154 matches
-
slave sudice (1958-1961), al Catedrei de limbi slave (1961-1977, 1985-1990), prodecan al Facultății de Filologie (1960-1963), prodecan (1963-1967, 1979-1982) și decan al Facultății de Limbi Slave (1967-1972). A fost, de asemenea, secretar (1958-1966) și președinte (1990 și 1993) al Asociației Slaviștilor din România. Va funcționa, din 1990, ca redactor-șef al publicației „Romanoslavica” și ca director al Editurii Academiei. Debutează în volum în 1960, publicându-și teza de doctorat, Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic. Cuvintele sud-slave împrumutate, afirmă
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
, Mihai (22.II.1936, Câmpulung), slavist. Este fiul Ecaterinei (n. Eugeniu) și al lui Ion Mitu, contabil. După absolvirea Facultății de Filologie din București (1959) este angajat cadru didactic la Catedra de limbi slave, devenind profesor în 1999. În 1961-1962 este bursier UNESCO la Varșovia, iar
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
UNESCO la Varșovia, iar între 1969 și 1976 predă limba și literatura română la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Își susține în 1971 doctoratul cu teza Opera filologică și lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu în contextul relațiilor româno-slave. Membru al Asociației Slaviștilor din România, devine secretar (1976) și vicepreședinte (1991) al acestei asociații, fiind totodată și secretar, apoi redactor-șef adjunct al publicației „Romanoslavica”. Colaborează la „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Barok” (Varșovia). Va fi distins cu înalte
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
BARBORICĂ, Cornel (5.IV.1931, Turnu Severin), slavist, comparatist și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Mardale), croitoreasă, și al lui Gheorghe Barborică, cizmar. Absolvent al Liceului „Traian” din Turnu Severin (1949), urmează doi ani la Facultatea de Filologie din București, apoi alți cinci la Bratislava, luându-și licența
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
și elementele slave vechi. Consacrându-se revistei „Arhiva”, reînviata în 1921 sub direcția să, va fi prezent număr de număr cu studii și articole, documente, note filologice și etimologice, imprimând publicației o agresivitate de temut. O bună parte din cercetările slavistului sunt legate direct de istoria literaturii române, B. atrăgând atenția că el este preocupat îndeosebi de „romanistica”. Curentele literare la români... este o sinteză a cercetărilor privind chestiunile controversate din epoca veche a culturii și a literaturii noastre. Cu o
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
RIR, 1932, 2-3; Valentin Gr. Chelaru, Legende care dispar..., Iași, 1936; I. Pătruț, Ilie Bărbulescu, DR, 1948, 357; Diomid Strugaru, Corespondență inedită I. Bogdan - Ilie Bărbulescu, TMS, 1970, 3; Omagiu lui Ilie Bărbulescu AUI, lingvistică, ț. XVIII, 1971; Diomid Strugaru, Slaviștii români Ioan Bogdan și Ilie Bărbulescu în lumina unei corespondențe inedite, RSL, 1972, 333-346; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 188-194; I. D. Lăudat, Ilie Bărbulescu despre unele probleme ale literaturii române vechi, AUI, literatura
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
lui Herodot din Persia și Germanii europei, între Veneții din Armorica (Bretagne)Venzii din Prusia și locuitorii Veneției, și așa mai departe. Această teorie a germanismului popoarelor băștinașe din vechea Dacie a și fost aproape părăsită în vremile mai noi. Slaviștii în dorința lor de a scormoni rădăcinile rasei lor în timpurile cele mai vechi, pentru a adăuga astfel și dreptul istoric la predomnirea numerică a neamului lor în părțile Europei răsăritene, se silesc a dovedi că vechea poporație a peninsulei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
reocupată de ea sub regele bulgar Krumus. Teoria lui șafarik, că resturile romane rămase în Dacia s-a retras la munte, de unde apoi s-a coborât spre a umple șesurile țărilor, ca cea mai apropiată adevărului, a fost împărtășită de slaviștii mai noi precum Kopitar, Miklosich și de învățații germani Hoff, Wietersheim și Th. Mommsen. Roesler în fine reîmprospătă teoria lui I. Chr. Engel că românii din a stânga Dunării au imigrat în Dacia pe la capătul veacului al doisprezecelea și în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
le citim în Românul. Cât despre numele Jidova, el nu este de origine romană, ci stă desigur în legătură cu forma jidovină, care se găsește adesea în documentele vechi românești și însemnează scursătură de apă. [1 octombrie 1876] O MISTIFICAȚIE ARHEOLOGICĂ Un slavist modern căpătă la 1854 informația că la mănăstirea Banja în Dalmația ar fi un patrafir de matasă împodobit cu mărgăritare și împletit cu aur și cu argint. Pe el se reprezintă mai multe chipuri de sânți, iar pe partea de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Stroe Vestolmiu, jupâneasa Erosima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stiești". Unde însă să fi fost mănăstirea Stiești? Cine sânt personagele lui jupân Stroe și Erosimei? Cum de se află acest patrafir la mănăstirea Banja? Un alt slavist, mult mai celebru, profesorul Fr. Miklosich, cercetând la rândul său mănăstirea Banja, publică în 1858 inscripțiunea de pe patrafir în fruntea monumentelor privitoare la istoria Serbiei, Bosniei și Ragusei; o publică însă cu următoarele modificări: Jupân Stroe Vestolmiu, jupâneasa lui, Sima
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de principii slavismului, Kukulievich și Miklosich, autorități în materie de diplomatică și paleografie slavă. D. Hasdeu, în studiul Limba slavică la români, a dovedit cu monumente lapidare, acte și cronice contimporane, prin limba chiar a inscripțiunii: 1. că cei doi slaviști au citit rău veleatul 1114, 2. că jupân Stroe velstolnic din inscripțiune este vestitul general al lui Mihai Viteazul, Stroe Buzescul, iar jupânița Sima, soția lui; și a conchis de aci că Stroie Stolnicul cu soția sa depuseră faimosul lor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
volume din Vițelul și stejarul. Însemnări din viața literară, traduse de Maria Nastasia și Ion Nastasia. Această apariție este urmată, în 2005, de volumul Ca bobul între pietrele de moară. Însemnări din exil (1974-1978), tălmăcit de Nicolae Vrublevschi. Le datorăm slaviștilor Adriana Nicoară și Leonte Ivanov apariția în anul 2008 în traducere românească a povestirii Mâna dreaptă, al cărei subiect se întemeiază pe aceeași perioadă din viața scriitorului rus care stă și la baza romanului Pavilionul canceroșilor. În anul 2009 apărea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
private. Trebuie ca noua stare de lucruri să fie clară, notărită, statornică. [25 august 1878] DR. BARBU CONSTANTINESCU, PROBE DE LIMBA ȘI LITERATURA ȚIGANILOR DIN ROMÎNIA București, Tipografia Societății Academice, 1878, 1 vol. 8, 112 pag. De mult încă, eruditul slavist Fratz Miklosich, care în anii din urmă s-a ocupat cu deosebită atenție de dialectele și migrațiunea țiganilor, ceruse în convorbiri private și prin scrisori de la cunoscuții săi din România detalii asupra limbei țiganilor de la noi. Presupunem că și adunarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au influențat sub raportul rasei, al limbii, al organizării sociale și de stat, sub raportul cultural și bisericesc. Niciun alt popor năvălitor nu a avut o înrâurire așa de puternică asupra noastră. De aceea s-a și spus chiar, de către slavistul Ion Bogdan, că nu poate fi vorba de poporul român decât după amestecul cu Slavii" (Giurescu, 1942, p. 75). Simțind totuși pericolul unei supralicitări a componentei slave în constituția etno-spirituală a românilor, Giurescu se grăbește să adauge o serie de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țăranii, plebea și sclavii care au rămas] sunt liberi! Popoarele migratoare i-au eliberat" (p. 18). Inovația interpretativă nu este totuși de o radicalitate absolută. La fel cum slavofilia explicită din istoriografia comunistă își are prefigurațiile în concepția istorică a slavistului I. Bogdan (1894), tot așa și ideea retragerii aureliane ca eliberare poate fi reperată la I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Reprezentanții Școlii Ardelene au susținut ideea originii latine a românilor; marele slavist Paul Joseph Schafarik în 1844 neagă amestecul tracilor și geto- dacilor cu romanii. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
au influențat sub raportul rasei, al limbii, al organizării sociale și de stat, sub raportul cultural și bisericesc. Niciun alt popor năvălitor nu a avut o înrâurire așa de puternică asupra noastră. De aceea s-a și spus chiar, de către slavistul Ion Bogdan, că nu poate fi vorba de poporul român decât după amestecul cu Slavii" (Giurescu, 1942, p. 75). Simțind totuși pericolul unei supralicitări a componentei slave în constituția etno-spirituală a românilor, Giurescu se grăbește să adauge o serie de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
țăranii, plebea și sclavii care au rămas] sunt liberi! Popoarele migratoare i-au eliberat" (p. 18). Inovația interpretativă nu este totuși de o radicalitate absolută. La fel cum slavofilia explicită din istoriografia comunistă își are prefigurațiile în concepția istorică a slavistului I. Bogdan (1894), tot așa și ideea retragerii aureliane ca eliberare poate fi reperată la I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ce să mai vorbim! Securitatea avea, însă, propriile criterii de apreciere, așa că profesorul a fost mai întâi dat afară de la catedră, apoi arestat și ținut șapte luni în anchetă fără nici o hotărâre judecătorească ori act administrativ. Caraman a fost un slavist eminent, cu studii la Cracovia (unde și-a susținut doctoratul) Varșovia, Viena, Praga, Belgrad, Zagreb. În 1934 a fost numit director al Institutului Român de la Sofia. Din 1938, a preluat catedra de slavistică a Universității din Iași. Interesant este că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
manifestau dușmănie fățișă față de Uniunea Sovietică". Cel mai incriminat: Labiș! ("Dacă cineva puternic / Va veni (dirijându-mă, n. aut.)/ Îi voi răspunde: nu cred.") Cam în aceeași ordine de idei, Horia Zilieru era apreciat ca fiind "rămas în urma vieții", iar slavistul Zacordoneț era "vechi reacționar" (fiindcă nu-i cita pe Lenin și Stalin)... * T oate orașele moldave, și în special cele două capitale, Iașii și Suceava, dețin informații amănunțite cu privire la vechile zidiri, mai cu seamă cele religioase: ani de fundare, ctitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Revista de pedagogie. Organ al Institutului de științe pedagogice. București. RPsih = Revista de psihologie. Academia Republicii Populare Române, Institutul de psihologie. București. RRL = Revue roumaine de linguistique. București, EARSR. RRPs = Revue roumaine de psychologie. București, EAR. RS = Romanoslavica. București, Asociația slaviștilor din RPR. RSS = Revue des sciences sociales. Série de Psychologie. București. RTȘ = Radioteleșcoală. Culegere editată de Revista de pedagogie. București. RUB = Revista Universității “C.I.Parhon”, [București]. RUC = Reprografia Universității din Craiova, Craiova. S = Scînteia. Organ al Comitetului Central al PMR
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
târziu : Vasile nu m-a sunat, îmi pare rău că nu l-am putut ajuta, găsisem o parte din răspunsul juridic pe care îl căuta. Muzeul de Istorie din Suceava. Profesorul care mi-a coordonat doctoratul la Universitatea din Geneva, slavistul Georges Nivat, m-a sfătuit ca niciodată să nu omit să vizitez micile muzee de provincie, adevărate mine de aur pentru înțelegerea profundă a regiunilor unde se găsesc. El însuși a vizitat zeci de muzee de-a lungul și de-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
În ceea ce privește creștinismul răsăritean, este remarcată „suspiciunea față de trup, în special cel al femeii, o temă recurentă a monahismului răsăritean începând cu secolul al IV-lea” (Delumeau, 1986 : 110). Nu doar antropologia religiilor a sesizat acest aspect esențial al practicii feminine. Slavistul Georges Nivat, fin cunoscător din interior al Orto doxiei, notează într-un jurnal de călătorie prin Rusia contemporană faptul că, în cadrul acestei confesiuni, corpul joacă un rol esențial în înțelegerea credinței. „Corpul feminin este cel care pricepe, face mătănii, sărută
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care îmi era cu totul necunoscut și care ar trebui popularizat. Renunțând la arheologia de teren, mă preocupă în prezent toponimia veche a țării, de care nu s-a ocupat nimeni serios, iar cine s-a ocupat a compilat părerile slaviștilor străini și români și acelea eronate, denaturând o disciplină a istoriei, tot atât de importantă ca și arheologia. Un singur exemplu - ca să fiu în notă - Suceava. După Bogrea și Iorgu Iordan nu are nimic contra, numele ar veni de la soc, de unde soceavă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de la Brad (Omagiu lui Ion Ionescu de la Brad, 1957; In memoriam. Ion Ionescu de la Brad, 1971. De-a lungul anilor a participat la mai multe manifestări științifice naționale și internaționale. Pentru meritele sale științifice a fost ales membru al Asociației Slaviștilor din România (1964), al Societății de Științe Istorice din România (1970), al Asociației Oamenilor de Știință din România (1986ă etc. Stins din viață, la 25 mai 1995, Dr. Alexandru Andronic a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. BACIU, IOAN
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]