), să atingă acest ideal, să se ferească de idoli, de slăvirea deșartă a celor nemeritorii, a străinilor, care ne-ar îndepărta de noi înșine, până la uitarea de sine și de neam, de tradițiile specifice nouă care ne conferă atât identitatea în lume ca nație, cat și garanția acestei regăsiri individuale doar
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
unde dorințele lui lumești dispar. Poetul caută să-i arate uimitului, care contestă nemurirea, că voia deusiană este aceea de comunicare cu noi în liniște, arătându-i că atunci când liniștea era creată pe Pământ, Dumnezeu însuși va coborî cu harul slăvirii creației sale: Dar unde-a pierit orbitoarea / lumină de-atunci - cine știe?. Un adevăr ce trebuie căutat în liniștea minții, a iubirii: Lumina ce-o simt năvălindu-mi / în piept când te văd - minunato, / e poate că ultimul strop / din
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
între Crăciun și Bobotează și o mai poartă și astăzi în unele părți ale țării, unde colindele mai trăiesc încă timpurile de început ale românismului. În fapt, suntem singurul popor din lume care avem colindători și colinde ca imnuri ale slăvirii muncii, a existenței noastre armonioase și a măreției puterii deusiene. În datina poporului nostru, bradul a avut un permanent și activ rol generativ de existență în viața acestuia, dar și strânse legături cu universul. Bradul îl regăsim în obiceiuri coborâtoare
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
a unui recipient cu frișcă, care este simbolul unui an cu noroc, un an de abundență. Dar să ne îndepărtăm de bătrâna Europă! Bolivia și Chile - Anul Nou al culturilor aimara (Bolivia) și mapuche (Chile). Sărbătorirea prin ritualuri ancestrale de slăvire a divinităților, iar în cultura tiwanakota, Anul Nou este sărbătorit prin mulțumiri aduse divinităților Pachamama (Mama pe pământ) și Tata Inti-tatăl Soare, mai ales pentru roadele recoltelor. În provincia Araucania, comunitatea mapuche păstrează obiceiul de a se scălda în apele
ÎN PREAJMA ANULUI NOU 2017 de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371739_a_373068]
-
muzică populară al Basarabiei, oșteanul, și melodul ei! Eroii nu recită aclamativ despre țară, muncesc pentru ea și sar în apărarea, ei! Aceasta a făcut artistul erou Nicolae Sulac: și-a cântat țara și neamul și s-a ridicat pentru slăvirea și apărarea lui, nu din pricini personale, de bine și mărire a sa, ci din iubire și conștiință. De aceea, țara l-a ținut în iubirea sânului ei, iar neamul l-a identificat de frate de învățător, de stegar și
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
faptele bune. Căci devin asemănători căpeteniei lor cei supuși și conduși de aceasta. 5. Așadar este nevoie de osteneală și de silință și de luare aminte din partea tuturor, dar nu de la toți deopotrivă. Căci pentru aceia ce se află în slăvire, în bogăție și în cârmuire, și pentru aceia ce se străduiesc cu cuvintele și cu dobândirea înțelepciunii celei după măsura lor - daca vor să se mântuiască - este nevoie de mai multă osteneală și silință, întrucât ei, prin starea lor, sunt
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
și înrobiri de la cei de jos și mai de rând. Dar ce este mai de seamă la El este smerenia Sa și sărăcia și simplitatea. Fiindcă El intră călărind pe un asin, neaducând cu sine nici o pompă și fast nici slăvire omenească. De aceea El singur este Împăratul drept și trăitor întru dreptate, și El este blând, având blândețea în chip deosebit, căci Domnul însuși grăiește despre Sine și spune: "învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
va reține nimic în severele lui selecții de mai târziu. Totuși, cel ce ulterior va slăvi lumina, culorile calde și melosul e anunțat, fie cât de firav, în unele versuri, precum cele din Prinos de cântec, după cum lirismul imnic, de slăvire a înaintașilor prin acest „prinos”, nu e fără legătură cu lirica viitoare a poetului scufundat în voluptatea evocării unor dulci timpuri și figuri. Imaginea adevăratului A. începe să se limpezească odată cu volumul Cartea de lângă inimă (1959), urmat de Constelația lirei
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
lovească/ Pântecul, în care s-a zămislit pruncul.../ Pe creste iubirea lumina verdele frunzei/ Cuvântul Dorire” (Tablou). Poetul abordează și tematica erotică, tratând-o în stilul biblic, al Cântării Cântărilor. În general, frecvența terminologiei biblice, liturgice și ecleziastice („Scriptură”, „ieslea slăvirii”, „aghiasmă”, „veniți și luați lumină” etc.) conferă poeziei lui B. timbrul ei specific, așa după cum, la nivelul „fondului”, principalul ei atribut distinctiv este nutrirea masivă din simbolistica biblică, din patrimoniul de trăire și exprimare a evlaviei creștinești. Aceste însușiri concură
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
asupriți, el va rămâne pentru totdeauna În inima poporului nostru. El a fost un luptător de seamă pentru realizarea năzuințelor de veacuri, care s-au Împlinit abia mai târziu. Poporul i-a Închinat, În semn de recunoștință, multe cântece de slăvire a faptelor lui de vitejie. Astăzi, satul lui natal din Munții Apuseni Îi poartă numele. Pe dealul Feleacului Merge oastea Iancului. Pușcă Iancu prin butuci Fug domnii fără papuci; Dă Iancu cu tunurile De răsună dealurile. Până Iancu se crăiește
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Medeea le vesti [oamenilor] că Artemis, călăto- rind prin văzduh pe un car tras de balauri, străbătuse o mare parte a pământului [...] pentru a-și face așezare statornică unde să-și întemeieze cultul și unde să i se dea veșnice slăviri.” Pentru a demonstra populației misiunea și puterile cu care era învestită de zeiță, însăși Medeea, „slujindu-se de unele leacuri doftoricești, făcu să se ivească chipurile unor balauri pe care pretindea că-i adusese zeița, prin văzduh, din țara hiperboreenilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trezesc dorința de a epuiza viața, atâta vreme cât te mai poți bucura de ea, inclusiv pe teren sexual. 2. Un tantrism belgian. Willem van Hildervissem vine dinspre acest versant al Evului Mediu care-și propune celebrarea pulsiunii vieții, combaterea ascetismului prin slăvirea meritelor iubirii, edificarea paradisului aici, pe pământ. Toate acestea îndeosebi prin transformarea trupului într-un prieten - niciodată în dușman. Relația sexuală este numită Plăcerea paradisului. Ea se numește și acclivitate, un neologism care le permite adepților Spiritului Liber să vorbească
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
autohtonă a reacționat în primul rând, de teama pierderii identității sau, mai curând, a privilegiilor. Episcopul Jakub Świnka se plângea Scaunului Apostolic de faptul că franciscanii germani nu posedau polona și solicita ca predicile să fie rostite, întru „apărarea și slăvirea limbii polone“, în • J. Ehlers, Was sind und wie bilden sich nationes im mittelalterlichen Europa (10.-15. Jahrhundert)? Begriff und allgemeine Konturen, în Mittelalterliche nationes - neuzeitliche Nationen. Probleme der Nationenbildung in Europa..., p. 7-26. • Ibidem, p. 20-21. • F. Graus, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
subtilă între falșii profeți și mulțimi, fapt care a pregătit experiența totalitară. De dragul profeților, mulțimile debusolate se aruncă vrăjite în brațele lor. Libertatea este aruncată peste bord, spre a construi o solidaritate „înălțătoare“, chiar dacă profund îndoielnică. De aici și până la slăvirea biciului e numai un pas. Această dimensiune terifiantă a • Vezi Mihai Dorin, Dilemele istoriografiei, în vol. Știință și umanism, Iași, 1985. • Idem, Civilizația românilor în viziunea lui Eminescu, București, Ed. Fundației Culturale Române, 1998, p. 7-22. Vezi excelentele eseuri ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bazate pe episoade din Scriptură. Dar, pe lângă aceasta epopee biblică, mai poate fi pusă în evidență și o a doua sursă de inspirație, importantă, și anume imnul, ca instrument folosit pentru a înălța laude lui Dumnezeu. Tema fundamentală este, așadar, slăvirea dreptății și, mai mult decât atât, a mizericordiei lui Dumnezeu. Tema mizericordiei este exprimată, firește, prin ritmul Psalmului, de aceea Laudele lui Dumnezeu se dovedesc, în esență, o operă cu caracter compozit, care are atât formă de epopee cât și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
epică creștină, bazate pe episoade din Scriptură. Dar, pe lîngă această epopee biblică, poate fi sesizată și o a doua sursă de inspirație, importantă, și anume imnul, ca instrument folosit pentru a aduce laude lui Dumnezeu. Tema fundamentală este așadar slăvirea dreptății și, mai mult decît atît, a milostivirii lui Dumnezeu. Tema milostivirii este exprimată, firește, prin ritmul Psalmului, de aceea Laudele lui Dumnezeu se dovedesc, în esență, o operă cu caracter compozit, avînd formă atît de epopee, cît și de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Căci Sfintele Scripturi nu ne descoperă nimic fără folos” (I, 7,2). Interpretarea Scripturilor nu este deci un exercițiu formal și lipsit de finalitate, ci un act profund existențial, care alimentează credința, stimulând‑o, și care are drept ultim scop „slăvirea lui Dumnezeu”. În fine, Hipolit atrage atenția destinatarului său asupra dublului aspect, personal și public, al epistolei. După ce învățăturile care sunt expuse aici vor fi germinat și vor fi dat roadele lor în pământul „curat și rodnic al inimii” lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]