283 matches
-
Kölnische Zeitung, 2 mai 1994; MICHAELA PAUS - „Am Anfang stehen die Ideen”, Kölnische Zeitung, 26 aprilie 1994; ANNELIS GRIEBLER - Die Clowns kommen: Aus Spass wird Ernst, Bergisçhe Landeszeitung, 13 aprilie 1994. JANE HOUSE - Clown Wanted by romanian playwright Matei Vișniec, Slavic and East European performance, vol. 14, nr. 2. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Matei Visniec Groapa din tavan.doc PAGE 45
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Cuvânt Înainte Ceea ce frapează În ultimii ani la Constantin Slavic este ritmul În care Își scrie cărțile În proză : ca pe bandă rulantă. Căutând o explicație a acestei nesfârșite revărsări de cuvinte găsim , În fine, una plauzibilă. Autorul nostru are În urmă câteva decenii de gazetărie profesionistă, deci, un condei
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
În mijlocul naturii, cu vânat și băutură multă; femeia În multiple ipostaze; abuzurile unora În antiteză cu puritatea altora; dialogul sfătos al personajelor ; rememorările pitorești. Această materie epică păstoasă nu se poate rezuma ușor, rămâne compactă și egală cu sine. Constantin Slavic Își continuă cursa narativă cu el Însuși și cu timpul, imperturbabil, convins că va reuși, de fiecare dată. Teodor Pracsiu RISCUL MAJOR Cetățeană Cliuța Medianu, de bună-voie și nesilită de nimeni iei În căsătorie pe Neculai Truță? Da. Cetățene Truță
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
că, mamă sunteți și dumneavoastră, credeți-mă, că nu pot. Pur și simplu, nu pot să mă abțin. Să mă știu liniștită. Îmi vine, câte odată, așa, să mor! Și-apoi, reluase doamna educatoare Iuli, de fapt, Ilona lui Iulian Slavic, suntem și pe la jumătatea anului; eu am și foarte mulți copii; și, decât să nu le pot face față tuturor, mai bine să nu ne Încurcăm una pe alta. Nu ne Încurcăm, doamnă, nu ne Încurcăm, că, eu, să știți
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Cluj"Cluj”, Anuarul Institutului de Istorie xe "Cluj"Cluj-Napoca, 35/1996. Vago, Bela; Mosse, George L. (editori), Jews and Non-Jews in Eastern Europe. 1918-1945, Wiley, xe "New York"New York, 1974. Vago, Raphael, „The Communization of Jewish Political Life in Romania. 1944-1949”, Slavic and Soviet Series, 1, 1979, pp. 49-67. xe "Voicu"Voicu, George, Teme antisemite În discursul public, Editura Ars Docendi, xe "București"București, 2000. Volovici, Leon, „National Communism and Jewish Politics: Romanian Chief Rabbi Rosen’s Miracles and Dilemmas”, În Ilan
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
samănă cu voinicul din poveste care-a plecat în lumea largă ca să afle "ce-i frica" și n-a putut-o afla. Un {EminescuOpIX 214} asemenea tip de muntean trebuia să facă o impresie mare asupra unor popoare ca cele slavice de Sud, la care hrana sufletească consistă, afară de poezia "bisericească, aproape numai în cântecele poporale. Nu trebuie să uităm că Nikita însuși este un cântăreț însemnat al faptelor străbune, el unește lira cu spada, e simplu în obiceiuri, vorbește și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o stavilă puternică și neînlăturabilă agresiunei germanismului spre Orient. Islamul (a cărui chemare istorică filozofii și istoricii europeni o caută 'n zădar), Islamul a fost chemat să puie un veto curentului germanic spre Răsărit, spre a scăpa pe celelalte rase slavice de soarta Poloniei catolizate și atrase în sistemul Europei apusene cu pierderea puterei dinlăuntru a vieței sale. Până și patriarhul Anthimie au recunoscut acest adevăr Când (în vremea celei dentîi răscoale grecești) au spus: pronia a trimis domnia osmanilor ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reprezintă mai multe chipuri de sânți, iar pe partea de jos se văd 2 figure îngenucheate, jupân Stroe și jupâneasa Ierosima, cu arătarea anului 1114. Slavi[s]tul conchise că ar fi unul din cele mai vechi monumente de artă slavică. Inscripția ce i se trimisese în copie suna astfel: "Jupîn Stroe Vestolmiu, jupâneasa Erosima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stiești". Unde însă să fi fost mănăstirea Stiești? Cine sânt personagele lui jupân Stroe și Erosimei? Cum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
urmă. Mistificarea merse și mai departe. Cunoscutul[ui ] Roesler, care nu îngăduie românilor să trăiască în țărele de azi decât după începutul secolului XIII, îi vine mai lesne a admite că acea mănăstire Stăneștii din 1114 ar fi putut fi slavică, călugării slavi, populațiunea din România slavă! Dar ipoteza învățatului Cipariu, oricât de fundată în generalitatea sa, se întemeia pe o eroare esențială făcută în citirea inscripțiunii tocmai de cei cari nu trebuiau s-o facă, de principii slavismului, Kukulievich și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
generalitatea sa, se întemeia pe o eroare esențială făcută în citirea inscripțiunii tocmai de cei cari nu trebuiau s-o facă, de principii slavismului, Kukulievich și Miklosich, autorități în materie de diplomatică și paleografie slavă. D. Hasdeu, în studiul Limba slavică la români, a dovedit cu monumente lapidare, acte și cronice contimporane, prin limba chiar a inscripțiunii: 1. că cei doi slaviști au citit rău veleatul 1114, 2. că jupân Stroe velstolnic din inscripțiune este vestitul general al lui Mihai Viteazul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pp. 91-129. Wolfers, Arnold (1962) Discord and Collaboration. Essays on International Politics, Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press. Wright, Georg Henrik von (1971) Explanation and Understanding, Ithaca: Cornell University Press. Wright, C. Ben (1976) 'Mr X and Containment', Slavic Review 35, pp. 1-32. Yergin, Daniel (1978) Shattered Peace: The Origins of the Cold War and the National Security State, Boston: Houghton Mifflin. Cuprins Prefață . . . . . . 5 Cuvînt către cititor . . . . 17 1. Premisele unei sociologii istorice a realismului . 21 Partea I.
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aberant îi punea cu sila la catedră. Peste toate s-ar putea trece cu un surâs dacă, din imensa turmă a țăcăniților cu pretenții literare și venin pe limbă, s-ar ivi măcar un Eminescu. Un autor pentru care doamnele Slavici ale secolului nostru să merite a înfrunta ironiile posterității. Din păcate nu prea sunt semne. Prea sănătoși ca să ajungă pe strada Plantelor, nu mai zic de decența de a părăsi lumea la 39 de ani, amicii noștri își vor sorbi
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
redacției, pentru că activitatea fiind în reorganizare, publicația se plămădea și în tren ori autobuz iar redactorii erau din întregul județ, inclusiv de la Iași. Astfel scriau și pu blicau: Vasile Filip, S. Teodorovici, Georgeta Eftimie, dr. Jan Hurjui , Șt. Miron, Constantin Slavic, Valer Mitru, Ștefan Oprea, Aurel Radu, Ion Istrati, Horia Zilieru, Florin Mihai Petrescu, Ion Arhip, Iorgu 221 Burghelea, Haralambie Țugui, Luca Arbore, N. Grunzu, Ion Puha, Ion Oprea, de la Iași, Constantin Parfene, Constantin Hușanu, Eliade Solomon, Ilie Ghioroaie, Ștefan Moldoveanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Iancu, Petrea Iosub, Constantin Iurașcu Tataia, Cezar Ivănescu, Gheorghe Lupu, Constantin Manea, Dumitru V. Marin, Ion Mâcnea, Ion Murgeanu, Petru Necula, Traian Nicola, Gruia Novac, Mihai Ogrinji, Ion Patriche, Coriolan Păunescu, Alexandru Poamă, Theodor Pracsiu, Dan Ravaru, Cristian Simionescu, Constantin Slavic, Gheorghe Sofianu, Avram D. Tudosie, Laurențiu Șoitu și mai tinerii Mihai Apostu, Val Andreescu, Leonard Ciureanu, Daniel Dragomirescu, Daniel Grosu, LucianValeriu Lefter, Ion Toderașcu ș.a.. * Deși pun răbdarea cititorilor la... așteptare, cele cinci decenii de presă comunistă merită o u
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Mihai Ciobanu, sau Daniel Grosu, cu trei romane mediocre, care n-au nici o prezență, dar absolut nici o prezență publică vizibilă în viața Cetății. Sau Marina Costea care și adună volume de maculatură drept piedestal pentru ... poetă, sau Constantin Jomir, Constantin Slavic care-s oameni la locul lor, meseriași la ziarul comunist pe care l-au slujit dar cu talent în curs de afirmare, ca prozatori, la bătrânețe. Poetă cu adevărat, Daniela Oatu își face datoria de profesoară și atât; altă poetă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Maria Cozma - Nisipul meu din clepsidră"Special pentru S.C. Cvintet Te-Ra S.R.L. și săptămânalului Meridianul Vaslui. Poezia este cea care ne apropie pentru a putea să privim Cerul. Cu mult respect și considerație, Maria Cozma." - 29 nov. 2005 22. Constantin Slavic - O baltă de lumină "Cu întreaga stimă și considerație pe care de-o viață le port domnului profesor și permanentului prieten prof. dr. D.V. Marin, din partea autorului C. Slavic" - 18 august 2006 23. Daniel Grosu - Toamnă kaki - "Domnului profesor doctor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mult respect și considerație, Maria Cozma." - 29 nov. 2005 22. Constantin Slavic - O baltă de lumină "Cu întreaga stimă și considerație pe care de-o viață le port domnului profesor și permanentului prieten prof. dr. D.V. Marin, din partea autorului C. Slavic" - 18 august 2006 23. Daniel Grosu - Toamnă kaki - "Domnului profesor doctor Dumitru V. Marin, această toamnă kaki pentru anotimpul zăpezii de pe flori de cireș" - 18 septembrie 2006 24. Marina Costea - Vertebrele timpului - "Domnului director al TELEVIZIUNII VASLUI și al GRUPULUI
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
toată prețuirea pentru modul cum realizează și trăiește actul de cultură." - mai, 2007 36. Ion N. Oprea - Lumânărică Dlui prof. dr. Dumitru V. Marin cu mari aprecieri pentru muncă și suflet, Ion N. Oprea." - Iași, 04.06.2009 37. Constantin Slavic - Vârcolacii "Stimatului ocrotitor al culturii pe aceste meleaguri, și totodată, bunului meu prieten, de-o viață, prof. dr. D.V. Marin. Cu stimă și drag, Constantin Slavic." - 9 iunie 2009 38. Constantin Slavic - Un țânțar cu ochi albaștri - "Stimatului prieten de-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
aprecieri pentru muncă și suflet, Ion N. Oprea." - Iași, 04.06.2009 37. Constantin Slavic - Vârcolacii "Stimatului ocrotitor al culturii pe aceste meleaguri, și totodată, bunului meu prieten, de-o viață, prof. dr. D.V. Marin. Cu stimă și drag, Constantin Slavic." - 9 iunie 2009 38. Constantin Slavic - Un țânțar cu ochi albaștri - "Stimatului prieten de-o viață, D.V. Marin, și întregii 355 sale familii, pentru tot ce este și mai cu seamă ce va fi,...! Cu drag, Constantin Slavic !" - 26 iunie
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
N. Oprea." - Iași, 04.06.2009 37. Constantin Slavic - Vârcolacii "Stimatului ocrotitor al culturii pe aceste meleaguri, și totodată, bunului meu prieten, de-o viață, prof. dr. D.V. Marin. Cu stimă și drag, Constantin Slavic." - 9 iunie 2009 38. Constantin Slavic - Un țânțar cu ochi albaștri - "Stimatului prieten de-o viață, D.V. Marin, și întregii 355 sale familii, pentru tot ce este și mai cu seamă ce va fi,...! Cu drag, Constantin Slavic !" - 26 iunie 2009 39. Ciochină Barbu Ioan și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
drag, Constantin Slavic." - 9 iunie 2009 38. Constantin Slavic - Un țânțar cu ochi albaștri - "Stimatului prieten de-o viață, D.V. Marin, și întregii 355 sale familii, pentru tot ce este și mai cu seamă ce va fi,...! Cu drag, Constantin Slavic !" - 26 iunie 2009 39. Ciochină Barbu Ioan și Marin Dorian îndrumătorul societăților specializate în pază și protecție - "De la nepotu', multă sănătate." 40. Ștefan Racovitză Cu mâinile de cap - "Domnului Dumitru Marin, cu cele mai prietenești gânduri din partea autorului, un nepot
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Les lettres françaises (Paris), Lumea, TV Vaslui, Unison Radio, Meridianul, Rampa, Ramuri (Craiova), România literară, Sonntag (Berlin), Teatr (Moscova), Teatr (Varșovia), Théatre dans le monde (Bruxelles), Teatrul, Tribuna (Cluj). Pentru vasluieni, rol excepțional în realizarea Festivalului Umorului, încurajarea talentelor locale. SLAVIC, Constantin, n.1932, 2 mai, Botoșani (G. Enescu): scriitor și ziarist. A urmat studiile școlii 371 profesionale din Brașov, apoi a urmat liceul și Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Debutează cu poezii, în 1950, în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
impact al 383 activităților sale literar - artistice și cu atât mai puțin... de model ! Cam aceeași situație o are Aurel Cehan, epigramist cu har, dar lipsă la chemări sociale, Constantin Jomir fost mare, acum doar bunic, Constantin Manea (epigramist), Constantin Slavic (povestitor, fără spor valoric, dar neodihnit), Leonard Ciureanu, poet abscons retras la țară, Mihai Ciobanu (pensionat și din viața publică), Nicolae Ariton (profesor la Dănești), un prozator de tip special, ș.a., ș.a. Cum să-i putem considera cu influență socialculturală
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Aleksandr Solzhenitsyn, in Harold Bloom (ed.), Aleksandr Solzhenitsyn. Modern Critical Views, Chelsea House, Philadelphia, 2001, pp. 171-182. Iordache, Emil, "Mai mult decât literatură", în Convorbiri literare, nr. 7, iulie 1997, p. 18. Kern, Gary, "Solzhenitsyn's Portrait of Stalin", în Slavic Review, vol. 33, nr. 1 (martie 1974), pp. 1-22. Kobets, Svitlana, "The Subtext of Christian Asceticism in Aleksandr Solzhenitsyn's "One Day in the Life of Ivan Denisovich"", în Harold Bloom (ed.), Aleksandr Solzhenitsyn. Modern Critical Views, Chelsea House, Philadelphia
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
115. 219 Ibidem, p. 574. 220 Ibidem, p. 575. 221 Ibidem, p. 314. 222 А. Солженицын, В круге первом. Малое собрание сочинений в семи томах, том 2, ИНКОМ-НВ, Москва, 1991, c. 7. 223 Gary Kern, Solzhenitsyn's Portrait of Stalin, "Slavic Review", vol. 33, nr. 1 (Mar., 1974), p. 2. 224 G. Nivat, Le phénomène Soljénitsyne, Fayard, Paris, 2009, p. 125. 225 Ibidem. 226 А. Солженицын, В круге первом. Малое собрание сочинений в семи томах, том 2, ed. cit, c. 91
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]