149 matches
-
Ollivier, Sophie, "The World of Detention in Dostoevsky and Solzhenitsyn", în Harold Bloom (ed.), Aleksandr Solzhenitsyn, Modern Critical Views, Chelsea House, Philadelphia, 2001, pp. 161-170. Rotundu, Vasile, Adriana Nicoară, "Concepția despre limbă a lui Al. I. Soljenițîn", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1996, pp. 21-32. Spitz, Sheryl A., "The Impact of Structure in Solzhenitsyn's "Matryona's Home"", în Russian Review, vol. 36, nr. 2 (Aprilie 1977), pp. 167-183. Vasile, Geo, "Soljenițîn: Viața si
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui Soljenițîn: Le phénomène Soljénitsyne, Fayard, Paris, 2009, pp. 85-112. 105 A. Soljenițîn, Vițelul și stejarul, vol. I, ed. cit., p. 470. 106 Ibidem, p. 10. 107 Sorina Bălănescu, "Spiritul lui Soljenițîn: libertatea și locul din vis", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, p. 75. 108 Vladimir Bukovski, Și se întoarce vântul, traducere din limba rusă și note de Dumitru Balan, Fundația Academia Civică, București, 2002, p. 124. Scrierea autobiografică a lui Vladimir Bukovski
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
текста и коммент. И.П. Сиротинской, АСТ, Москва, 2001, c. 379. 130 A. Soljenițîn, Vițelul și stejarul, vol. I, ed. cit., p. 392. 131 A se vedea Sorina Bălănescu, Spiritul lui Soljenițîn: libertatea și locul din vis, în "Studii de slavistică", vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, p. 73. 132 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 350. 133 Vezi Luba Jurgenson, L'expérience concentrationnaire est-elle indicible? Essai. Préface de Jacques Catteau, Éditions du Rocher, Monaco
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cit., p. 153. 354 Idem, O zi din viața lui Ivan Denisovici, ed. cit., p. 137. 355 Ibidem, p. 35. 356 Ibidem, p. 37. 357 Ibidem, p. 36. 358 Livia Cotorcea, "Al. Soljenițîn sau "lumina din noi", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1996, p. 83. 359 A. Soljenițîn, Gospodăria Matrionei, ed. cit., p. 10. 360 Ibidem, p. 24. 361 A. Урманов, Творчество Александра Солженицына. Третье издание, Издательство "Флинта", Издательство "Наука", Москва, 2009, c. 88
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cercetat din acest punct de vedere arhivele Dubrovnicului. Însă cercetările acestea nu sunt complecte. Într-o publicație locală "Zbornicul lui Repetar", tipărit cu ocazia sărbătoririi scriitorului cu numele de mai sus, am găsit un articol de însemnări ale profesorului de slavistică de la Iași Ilie Bărbulescu 7, în care vorbește de negustori și bancheri din Dubrovnic, pe vremea voevodului Moldovei Alexandru Lăpușneanu și din altă epocă mai târzie; și nu numai în Moldova, ci și în Muntenia. Ilie Bărbulescu a dat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
avansat conferențiar. În această perioadă, a predat cursurile Istoria pedagogiei și Legislația școlară. Din anul 1949, a fost numit profesor suplinitor de Limbă și Literatură rusă la Facultatea de Filologie a Universității Al.I.Cuza, preluând și șefia Catedrei de Slavistică. Astfel, a devenit cunoscut nu numai ca filosof, pedagog și sociolog, ci și ca istoric și critic literar, unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii și literaturii ruse și slave, în general. Profesorul Vasile Harea a funcționat în învățământul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
nota maximă. În anul 1948 a devenit lector universitar. În noua sa calitate, a contribuit substanțial la reorganizarea, pe baze moderne, a secției de limba și literatura rusă. Ca șef al catedrei s-a preocupat atât de relansarea studiilor de slavistică cât și de formarea, sub raport didactic și științific, a cadrelor tinere. Odată cu reînființarea secției de limba și literatura franceză, în 1957, a fost transferată în noul colectiv, potrivit opțiunii sale. A devenit, din acel moment, principala colaboratoare a profesorului
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Școala Normală V. Lupu -, unde a predat limba română și limba latină. Anul 1941 marchează intrarea sa în învățământul universitar ieșean, căruia i-a dedicat 34 de ani, până în 1975 când s-a pensionat la cerere. Asistent la Catedra de slavistică a Facultății de Litere și Filozofie din Iași, în 1941, A. Zacordoneț a fost numit lector în 1948, dată când a luat ființă, la Universitatea Al.I.Cuza, o secție de limba și literatura rusă. A funcționat o scurtă perioadă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
nota maximă. În anul 1948 a devenit lector universitar. În noua sa calitate, a contribuit substanțial la reorganizarea, pe baze moderne, a secției de limba și literatura rusă. Ca șef al catedrei s-a preocupat atât de relansarea studiilor de slavistică cât și de formarea, sub raport didactic și științific, a cadrelor tinere. Odată cu reînființarea secției de limba și literatura franceză, în 1957, a fost transferată în noul colectiv, potrivit opțiunii sale. A devenit, din acel moment, principala colaboratoare a profesorului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
fost înmormântată la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -POPA, I. N., Emilia - Wanda Levițchi, în „Analele Universității Al. I. Cuza”, 1984, fasc. 2, p. 249 -CANTEMIR, NATALIA, Emilia - Wanda Levițchi - profesoară și traducătoare, în vol. „80 de ani de slavistică la Universitatea din Iași ”, Centrul de multiplicare al Universității Al. I. Cuza din Iași, 1987, p. 297 - 305 -BUȚUREANU, SILVIA, Emilia Wanda Levițchi (1916 - 1964) profesoară și traducătoare; Iași, 2003, 2p. mss (în arhiva autorului LIVADITTI, NICCOLÓ ( 1804 - 1858 ) PICTOR
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în română adăpostind în sbornice și manuscrise tot ce a fost superstiție, tipic ori naivitate. Accentuarea, oarecum vehementă, a absenței în literatura română veche a textelor din Antichitatea clasică și din umanismul bizantin îl apropie pe Ș. de orientarea din slavistică (reprezentată de Francis J. Thomson și Victor M. Zivov), potrivit căreia materialul literar slav ortodox premodern reflectă nu cultura bizantină, ci universul monasticismului bizantin - un fel de elenism vulgarizat -, refractar la cultura laică. Două dintre studiile sale dinainte de cel de-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
obține prin concurs o bursă în Polonia, unde își continuă studiile (1934-1938). Teza de doctorat, Cronica lui Grigore Ureche, o va susține în 1940. Își începe cariera universitară în 1942, la Catedra de literatură veche, continuând-o la secția de slavistică, până în 1973, când este numit profesor consultant. În același timp lucrează și la Institutul de Istorie Literară și Folclor (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”), de la înființarea acestuia, îndeplinind diverse funcții, de la secretar științific (1949) până la șef de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
două contribuții sovietice lingvistice: vol. I din Enciclopedia lingvisticii slave: Limbile slave de vest (Moscova, 1941) de prof. A.M. Selișcev, și revista Izvestija Akademii Nauk S.S.S.R. Otdelenje literatury i jazyka, nr. 1, Moscova, 1941, în care se găsesc studii de slavistică, literatură și teorie lingvistică (despre școala lui N. Marr și teoria existenței unei limbi comune indo-europene). în aceeași revistă semnalăm și predispoziția colaboraționistă a lui D. Bodin - director locțiitor al Institutului de Istorie Națională din București și al Revistei istorice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Gh. Brătianu (istoria universală), I. Hudiță (istoria diplomației), V. Papacostea (istoria popoarelor balcanice cu privire specială la românii din sudul Dunării), Gh. Cantacuzino (instituții și istorie greco-romană), G. Fotino (istoria dreptului românesc), Alexandru Busuioceanu (istoria artelor), Vera Cancel (asistent provizoriu slavistică) - București; Petru Caraman (slavistică), Anton Nițu (asistent arheologie și preistorie), V. Constantinescu (asistent Institutul de Istorie Națională), N. Iordăchescu (idem) - Iași; Ion Iosif Rusu (asistent Institutul de Studii Clasice) - Cluj-Napoca. Tot atunci erau pensionați slavistul P. Cancel (București) și istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
I. Hudiță (istoria diplomației), V. Papacostea (istoria popoarelor balcanice cu privire specială la românii din sudul Dunării), Gh. Cantacuzino (instituții și istorie greco-romană), G. Fotino (istoria dreptului românesc), Alexandru Busuioceanu (istoria artelor), Vera Cancel (asistent provizoriu slavistică) - București; Petru Caraman (slavistică), Anton Nițu (asistent arheologie și preistorie), V. Constantinescu (asistent Institutul de Istorie Națională), N. Iordăchescu (idem) - Iași; Ion Iosif Rusu (asistent Institutul de Studii Clasice) - Cluj-Napoca. Tot atunci erau pensionați slavistul P. Cancel (București) și istoricul literaturii române vechi Grigore
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
provocată și întreținută de aluzii și iluzii livrești. „Întoarcerea în amintire” este unicul mijloc rodnic de spiritualizare a unei poezii care nu a ajuns să se lămurească și să se desprindă de abstracțiunile inculcate de bune lecturi. Anumite contribuții de slavistică a adus B. prin punerea în circulație, la noi, a unor interpretări mai recente referitoare la Cuvânt despre oastea lui Igor. SCRIERI: Al. Papadopol-Calimah și „Cuvânt despre expediția lui Igor”, Iași, 1939; Invitație la melancolie, Chișinău, 1940. Repere bibliografice: Dragomir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
Hjelmslev ca și americanii), cel puțin în perioada interbelică, la simple sugestii, însuși Jakobson a "revenit" în poetică abia după al doilea război mondial", până atunci informând mai mult pe cale personală despre descoperirile rușilor. Traduși fragmentar în reviste americane de slavistică *7, ei au 12 cunoscut o "relansare" mondială abia în 1955 prin volumul lui Ehrlich prefațată chiar de Wellek 1, încât Todorov avea dreptate să-i caracterizeze pe manșeta ediției lui din 1965 prin cuvintele une révolution méconnue. Interesant este
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
privitoare la poezia lui A. S. Pușkin “Cito v imeni tebe moem?...”// Lomonosov 2003, Moscova: MGU, 2003; * Iubirea- categorie retorica// Retorica în cadrul modernizării învățământului, Moscova: MPGU, 2004; Narator-cititor în proza în limba rusă a lui Vladimir Nabokov// Studii de slavistica, nr. 13, Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 2008. · comunicări științifice deosebite: * participare la Conferință Internațională “Lomonosov, 2003”, Ediția a Xa, din cadrul Universității de Stat “M. V. Lomonosov” din Moscova, Rusia, (2003); * participare la Conferință Internațională “Retorica în cadrul modernizării învățământului”, Ediția
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
și al lui Ștefan Pop. A absolvit Liceul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației (1925) și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1925-1928), unde l-a avut ca profesor pe Ovid Densusianu. Se specializează în slavistică la universitățile din Praga, Varșovia, Cracovia, Bonn (1929-1934), cu profesorii M. Murko, P. Bogatârev, I. Horak, M. Tille, Roman Jakobson. Se apropie de orientările structuraliste ale Cercului Lingvistic de la Praga și urmează cursuri de literatură comparată și folclor, de studiere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
doar câțiva dintre omologii dvs. în peninsulă. Împreună formați AISSECO (Asociația Italiană de Studii istorice asupra Europei Centrale și Orientale). Interesul este desigur reciproc și manifestat de statele regiunii prin reprezentanțele culturale în Italia sau diverse asociații mixte (de maghiaristică, slavistică, romanistică, balcanistică etc.). Care sunt punțile înspre/dinspre România? Înainte de toate, o precizare: din acest an am solicitat universității ca materia mea să se cheme Istoria Europei Centrale și Orientale. Actuala titulatură (Istoria Europei Orientale) mi se pare limitativă. E
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
una "pentru eternitate", autorul ei a avut un "orizont enciclopedic" și a fost "comparatist neîntrecut", "strălucit lingvist", în toate capitolele în cele despre anii studenției, în cele despre profesorul secundar, despre directoratul la Institutul Român de la Sofia, despre profesorul de slavistică la Universitatea din Iași (de unde a fost alungat abuziv în 1948 și n-a mai fost reprimit niciodată), în fine în capitolul despre anii în care Petru Caraman a trăit sub teroarea Securității, monografistul vine cu o informație am spune
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
colaborare între cele două instituții. Manifestarea științifică a mai cuprins și prezentarea preocupărilor din cadrul departamentului, precum și stadiul și tendințele în domeniu. Grație colaborării celor două instituții, se va organiza și un concurs de programare LabView pentru studenți. Ana-Maria Grad Zilele Slavisticii l Congres internațional, cu prezențe timișorene Orașul spaniol Granada a fost, la sfârșitul lunii septembrie, gazda celei de-a III-a ediții a Congresului Internațional „Zilele Slavisticii în Andaluzia. Slavistica la începutul secolului XXI“, organizat de Facultatea de Filosofie și
Agenda2004-43-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283003_a_284332]
-
va organiza și un concurs de programare LabView pentru studenți. Ana-Maria Grad Zilele Slavisticii l Congres internațional, cu prezențe timișorene Orașul spaniol Granada a fost, la sfârșitul lunii septembrie, gazda celei de-a III-a ediții a Congresului Internațional „Zilele Slavisticii în Andaluzia. Slavistica la începutul secolului XXI“, organizat de Facultatea de Filosofie și Litere de la Universitatea din Granada. Timișoara a fost reprezentată de prof. univ. dr. Maria Kiraly și conf. univ. dr. Maria Andrei, cadre didactice la Facultatea de Litere
Agenda2004-43-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283003_a_284332]
-
un concurs de programare LabView pentru studenți. Ana-Maria Grad Zilele Slavisticii l Congres internațional, cu prezențe timișorene Orașul spaniol Granada a fost, la sfârșitul lunii septembrie, gazda celei de-a III-a ediții a Congresului Internațional „Zilele Slavisticii în Andaluzia. Slavistica la începutul secolului XXI“, organizat de Facultatea de Filosofie și Litere de la Universitatea din Granada. Timișoara a fost reprezentată de prof. univ. dr. Maria Kiraly și conf. univ. dr. Maria Andrei, cadre didactice la Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie
Agenda2004-43-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283003_a_284332]
-
Vest. Comunicarea prezentată, „Bilingvismul și lingvistica comunicativă“, a fost primită cu interes și aprecieri pozitive din partea specialiștilor aflați la susținere, fiind publicată în documentele congresului. Participanții la congres s-au bucurat de prezența unor personalități recunoscute în domeniul rusisticii și slavisticii, lucrările congresului fiind structurate pe cinci secții principale: Lingvistică, Didactică, Folcloristică, Istorie și culturologie, Literatură și traductologie. Organizatorii le-au oferit participanților posibilitatea să prezinte aspecte din viața, istoria și cultura țării, a orașului sau a universității unde activează, delegația
Agenda2004-43-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283003_a_284332]