95 matches
-
mai fărfoi. Am lăsat Suceava veche... sus în ziduri crească spin, Mutând scaunul aice, mai în vale, la străin. Lumea merge înainte... Trebuit-au oare noi În prostia cea străveche să rămânem înapoi?... Nu, în loc de vechi ceasloave și de basme slavonești Mai aducem cîte-o carte din istoriile grecești Care-nvață pe muiere să înșele pe bărbat Tocmai când îl cheamă țara la hotarul depărtat. Încât dacă moare, bietul, cum se-ntîmplă multe ori, El mai lasă pe deasupra încă un moștenitor Fără știrea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe un măgar costeliv, apariție obișnuită în peisajul oriental. A cerut hrană și apă pentru el și pentru măgar și îngăduința de a-l binecuvânta pe beiul valah pentru milele primite cândva. Vorbea grecește, amestecând din când în când cuvinte slavonești. Slugile, grăbite să îndeplinească porunci de multe ori contradictorii, fără să-l refuze, pentru că exista foarte puternic înrădăcinată superstiția că nu poți să nesocotești dorința unui monah cerșetor, îi dădeau totuși să înțeleagă că este de prisos acolo și că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
notări. întîmplătoare. Cu fila 41 începe adevăratul manuscript vechi al cărui început după cum se vede lipsește. Această lucrare care, poate fi foarte importantă dacă s-ar putea constata vechimea, se continuă până la foaia 217 unde începe tâlcuirea sau arătarea gramaticei slavonești. Sfârșitul acesteia lipsește iar filele de // la 261 până la 282 sunt goale. [TITU MAIORESCU] Iași, în 6 martie 1875 ROMÎNIA BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN IAȘI N-o 14 Se propune întrebuințarea unui rest de 185 lei n. Domnule Ministru, Instr. și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
sau grecești au circulat în Țările Române încă din secolul al XVI-lea, dar traducerea lor în românește și intensa lor răspândire s-au produs începând din secolul al XVII-lea. Cea mai veche traducere și prelucrare (după diferite „cărți slavonești” și „alte izvoade”) este aceea a călugărului oltean Mihail Moxa, din anul 1620. Acest „prim” cronograf însă nu prezintă un interes deosebit în cadrul discuției noastre, și aceasta din două motive. În primul rând, pentru că a avut, se pare, o răspândire
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vor trebui, pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană, pentru ca să nu lase învățătura dintru acea pricină.” Când am terminat de citit și îmi trăgeam sufletul, bătrânul a adăugat doar: „Și uite așa, cu cele școli slavonească și grecească, au ajuns oameni cu carte care s-au aflat în slujba și în fruntea acestui neam veacuri de-a rândul. Eu cred că se cuvine a ne pleca fruntea în fața lor, fiule.” Pentru mine este limpede, sfințite părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
practica cuvintelor,...a se face preoți iscusiți și dascăli învățați, de la care curge mult folos, atât bisericesc cât și politicesc. În domnia întâia...am făcut acest așezământ, rânduind și așezând să fie școale cu patru dascăli: una elinească...și alta slavonească și alta românească, iar leafa dascălilor se orânduise asupra boierilor cu boierii și a dregătorilor. Dar...cu acest așezământ nu vor putea sta școalele,... neputându-se scoate banii la vremi, nu lipsia jălbile dascălilor.” Văzând însă cum stau lucrurile și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
unele ținuturi fiind depărtate nu pot ajunge toți locuitorii cu copiii lor la școalele de la Iași, și mai vârtos cei săraci, fără putință, și pentru ca să...se împărtășească toți de această milă, s-au socotit...să se mai așeze trei școale slavonești și românești la trei episcopii: la Roman, și Rădăuți și la Huși. Pentru care să aibă purtare de grijă...a găsi dascăli învățați la slovenie, ori și la românie... Și acei trei dascăli de la cele trei școale să fie datori
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
După cum se știe, în tezaurul ce se află acum la Moscova, pe lângă multe bijuterii ale Reginei Maria și aur din tezaurul statului, se găsesc și prețioase odoare și relicve bisericești: panaghiarele lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Neamțului și Evangheliile slavonești ferecate în aur și argint, care datează de peste cinci secole. Am pierdut deasemenea prețioase și numeroase colecții ale Academiei Române, printre care 25 de volume manuscris în slavonă și română, precum și un număr de câteva sute de pergamente cu peceți domnești
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
, diaconul (? - c. 1583), tipograf și editor. Prima mențiune despre C. „ot Târgoviște” se află în epilogul cărții Octoih mic slavonesc (Brașov, 1557), tipărit împreună cu Oprea logofătul, al cărui ucenic era. În 1558 cei doi scot la Târgoviște, în tipografia lui Dimitrie Liubavici, în care s-au și format, un Triod-Penticostar slavonesc, iar un an mai târziu, C. se stabilește definitiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
ot Târgoviște” se află în epilogul cărții Octoih mic slavonesc (Brașov, 1557), tipărit împreună cu Oprea logofătul, al cărui ucenic era. În 1558 cei doi scot la Târgoviște, în tipografia lui Dimitrie Liubavici, în care s-au și format, un Triod-Penticostar slavonesc, iar un an mai târziu, C. se stabilește definitiv la Brașov. Până în 1583 el a tipărit aici sau în alte orașe transilvănene numeroase cărți religioase în slavonă și română, fie la cererea oficialităților locale, fie la solicitarea domnilor sau mitropoliților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
difuzare a tipăriturilor coresiene pe teritoriile locuite de români (prin retipăriri sau chiar prin copii manuscrise), preluarea unor texte în lucrări alcătuite mai târziu au făcut din aceste cărți un însemnat factor de unificare lingvistică și spirituală. Tipărituri: [Octoih mic slavonesc], Brașov, 1557; [Triod-Penticostar slavonesc], Târgoviște, 1558; Întrebare creștinească, Brașov, 1560; ed. I. Bianu, București, 1925; ed. îngr. Alexandra Roman Moraru, în Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982; [Tetraevangheliar românesc], Brașov, 1561; ed. îngr. Florica Dimitrescu, București, 1963
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
pe teritoriile locuite de români (prin retipăriri sau chiar prin copii manuscrise), preluarea unor texte în lucrări alcătuite mai târziu au făcut din aceste cărți un însemnat factor de unificare lingvistică și spirituală. Tipărituri: [Octoih mic slavonesc], Brașov, 1557; [Triod-Penticostar slavonesc], Târgoviște, 1558; Întrebare creștinească, Brașov, 1560; ed. I. Bianu, București, 1925; ed. îngr. Alexandra Roman Moraru, în Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982; [Tetraevangheliar românesc], Brașov, 1561; ed. îngr. Florica Dimitrescu, București, 1963; [Evangheliar slavonesc], Brașov, 1562
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
1557; [Triod-Penticostar slavonesc], Târgoviște, 1558; Întrebare creștinească, Brașov, 1560; ed. I. Bianu, București, 1925; ed. îngr. Alexandra Roman Moraru, în Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982; [Tetraevangheliar românesc], Brașov, 1561; ed. îngr. Florica Dimitrescu, București, 1963; [Evangheliar slavonesc], Brașov, 1562; ed. 1579; ed. 1583; Pravila sfinților oteți, Brașov, c. 1560-1562; ed. îngr. I. Bianu, București, 1925; ed. îngr. Gheorghe Chivu, în Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982; Lucrul sfinților apostoli [Apostolul], Brașov, 1566; ed. îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
Gheorghe Chivu, în Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982; Lucrul sfinților apostoli [Apostolul], Brașov, 1566; ed. îngr. I. Bianu, București, 1930; Tâlcul evangheliilor și Molitevnic rumânesc, 1567; ed. îngr. Vladimir Drimba, introd. Ion Gheție, București, 1998; [Sbornic slavonesc], 1568; [Liturghier slavonesc], Brașov, c. 1568-1570; [Psaltirea românească], Brașov, 1570; [Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982; Lucrul sfinților apostoli [Apostolul], Brașov, 1566; ed. îngr. I. Bianu, București, 1930; Tâlcul evangheliilor și Molitevnic rumânesc, 1567; ed. îngr. Vladimir Drimba, introd. Ion Gheție, București, 1998; [Sbornic slavonesc], 1568; [Liturghier slavonesc], Brașov, c. 1568-1570; [Psaltirea românească], Brașov, 1570; [Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
Tâlcul evangheliilor și Molitevnic rumânesc, 1567; ed. îngr. Vladimir Drimba, introd. Ion Gheție, București, 1998; [Sbornic slavonesc], 1568; [Liturghier slavonesc], Brașov, c. 1568-1570; [Psaltirea românească], Brașov, 1570; [Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976; [Psaltirea slavonească], 1577; [Triod slavonesc], 1578; [Sbornic slavonesc], Sas-Sebeș, 1580; Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură, Brașov, 1581; ed. îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
c. 1568-1570; [Psaltirea românească], Brașov, 1570; [Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976; [Psaltirea slavonească], 1577; [Triod slavonesc], 1578; [Sbornic slavonesc], Sas-Sebeș, 1580; Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură, Brașov, 1581; ed. îngr. Sextil Pușcariu și Alexie Procopovici, București, 1914; Prefețe și epiloguri din secolul al XVI-lea, îngr. și introd. Emanuela Buză și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
românească], Brașov, 1570; [Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976; [Psaltirea slavonească], 1577; [Triod slavonesc], 1578; [Sbornic slavonesc], Sas-Sebeș, 1580; Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură, Brașov, 1581; ed. îngr. Sextil Pușcariu și Alexie Procopovici, București, 1914; Prefețe și epiloguri din secolul al XVI-lea, îngr. și introd. Emanuela Buză și Florentina Zgraon, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976; [Psaltirea slavonească], 1577; [Triod slavonesc], 1578; [Sbornic slavonesc], Sas-Sebeș, 1580; Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură, Brașov, 1581; ed. îngr. Sextil Pușcariu și Alexie Procopovici, București, 1914; Prefețe și epiloguri din secolul al XVI-lea, îngr. și introd. Emanuela Buză și Florentina Zgraon, în Texte românești din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
el la Trei-Ierarhi tipar adus prin ajutorul aceluiași Petru Movilă și scoase în 1642 textul grecesc al Decretului sinodal al patriarhului Partenie, iar în 1643 o cazanie, Carte românească de învățătură duminecele preste an, tradusă de mitropolitul Varlaam din "limba slavonească". Alte tipărituri urmară și aci. Punctul culminant îl formează Biblia de la București, a lui Șerban Cantacuzino, din 1688, fundamentală pentru noi ca și Biblia germană a lui Martin Luther, monument de limbă literară valabilă și azi și destinată întregului teritoriu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]