286 matches
-
noiembrie 1941 în Bistrița județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Martin și Katalin, cu domiciliul actual în Germania, 91315 Hochstadt Frangensbaderstr. 38, cu ultimul domiciliu din România Bistrița, str. Decebal nr. 35, bl. C2., sc. C, ap. 12, județul Bistrița-Năsăud. 376. Slavic Csaba Paul, născut la 5 iulie 1960 în municipiul Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui Slavic Iulian și Elenă, cu domiciliul actual în Finlanda, Turku Harituncatu nr. 2A2, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Griviței nr. 49, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
91315 Hochstadt Frangensbaderstr. 38, cu ultimul domiciliu din România Bistrița, str. Decebal nr. 35, bl. C2., sc. C, ap. 12, județul Bistrița-Năsăud. 376. Slavic Csaba Paul, născut la 5 iulie 1960 în municipiul Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui Slavic Iulian și Elenă, cu domiciliul actual în Finlanda, Turku Harituncatu nr. 2A2, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Griviței nr. 49, ap. 19, sc. A județul Brașov. 377. Răducu Elenă, născută la 9 octombrie 1965 în localitatea Plătărești, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
de dimensiune medie cu aproximativ 280,000 de locuitori. este considerată centrul cultural, științific, economic, politic și administrativ al Sloveniei, țară independentă din 1991. Istoric, orașul a fost influențat de poziția sa geografica, la răscrucea dintre culturile germanice, latine și slavice. Istoricii au puncte de vedere diferite legate de originea denumirii orașului. Unii cred că provine din numele vechiului oraș slav "Laburus". Alții cred că provine din latinul "Aluviana" după ce orașul a fost inundat, fapt care se leagă și de înțelesul
Ljubljana () [Corola-website/Science/297235_a_298564]
-
nouă - cine n-o cunoaște? Cine nu știe câte invazii despre răsărit am avut de la Petru cel Mare încoace? Dar nu erau țările noastre ținta cuceririlor. Precum popoarele germanice tindeau la Roma, cetatea pe șapte munți de lângă Tibru, așa popoarele slavice, care au primit religia creștină din Bizanț, întindeau odinioară mâna lor spre Roma nouă, cetatea pe șapte dâmburi de lângă Bosfor. Descendentul lui Rurik au făcut război Bizanțului la anul 907, dar n-au putut să coprindă puternica cetate. Un alt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sunt și ele prezente, dar, precum în Vâlva băilor, brutal, dezmințind legenda însăși, spre a face loc unui „adevăr” dur. Din sămănătorism, A. preia doar cadrul general, pe care îl modifică mult, trecându-l prin filtrul propriu. Chiar față de I. Slavici el se delimitează cu un accent personal, deschizând totodată drum lui Liviu Rebreanu. Astfel, George Pârvu ( În luptă) e un fel de Popa Tanda, dar personajul se transformă dintr-o pildă într-un caracter; el ajunge un fel de conducător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
samănă cu voinicul din poveste care-a plecat în lumea largă ca să afle "ce-i frica" și n-a putut-o afla. Un {EminescuOpIX 214} asemenea tip de muntean trebuia să facă o impresie mare asupra unor popoare ca cele slavice de Sud, la care hrana sufletească consistă, afară de poezia "bisericească, aproape numai în cântecele poporale. Nu trebuie să uităm că Nikita însuși este un cântăreț însemnat al faptelor străbune, el unește lira cu spada, e simplu în obiceiuri, vorbește și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o stavilă puternică și neînlăturabilă agresiunei germanismului spre Orient. Islamul (a cărui chemare istorică filozofii și istoricii europeni o caută 'n zădar), Islamul a fost chemat să puie un veto curentului germanic spre Răsărit, spre a scăpa pe celelalte rase slavice de soarta Poloniei catolizate și atrase în sistemul Europei apusene cu pierderea puterei dinlăuntru a vieței sale. Până și patriarhul Anthimie au recunoscut acest adevăr Când (în vremea celei dentîi răscoale grecești) au spus: pronia a trimis domnia osmanilor ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reprezintă mai multe chipuri de sânți, iar pe partea de jos se văd 2 figure îngenucheate, jupân Stroe și jupâneasa Ierosima, cu arătarea anului 1114. Slavi[s]tul conchise că ar fi unul din cele mai vechi monumente de artă slavică. Inscripția ce i se trimisese în copie suna astfel: "Jupîn Stroe Vestolmiu, jupâneasa Erosima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stiești". Unde însă să fi fost mănăstirea Stiești? Cine sânt personagele lui jupân Stroe și Erosimei? Cum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
urmă. Mistificarea merse și mai departe. Cunoscutul[ui ] Roesler, care nu îngăduie românilor să trăiască în țărele de azi decât după începutul secolului XIII, îi vine mai lesne a admite că acea mănăstire Stăneștii din 1114 ar fi putut fi slavică, călugării slavi, populațiunea din România slavă! Dar ipoteza învățatului Cipariu, oricât de fundată în generalitatea sa, se întemeia pe o eroare esențială făcută în citirea inscripțiunii tocmai de cei cari nu trebuiau s-o facă, de principii slavismului, Kukulievich și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
generalitatea sa, se întemeia pe o eroare esențială făcută în citirea inscripțiunii tocmai de cei cari nu trebuiau s-o facă, de principii slavismului, Kukulievich și Miklosich, autorități în materie de diplomatică și paleografie slavă. D. Hasdeu, în studiul Limba slavică la români, a dovedit cu monumente lapidare, acte și cronice contimporane, prin limba chiar a inscripțiunii: 1. că cei doi slaviști au citit rău veleatul 1114, 2. că jupân Stroe velstolnic din inscripțiune este vestitul general al lui Mihai Viteazul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
boehmischen Königstums im 12. Jahrhundert im Wiederspiel von Kaiser, Fürst und Adel, în Ders., Frühzeit zwischen Ostsee und Donau, Ausgewälte Beiträge zum geschichtlichen Werden im östlichen Mitteleuropa vom 6. bis zum 13. Jahrhundert, Hrsg. L. Kuchenbuch und W. Schich (Germania Slavica. Band 3), Berlin, 1982, p. 209-210. Un alt istoric german, K. Zernack, vedea în organismele naționale elemente fundamentale ale istoriei europene, care s-au născut odată cu statele medievale și care nu se deosebeau de națiunile moderne decât prin gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
et le „Roi-Saint“. Problème de l’idéologie féodale, în L’Europe aux IX-e - XI-e siècles. Aux origines des Etats nationaux, Varsovie, 1968, p. 425-432; Fr. Graus, St. Adalbert und St. Wenzel. Zur Funktion der mittelalterlichen Heiligenverehrung in Böhmen, în Europa Slavica - Europa Orientalis. Festschrift fuer Herbert Ludat zum 70. Geburtstag, Hrsg. von K.-D. Grothusen und K. Zernak (Osteuropastudien der Hochschulen des Landes Hessen. Reihe I. Giessener Abhandlungen zur Agrarund Wirtschaftsforschung des europäischen Ostens), Berlin, 1980, p. 205-231; idem, La sanctification
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
era considerat barbar, care urlă ca animalele sălbatice sau „mut“ - nemec -, în orice caz, cineva cu care nu te poți înțelege. Pentru desemnarea limbii vorbite în Cehia și în Polonia, sursele interne și străine au folosit timp îndelungat sintagmele lingua slavica, lingua Sclavorum. Cosma de Praga nu făcea vreo referință la vorbirea boemă sau cehă, pentru el limba era categoric slavă. La polonezi conștiința individualității lingvistice s-a încetățenit la sfârșitul secolului XII - începutul secolului XIII; de acum încolo în surse
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prima ediție: Galați, 1908. vol 2. (Metodica limbei materne), Brăila. 1910 [1] DENSUSIANU, O. I.A., CANDREA; D. CARACOSTEA, Curs de limba română. Bucăți de lectură și gramatică pentru clasa a III-a secundară, București, Librăria Independence roumaine, 1910. [2] SLAVIC, Ioan; Curs practic și gradat de gramatică română, 1910. 1911 [1] CRISTESCU, Fl.; BRATU, I.G., Metodica învățămîntului primar, București, Editura și Institutul de Arte .Grafice, C. Seftea, 1911. 1912 [1] CRASAN, Fl., Punctuațiunea, Edițiunea București, Institutul de Arte Grafice, Carol
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
gradat de gramatică română, 1910. 1911 [1] CRISTESCU, Fl.; BRATU, I.G., Metodica învățămîntului primar, București, Editura și Institutul de Arte .Grafice, C. Seftea, 1911. 1912 [1] CRASAN, Fl., Punctuațiunea, Edițiunea București, Institutul de Arte Grafice, Carol Göbl, 1912. 1913 [1] SLAVICI, Ioan, Gramatica limbii române. Etimologia, Gramatica română pentru învățământul secundar 1913. 1915 [1] CHELARU, G. I., Carte de limba română (cetire și literatura, compunere, gramatica), pentru clasa IV a scoalelor normale de invatatori și invatatoare, Alcatuita in conformitate cu Programa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru uzul studenților și al cadrelor în curs de perfecționare. Timișoara, [TUT], 1983, 60 p. multigr, în: LL; nr. 3, 1983, p. 461-462. [31] BORCILĂ, ROSALINDA, Rodica C. Boțoman, Donald E. Corbin, Garrison E. Walters, îmi place limba română, Columbus, Slavica Publishers, 1981, 199 +IV p. în: LR, 32, nr. 6, 1983, p. 544-546. [32] BORCILĂ, ROSALINDA; GOGA, MIRCEA, Limba română pentru străini. Specialitatea: Educație fizică și sport. [Cluj-Napoca], [TUCN], 1979, 255 p. multigr. (UCN. FF. Colectivul de limba română); remultiplicat
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
UNGAR, ELISABETA; BENESCU, CRISTACHE, Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, București. EDP, 1983, 251 [196] STOICHIȚOIU, ADRIANA, Limbă și cultură românească la Ohio State University. [Rodica C. Boțoman, Donald E. Corbin, Garrison E. Walters, îmi place limba română, Columbus, Slavica Publishers, 1981]. în: TribRom, 12, nr. 249, 1983, p. 2. [197] SZAPPANYOS, ELENA, Valențe formative ale compunerilor în liceu, învLicTehn., 31, nr. l, 1983 [198] ȘAICĂU, LUCREȚIA, Rubrica și compozițiile școlare, RN 12, nr. 94 959. 19 [199] ȘERBAN, V.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
este o femeie; vezi articolul meu „Feminine versus Masculine: the Sophia Myth and the Origins of Feminism” În H.G. Kippenberg (ed.), Struggles of Gods, Mouton, Berlin, New York, Amsterdam, 1984, pp. 65-98. 7. Vezi În special M.P. Dragomanov, Notes on the Slavic Religio-Ethnical Legends: The Dualistic Creation of the World (1892-1894), trad. E.W. Count, Mouton, The Hague, 1961; vezi, de asemenea, Jordan Ivanov, Livres et légendes bogomiles (1925), trad. M. Ribeyrol, Maisonneuve-Larose, Paris, 1976. 8. Dragomanov, op.cit., n. 6. Firește că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Books of the Egyptian Gnostics, 1960; New York and London, 19702; ediția engleză a lucrării Les livres secrets des gnostiques d’Égypte, Plon, Paris, 1958. Hermann Dörries, Die Theologie des Makarios/Symeon, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1978. M. P. Dragomanov, Notes on the Slavic Religio-Ethical Legends: The Dualistic Crealion of the World (1892-94), trad. E. W. Count, Mouton, La Haye, 1961. Jean Duvernoy, Le Registre d’Inquisition de Jacques Fournier, 3 vol. Privat, Toulouse, 1965. —, Le Registre d’Inquisition de Jacques Fournier (Évêque de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
scrie o istorie a tuturor literaturilor slave. Posibilitatea elaborării unei istorii comparate a literaturilor slave este discutată în Slavische Rundschau, vol. IV. Dovezi convingătoare privind patrimoniul comun al literaturilor slave au fost aduse de Roman Jakobson, The Kernel of Comparative Slavic Literature, în Harvard Slavic Studies (culegere îngrijită de H. Lunt), vol. I, pp. l-71, Cambridge, statul Massachusetts, 1953, precum si de Drnitry Cizevsky, Outline of Comparative Slavic Literatures, Boston, Massachusetts, 1952. 17. Vezi, de pildă, A. O. Lovejoy, On the
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
tuturor literaturilor slave. Posibilitatea elaborării unei istorii comparate a literaturilor slave este discutată în Slavische Rundschau, vol. IV. Dovezi convingătoare privind patrimoniul comun al literaturilor slave au fost aduse de Roman Jakobson, The Kernel of Comparative Slavic Literature, în Harvard Slavic Studies (culegere îngrijită de H. Lunt), vol. I, pp. l-71, Cambridge, statul Massachusetts, 1953, precum si de Drnitry Cizevsky, Outline of Comparative Slavic Literatures, Boston, Massachusetts, 1952. 17. Vezi, de pildă, A. O. Lovejoy, On the Discriminatin of Romanticisms, în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
al literaturilor slave au fost aduse de Roman Jakobson, The Kernel of Comparative Slavic Literature, în Harvard Slavic Studies (culegere îngrijită de H. Lunt), vol. I, pp. l-71, Cambridge, statul Massachusetts, 1953, precum si de Drnitry Cizevsky, Outline of Comparative Slavic Literatures, Boston, Massachusetts, 1952. 17. Vezi, de pildă, A. O. Lovejoy, On the Discriminatin of Romanticisms, în PMLA, XXXIX (1924), pp. 229-253 (retipărit în Essays in the History of Ideas, Baltimore, 1945, pp. 228-253). Henri Peyre - Le Classicisme francais, New York
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
opera modelării exclusive a proceselor de versant. De-a lungul timpului, rolul lor a fost amplificat, ori atenuat, datorită condițiilor climatice variate, calde în neogen, cu alternanțe periglaciare și interperiglaciare în pleistocen, temperat continentale cu nuanțe excesive în actuală (Gh. Slavic, 1977). Studiile geologice și geomorfologice elaborate după 1945 (N. Macarovici, 1949; N. Bucur și N. Barbu, 1954; C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1958, 1961, 1965; V. Băcăuanu, 1968, 1980; Petru Șt., 1989), bazate pe metode și mijloace moderne de investigație, au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apar variații între părțile joase și cele înalte. O mare importanță în dezvoltarea proceselor și fenomenelor meteorologice din cadrul acestei regiuni o are dinamica atmosferei influențată de cei patru centri barici: depresiunea islandeză, anticiclonul azoric, anticiclonul siberian și depresiunea mediteraneană (Gh. Slavic, 1977). 1.TEMPERATURA AERULUI Temperatura medie anuală a aerului la Cotnari este de 9°C. În decursul timpului de când se fac observații, temperatura medie anuală cea mai scăzută a fost de 6,8°C în 1942, iar cea mai ridicată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zi, comparativ cu cea mijlocie și inferioară. Partea inferioară se caracterizează printr-un plus de căldură vara, îndeosebi în timpul zilei și un minim de căldură iarna în timpul nopții, ca urmare a stagnării aerului rece în zona depresiunii de contact (Gh. Slavic, 1977). 3. FENOMENE ATMOSFERICE DEOSEBITE Aceste fenomene se caracterizează prin discontinuitate în timp și prin repartiție neuniformă în spațiu, manifestându-se sub formă de grindină, rouă, ceață, brumă, polei, chiciură, viscol etc. Grindina, împreună cu orajele, pot să însoțească ploile torențiale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]