154 matches
-
SÂRCU, Polihronie (30.VII.1855, Strășeni, j. Lăpușna - 23.VI.1905, Sankt Petersburg), slavist. Provenit dintr-o familie de răzeși, este fiul lui Agapie Sârcu. A urmat clasele primare la mănăstirea Căpriana, unde a avut prilejul să învețe și limba bulgară. Își continuă studiile la Seminarul Teologic din Chișinău, apoi la Odessa și Sankt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
care îmi era cu totul necunoscut și care ar trebui popularizat. Renunțând la arheologia de teren, mă preocupă în prezent toponimia veche a țării, de care nu s-a ocupat nimeni serios, iar cine s-a ocupat a compilat părerile slaviștilor străini și români și acelea eronate, denaturând o disciplină a istoriei, tot atât de importantă ca și arheologia. Un singur exemplu - ca să fiu în notă - Suceava. După Bogrea și Iorgu Iordan nu are nimic contra, numele ar veni de la soc, de unde soceavă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Romănia i edno neino proizvedenie (1905). Dincolo de unele opinii preconcepute privind specificul culturii vechi românești în limba slavonă, studiul reprezintă o prefigurare a viitoarei sale teze de doctorat, susținută în 1907 la Universitatea din Leipzig, în urma referatelor favorabile date de slavistul August Leskien și de Gustav Weigand, directorul Institutului de Limba Română. După un scurt stagiu ca asistent de limba bulgară pe lângă Weigand, revine în țară, unde este numit docent (1909), apoi profesor suplinitor (1915) și titular (1922) de etnografie bulgară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
cerut să jure că vor publica Consultatio catholica. Din motive neclare, cei doi nu și-au putut ține jurământul. Și mai misterioase sunt motivele pentru care ei au ascuns capodopera. Aceasta nu a fost descoperită decât în 1935, din întâmplare. Slavistul Dimitrie Tschijewskij a dat peste manuscrise într-o bibliotecă insignifiantă, aparținând Casei orfanilor din Halle. Nu s-a putut lămuri în mod clar nici când și nici de ce au ajuns acolo. S-a emis ipoteza că este vorba de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
MIHĂILĂ, Ileana (1.II.1959, București), istoric literar, editor și traducător. Este fiica Violetei Mihăilă (n. Popescu), redactor de editură, și a lui Gheorghe Mihăilă, slavist. Urmează școala generală și liceul în București, după care va absolvi, în 1982, Facultatea de Limbi Străine a Universității din același oraș, secția franceză-spaniolă. În 1991 își susține doctoratul în filologie. Funcționează o vreme ca profesoară în învățământul mediu, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
târziu : Vasile nu m-a sunat, îmi pare rău că nu l-am putut ajuta, găsisem o parte din răspunsul juridic pe care îl căuta. Muzeul de Istorie din Suceava. Profesorul care mi-a coordonat doctoratul la Universitatea din Geneva, slavistul Georges Nivat, m-a sfătuit ca niciodată să nu omit să vizitez micile muzee de provincie, adevărate mine de aur pentru înțelegerea profundă a regiunilor unde se găsesc. El însuși a vizitat zeci de muzee de-a lungul și de-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
În ceea ce privește creștinismul răsăritean, este remarcată „suspiciunea față de trup, în special cel al femeii, o temă recurentă a monahismului răsăritean începând cu secolul al IV-lea” (Delumeau, 1986 : 110). Nu doar antropologia religiilor a sesizat acest aspect esențial al practicii feminine. Slavistul Georges Nivat, fin cunoscător din interior al Orto doxiei, notează într-un jurnal de călătorie prin Rusia contemporană faptul că, în cadrul acestei confesiuni, corpul joacă un rol esențial în înțelegerea credinței. „Corpul feminin este cel care pricepe, face mătănii, sărută
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
volume din Vițelul și stejarul. Însemnări din viața literară, traduse de Maria Nastasia și Ion Nastasia. Această apariție este urmată, în 2005, de volumul Ca bobul între pietrele de moară. Însemnări din exil (1974-1978), tălmăcit de Nicolae Vrublevschi. Le datorăm slaviștilor Adriana Nicoară și Leonte Ivanov apariția în anul 2008 în traducere românească a povestirii Mâna dreaptă, al cărei subiect se întemeiază pe aceeași perioadă din viața scriitorului rus care stă și la baza romanului Pavilionul canceroșilor. În anul 2009 apărea
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
, Mihai (22.II.1936, Câmpulung), slavist. Este fiul Ecaterinei (n. Eugeniu) și al lui Ion Mitu, contabil. După absolvirea Facultății de Filologie din București (1959) este angajat cadru didactic la Catedra de limbi slave, devenind profesor în 1999. În 1961-1962 este bursier UNESCO la Varșovia, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
UNESCO la Varșovia, iar între 1969 și 1976 predă limba și literatura română la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Își susține în 1971 doctoratul cu teza Opera filologică și lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu în contextul relațiilor româno-slave. Membru al Asociației Slaviștilor din România, devine secretar (1976) și vicepreședinte (1991) al acestei asociații, fiind totodată și secretar, apoi redactor-șef adjunct al publicației „Romanoslavica”. Colaborează la „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Barok” (Varșovia). Va fi distins cu înalte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
despre Sadoveanu (1977); antologia Sadoveniana, Editura Ion Creangă (1977). 5. Sévigné, Marie de Rabutin-Chantal, marchiză de (1626-1696), literată franceză. 6. Valeria Sadoveanu (n. Mitru) (1907-1985), a doua soție a scriitorului, publicistă și traducătoare. 7. Ilie Bărbulescu (1873-1945), lingvist și filolog, slavist, profesor la Universitatea ieșeană (1909-1945). ANEXE Fotografii și manuscrise inedite 19 octombrie 1961, ultima zi din viața scriitorului (Fotografie de Dan Grigorescu) Mască mortuară (Fotografie de Dan Grigorescu) Mască mortuară (Fotografie de Dan Grigorescu) Mulajul mâinii drepte (Fotografie de Dan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și o bună cunoaștere a vieții acestuia. Scoasă la iveală abia în 1905, ca manuscrisul cu numărul 58 din fondul colecției A. Iațimirski, Autobiografia a cunoscut o primă ediție publicată a textului original integral slavon abia în 1986, prin grija slavistului grec din Tesalonic, A. E. N. Tachiaos. Tot în acel an, a fost finalizată și traducerea în limba română a textului de către Dr. Elena Lința, versiune care va apărea însă, mult mai târziu, în două ediții din 1996 și în 2002
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
două manuscrise. Primul s-a găsit la sfârșitul Mineiului pe februarie, tipărit la Râmnic în 1780. Cel de al doilea (cu un text interpolat) se păstrează într-un miscelaneu de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (ms. 952-fila: 111-121), donat de slavistul A. Iațimirski, la 18 iunie 1899. Primul dintre manuscrise a fost descoperit în Biblioteca Mănăstirii Neamț, în 1957, de către diaconul I. Ivan și s-a publicat în 1964, în revista „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, de către același autor, „O sută șaptezeci
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Oricum, textul deja identificat ca fiind Autobiografia (sau prima parte a acestei Autobiografii) lui Paisie Velicikovski, în redactarea sa autografă, deși descoperit în 1905, a cunoscut o primă ediție publicată a textului original integral slavon abia în 1986, prin grija slavistului grec din Tesalonic, A. E. N. Tachiaos. Ulterior, textul a fost tradus în limbile italiană, franceză, engleză și a făcut înconjurul lumii. În România, deși traducerea textului din slavonă în română a fost finalizată încă din 1986, de dr. Elena Lința
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
despre rusism. S-au reliefat trăsături individualizante, s-au identificat componente constitutive ale profilului rusesc, de fiecare dată însă, inefabilul, însăși fibra cea mai intimă a Rusiei a rămas înafara oricăror definiții. În notele sale de călătorie din 1997, reputatul slavist francez Georges Nivat scria: „Rusismul nu este decât o modalitate de situare față de Europa.” (La pas prin noua Rusie, Compania, București,2004, p.174). Și totuși, rusismul nu poate fi redus la o simplă relaționare față de un alt spațiu geografic
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sultanii și craii unguri. Există dovezi documentare din care rezultă trecerea pe acest drum a altor multe figuri istorice, dar și a parcurgerii zilnice a cărăușilor, transportatori de mărfuri. Elocvente, în acest sens, sunt documentele publicate de cunoscutul istoric și slavist Ion Bogdan, în "Documente și regește privitoare la relațiile Țării Românești cu Brașovul și Ungaria, în secolele XV-XVI.", București, 1902. Aceste documente sunt, în fapt, hrisoave domnești care stabileau normele și tarifele vamale, în cazul nostru, pentru vămile de la Dâmbovița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de la Brad (Omagiu lui Ion Ionescu de la Brad, 1957; In memoriam. Ion Ionescu de la Brad, 1971ă. De-a lungul anilor a participat la mai multe manifestări științifice naționale și internaționale. Pentru meritele sale științifice a fost ales membru al Asociației Slaviștilor din România (1964ă, al Societății de Științe Istorice din România (1970ă, al Asociației Oamenilor de Știință din România (1986ă etc. Stins din viață, la 25 mai 1995, Dr. Alexandru Andronic a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. BACIU, IOAN
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de titluri (studii, articole, recenzii, noteă, se referă la domeniul lingvisticii, cât și la cel al istoriei și criticii literare. Ca amploare însă, problemele de limbă care l-au atras depășesc cele două domenii amintite mai sus. Fiind un eminent slavist, cercetările sale din domeniul filologiei slave și al lingvisticii ruse au dus la elaborarea unor studii care ocupă un loc de frunte în activitatea sa științifică. În această direcție, în afară de Gramatica limbii ruse și Cursul de limba slavă veche, se
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
chipurile auditorilor, atente, pare să fi plăcut. Erau În sală și reprezentanții legațiilor celor 2 Germanii. Cel al DDR-ului mereu Întreba pe interpreta sa și-și nota câte ceva (După câte mia spus aceasta și faptul că prof. univ. Chițimia, slavistul, salutându-mă, a destăinuit sălii, că am 87 ani și sala m-a aplaudat). Nu regreta (ci noi trebuie s-o facem), că ai părăsit Flt., căci sănătatea matale e mai presus de toate. Dacă mata găseai locuință la Flt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
artelor), Vera Cancel (asistent provizoriu slavistică) - București; Petru Caraman (slavistică), Anton Nițu (asistent arheologie și preistorie), V. Constantinescu (asistent Institutul de Istorie Națională), N. Iordăchescu (idem) - Iași; Ion Iosif Rusu (asistent Institutul de Studii Clasice) - Cluj-Napoca. Tot atunci erau pensionați slavistul P. Cancel (București) și istoricul literaturii române vechi Grigore Scorpan (Iași). Cei apropiați orientării guvernamentale au fost privilegiați: A. Oțetea a trecut de la Catedra de Istorie economică (desființată) în locul lui Gh. Brătianu (Istorie universală), E. Condurachi și-a transferat Catedra
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și literatura română, Universitatea din Roma); în Franța - Școala Română de la Paris: Constantin Marinescu (director; fost profesor de istorie medievală universală la Cluj-Napoca 1925-1943, unde fusese și director al Institutului de Istorie Universală; după 1945 activează în străinătate), Grigore Nandriș (slavist, lector la Institutul de Limbi Orientale din Paris începând din 1947), Emil Turdeanu (slavist, din 1947 rămâne la Paris, fiind „maâtre des recherches” la CNRS), Alexandru Ciorănescu (filolog, doctor la Sorbona, cercetător la CNRS din 1948), Bazil Munteanu (subdirector; profesor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
director; fost profesor de istorie medievală universală la Cluj-Napoca 1925-1943, unde fusese și director al Institutului de Istorie Universală; după 1945 activează în străinătate), Grigore Nandriș (slavist, lector la Institutul de Limbi Orientale din Paris începând din 1947), Emil Turdeanu (slavist, din 1947 rămâne la Paris, fiind „maâtre des recherches” la CNRS), Alexandru Ciorănescu (filolog, doctor la Sorbona, cercetător la CNRS din 1948), Bazil Munteanu (subdirector; profesor de limba și literatura franceză), Nicoară Beldiceanu (turcolog, din 1948 se stabilește în Franța
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Biblie, Ruth, bineînțeles în versiunea de la 1688. Paul Miron și-a dat seama de la început că ,o nouă ediție a Bibliei 1688 nu poate fi decât o lucrare colectivă, la care să participe cercetători din felurite domenii, ebraiști și eleniști, slaviști, teologi, istorici ai limbii și ai literaturii, de artă și ai religiilor", după cum mărturisea în prefața încercării din 1984. Colaborarea dintre Iași și Freiburg a început încă din 1975, într-o ,Societate de studii germano-română". Cooperarea privitoare la editarea Bibliei
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
apărute în colecțiile Editurii Univers, studiile lui Ion Vasile Șerban aduceau o perspectivă nouă asupra unei literaturi cu care cultura noastră s-a întâlnit târziu și, din păcate, mai ales într-un context puternic ideologizat. Fără să fie el însuși slavist - ceea ce înseamnă și că nu a căzut pradă tentației supralicitării obiectului -, eminentul teoretician și sociolog al literaturii a lecturat câțiva autori fundamentali (de la Lev Tolstoi la Valentin Rasputin și de la Turgheniev la Soljeniț`n) cu o pasiune genuină și cu
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
o bună echipă de bizantinologi care îl cunoșteau din România. Jean Gouillard, Helène Ahrweiller, Jacque Bompaire. Încadrarea în Centrul Național de Cercetări Științifice (Centre National de Recherches Scientifiques - CNRS) nu a fost prea grea. A găsit acolo pe Emil Turdeanu, slavist, pe Nicoară Beldiceanu, orientalist. Începea în Franța o nouă activitate de cercetare, având ca rezultat o nouă teză de doctorat - a doua! A obținut titlul doctoral cu lucrarea Les documents roumains du mont Athos, în 1979 (materialul fusese adunat în timpul
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]