1,475 matches
-
de una singură, anvergura amețitoare a lui Mircea Cărtărescu: „«Adevăr zic vouă» - poate că sună nobil și canonic, ca frază a unei limbi de cult, dar niciodată nimeni n-a vorbit așa. E doar un calc după formarea dativului în slavonă. «Vă spun adevărul» e singura formă acceptabilă, și acest lucru e valabil pentru toate situațiile din cartea sfântă. Nimic nu trebuie căutat sau tălmăcit sau edulcorat pios și ipocrit. Dar sunt truisme. Câți intelectuali au citit însă Biblia cu mintea
Profesiunea mea, literatura (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5380_a_6705]
-
apărat de boierii potrivnici într-un fel cvasi-identic. Lipsește, e drept, invitația la ospăț, doar că nici ea nu era în afara acestui cadru, în care ucigaș și victimă împart același loc de pomenire. Iar deslușirea istoriei lor, scrisă cu slove slavone, trece nebăgată de seamă, până se șterge cu totul. Poanta nu-i lipsește acestei lecții de istorie în deplasare, care ar putea lesne aluneca în manierism și-n plictis, dar se păzește fără cusur. Deși mustește pretutindeni, Odobescu o ține
Afară din București by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5332_a_6657]
-
de a se îndumnezei încă din această viață. Sfârșitul verii, începutul toamnei În popor, această sărbătoare este prăznuită pe data de 6 august și este privită și ca începutul toamnei. Schimbarea la Față mai este numită și Obrejenia, denumire ce vine din slavonă și înseamnă transformare, schimbare. Denumirea în limbă greacă a sărbătorii este Metamorphosis (transfigurarea). Sfântul Antim Ivireanul o numește sugestiv Dumnezeiasca Înfrumusețare a lui Hristos. Superstiții în ziua Schimbării la Față Cei care nu țin această sărbătoare vor fi uscați și
Tradiții și obiceiuri pentru Schimbarea la Față: Ce nu ai voie azi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63647_a_64972]
-
sârbescul “vihor” (volbură), alții sunt de părere că ar avea o etimologie traco-dacică, după numele cetății “Biharea” (din bi - doi și harati - a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni; Bistrița-Năsăud - probabil de la râul Bistrița (denumire de origine slavonă - apă repede) și de la orașul Năsăud (din cuvântul german Nussdorf - Satul nucilor); Botoșani - de la un boier numit Botaș (cea mai veche pecete cunoscută până acum a Botoșaniului poartă inscripția “Pecetea târgului Botaș”); Brașov - de la numele râului Brașovia, azi identificat de
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
râul Jiu (“Jiul de munte”); Harghita - probabil din har (“deal” sau “munte” în limbile semitice și turcice); Hunedoara - de la orașul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad și vára - cetate (cetatea lui Hunyad); Ialomița - după râul Ialomița, denumire de origine slavonă (“ialov” - pustiu); Iași - posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, “yash” înseamnă “faimă”); Ilfov - denumire de origine slavonă; Maramureș - probabil compus din “mara
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
râul Ialomița, denumire de origine slavonă (“ialov” - pustiu); Iași - posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, “yash” înseamnă “faimă”); Ilfov - denumire de origine slavonă; Maramureș - probabil compus din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș: Mehedinți - din maghiară (méhed - prisacă, stupină; vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine); Mureș - după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris; Neamț - după
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
dacilor sub numele de Maris; Neamț - după orașul Piatra Neamț (“neamț” cu sensul de “german” - teutonii construind o fortificație în zonă); Olt - după râul Olt, cunoscut încă de pe vremea dacilor sub numele de Alutus; Prahova - după râul Prahova, denumire de origine slavonă (prah - cataractă de apă); Satu Mare - de la Sătmar, nume venind de la Zothmar, căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea; Sălaj - probabil din latinescul “silva” (pădure); Sibiu - de la numele râului Cibin (din latinescul Cibiensis - Cibinium); Suceava - probabil
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
progresivă; ea nu atinge proporțiile din registrul poetic, dar schimbă radical configurația registrului prozastic. În copilărie și adolescență, viitorul scriitor s-a aflat în proximitatea limbajului regional și arhaic al familiei sale de negustori tîrgovișteni; a învățat greaca și puțin slavona, dar nu știa încă să citească românește (vezi delicioasa autoparodie Dispozițiile și încercările mele de poezie). În această incertitudine lingvistică, primele proze vag literare ni-l arată pe Heliade locvace și plebeian, cu facondă de mahala. Pe măsură însă ce
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
626 de pagini, dar care, neavând șansa de a fi tipărită, pierdea statutul de primă ediție a Filocaliei, rămânând însă prima variantă a Filocaliei tradusă într-o limbă națională. Va fi urmată, mai târziu. în 1793. de Filocalia în limba slavonă (Dobrotoliiibie). realizată tot pe pământ românesc, de Paisie Velicikovski însuși, în timpul stăreției sale de la Mănăstirea Neamț (1779 - 1794). Veacul al XVIII-lea înscrie astfel, pe harta istoriei, două Europe, , care își propun fiecare, cu mijloace proprii, realizarea unificării prin cultură
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
Peregrin. Era o colecție de cântece ale multor națiuni care conviețuiau în acel oraș cosmopolit. în traducere românească, titlul suna astfel: Carte bănățeană de cântece în succesiune variată. Culegere de cântece populare și de societate, germane, maghiare, românești, sârbești, croate, slavone și cehe, așa cum se aud zilnic. Adunate din circulația orală și din izvoare tipărite de... Volumul cuprindea 250 de cântece germane, 65 maghiare, 64 sârbești, 60 românești și 61 croate, slavone și cehe. (Prin slavone autorul înțelegea cântece provenind din
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
populare și de societate, germane, maghiare, românești, sârbești, croate, slavone și cehe, așa cum se aud zilnic. Adunate din circulația orală și din izvoare tipărite de... Volumul cuprindea 250 de cântece germane, 65 maghiare, 64 sârbești, 60 românești și 61 croate, slavone și cehe. (Prin slavone autorul înțelegea cântece provenind din regiunea Slavonia, regiune croată situată între râurile Sava și Drava.) Proporția dintre numărul de cântece ale fiecărei națiuni exprima întrucâtva compoziția etnică a populației orașului, românii aflându-se în minoritate în raport cu
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
germane, maghiare, românești, sârbești, croate, slavone și cehe, așa cum se aud zilnic. Adunate din circulația orală și din izvoare tipărite de... Volumul cuprindea 250 de cântece germane, 65 maghiare, 64 sârbești, 60 românești și 61 croate, slavone și cehe. (Prin slavone autorul înțelegea cântece provenind din regiunea Slavonia, regiune croată situată între râurile Sava și Drava.) Proporția dintre numărul de cântece ale fiecărei națiuni exprima întrucâtva compoziția etnică a populației orașului, românii aflându-se în minoritate în raport cu populația de limbă germană
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
mănăstirea, fiind devastate mormintele ctitorilor și pierzându-se din nou obiecte prețioase. În perioada primului război mondial, mănăstirea a adăpostit răniți, copii orfani care au fost crescuți și educați sub zidurile sale. Un document de mare preț scris în limba slavonă se regăsește și acum la Mănăstirea Bistrița, Pomelnicul Mănăstirii Bistrița din anul 1407, un document de referință privind trecutul medieval al Moldovei. Începând din anul 1967 și mai ales sub stăreția Arhimandritului Ciprian Zaharia, Mănăstirea Bistrița dintr-o ruină a
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
Domnești(Răcăciunii) în Revista istorică, 12, nr. 7-9, iulie-septembrie 1926, p. 221-250. Nu a fost publicat în Revista Arhivelorașa cum intenționa autorul. 8. P.P. Panaitescu (1900-1967), istoric și unul dintre cei mai însemnați slaviști. Autorul menționează: „Pentru traducerea din limba slavonă a actelor nr. 1 și 5 sunt îndatorat vărului meu P.P. Panaitescu. Originalul slavon îl dăm în facsimile fotografice”. 9. Nicolae Dobrescu - Istoria bisericii române din Oltenia în timpul ocupațiunii austriece (1716-1739), cu 220 acte și fragmente inedite culese din arhivele
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
La vârsta de 2 ani și jumătate știa să citească și să folosească mașina de scris; la mai puțin de șase ani vorbea slovaca, ceha, germana, engleza, iar în colegii va aprofunda rusa, sârba, precum și latina, greaca veche, ebraica și slavona. La mai puțin de 23 de ani obținea titlul de doctor la Universitatea din Chicago. începea astfel o carieră universitară strălucită, care avea să însumeze peste 50 de ani de profesorat. A predat la mai multe universități și colegii (Valparaiso
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
Ea reia, după 100 de ani, demersul istoricului german Adolf von Harnack, dar la un nivel superior. însumând peste 2100 de pagini, peste 180 de pagini de bibliografie (din care 100 conținând numai izvoare în greacă, latină, ebraică, aramaică, siriacă, slavonă etc.), Tradiția creștină este lucrarea despre care, cu modestie, profesorul speră că va rămâne în memoria urmașilor, o istorie a ceea ce, în cele aproape 20 de secole, "Biserica lui Iisus Hristos a crezut, a învățat și a mărturisit pe baza
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
printr-un îndelung și complicat proces de conștientizare, o voluptate ușor perversă a înscenării, a recuperării, a reanimării într-o codificare ambiguă, pe jumătate pietistă, pe jumătate ireverențioasă. Dacă ar fi să invocăm iarăși imginea alfabetului în care colțuroasa literă slavonă coabitează frust cu atît de calina grafie latină, am putea spune că el arată și acum la fel, cu enorma diferență, însă, că între timp a fost scos din uz și a devenit un obiect de joacă predilect pentru niște
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
ia urma textului ajuns, în cultura noastră, o "curiozitate" folclorică, și-i găsește o ascendență ilustră: un dialog occidental, scris în latină (Dialogus Mortis cum Homine sau De Morte prologus), pe urmă tradus în germana medievală și, mai apoi, în slavonă, formă sub care infiltrează spațiul estic. Aici, întîlnește influența bizantină, prilej de metisaj între surse. Ajunsă pe teren croat, tema recîștigă ceva din tradiția vestică, alunecînd în canonul "judecății" la care se cîntăresc virtuți și vicii, bune și rele. Răspîndit
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
mod conștient.” În consecință, prima operă care „satisface minimum necesar edificării unei literaturi europene” fiind Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, „literatura română începe în anul 1673”, adaugă autorul. Dacă până acum, istoricii literari considerau drept început, fie scrierile în slavonă, ba chiar și cele în latină și în greaca nouă („suflet românesc în limbă slavă”, în opinia lui N.Cartojan), fie doar pe cele în limba română, cronicele, cu caracter istoric sau memorialistic, textele religioase, în proză sau în versuri
Când începe literatura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4046_a_5371]
-
în 1936, la moșia Miclești, lângă Vaslui, ca fiu al unui boier, Gavril, originar din Peloponez. A studiat istoria, teologia și filosofia la Școala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiți ca Gabriel Vlasios și Ion Cariofilis, învățând limbile: latină, elenă, slavonă, turcă și neogreacă. A fost pedepsit, pentru uneltire împotriva domniei, cu tăierea nasului. Faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredințată în 1675 de țarul Alexei Mihailovici de a conduce o importantă solie în China, soldată pe plan diplomatic
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
modern, care-a pierdut comuniunea cu Stăpânul Absolut al cerurilor mute. Aprehensiunea lui Eugen Dorcescu pentru textele sacre, în speță pentru imnica psaltică, e cunoscută deja, din cărțile lui anterioare. Versificarea psalmilor biblici, la începuturile literaturii noastre culte de grafie slavonă, mult trudită de preacucernicul Dosoftei, cu stângăciile inerente acelor vremuri de înfiripare a limbii, e majestuos depășită de Eugen Dorcescu. Temerarul acestor rânduri de „cronică” a trebuit să se întoarcă el însuși la „originalul” biblic, ca să verifice, prin imperioasa comparație
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
dobândit un înțeles peiorativ. Comparând înțelesul lor originar cu cel nou, te miri cât de mare este schimbarea care s-a produs în sensul acesta al cuvintelor. Să dăm doar un singur exemplu: cuvântul prost - care la origine, în limba slavonă, precum se știe, însemna om simplu, din popor, a ajuns să însemne om lipsit de inteligență, fără minte și judecată axiologică (a se vedea Dicționarul Explicativ al Limbii Române, DEX, p. 753). În acest sens grăiește un personaj - domnitorul, dintr-
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
numit ,,formele fără fond”. Apariția în 1865 a Junimii și peste doi ani (1867) a Convorbirilor literare fac posibilă lupta de idei cu trecutul. În 1866, când se punea problema unei noi ortografii a limbii române, în trecerea de la scrierea slavona la cea latină, el scrie ,, Despre scrierea limbii române”, opunându-se atât etimologismului ciparian cât si fonetismulu de bravadă pumnist. În ,,Limba româna în jurnalele din Austria” reia disputele cu Laurian, Cipariu și Massim, creatorii unei fantastice limbi române artificiale
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
să trateze cu Rusia ”asupra jurisdicțiunii consulare, regularizarea datoriilor de război și liniștirea spiritelor legate de secularizarea averilor mănăstirești...”, în spațiul românesc. Teologul, istoricul și cărturarul Melchisedec Ștefănescu este și un reprezentant de seamă al ”istoriografiei romantice românești”, publicând documente slavone, inscripții și însemnări din bisericile din Moldova. Vin în susținerea acestor considerații câteva dintre lucrările sale istorice: Cronica Hușilor și a Episcopiei (1869), Lipovenismul, adică schismaticii și ereticii rusești (1871, tradusă și în grecește), Cronica Romanului și a Episcopiei de
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
îl socotea „cel mai vestit literat al țării”; stilul cronicii este strălucitor, „înalt”, adică isihast, cu cadențe speciale, chiar cu versuri, Macarie dovedindu-se astfel „primul poet din istoria literaturii române”; traducerea, la cererea lui Alexandru Lăpușneanu, din greacă în slavonă a codului de legi al lui Vlastares pe care l-a reorganizat în ordinea alfabetului slavon l-a dovedit pe Macarie a fi marele teolog al secolului XVI cu „rădăcini directe și puternice în marea mișcare bizantină și sud-slavă a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]