912 matches
-
ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace și-i tot dădea târcoale. - Salam alaikum! îl salută în trecere Abdullah
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Belay_regele_maimu_.html [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
unele probleme insolubile ale societății socialiste. În convorbirile cu Florin Mugur, Marin Preda critica anumite aspecte negative ale societății socialiste, cum era agricultura care rămăsese pe spinarea militarilor și elevilor. Și nu numai atât. În cercuri intime el avea gura slobodă vorbind despre culisele ceaușiste. Era printre singurii scriitori care vizitase Franța și, împreună cu Eugen Simion, văzuse cum trăiesc capitaliștii. De altfel, Eugen Simion are și o poveste cu Marin Preda cum l-a ocolit tot Parisul pentru a cumpăra o
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Baiete_astia_vor_sa_ma_omoare_inte_ion_ionescu_bucovu_1341910227.html [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace și-i tot dădea târcoale. Citește mai mult Ahmed stătea rezemat de
IOAN ALEXANDRU DESPINA by http://confluente.ro/articole/ioan_alexandru_despina/canal [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace și-i tot dădea târcoale....
IOAN ALEXANDRU DESPINA by http://confluente.ro/articole/ioan_alexandru_despina/canal [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
alta este reprodusă poezia „Inscripție pe o ușă” de Tudor Arghezi: „Când pleci să te-nsoțească piaza bună, Ca un inel sticlind în dreapta ta. Nu șovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista. Purcede drept și biruie-n furtună. Când vii pășește slobod, râzi și cântă. Necazul tău îl uită-ntreg în prag. Căci neamul trebuie să-ți fie drag Și casa ta să-ți fie zilnic sfântă.” Cromatica este adaptată tipului de produs și anotimpului pe care acesta îl reprezintă, predominante fiind
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în Legea Veche, când pe unele le maănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea însă nu mai sunt acum, ci tuturor le stă în față un trup și un pahar... O mie de ani mai târziu, Nicolae Cabasila, vorbind despre Sfânta Împărtășanie în
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465888005.html [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
groapă ieșită în cale te-am lăsat înfășat și învelit în niște bulendre și cu ceilalți am fugit până la prima casă din Suslănești. Acolo am găsit-o pe Aurica lu' Constantin, vecina noastră care ajunsese ceva mai devreme fiind mai slobodă și care mergea tot la Căluluești. Sora și fratele tău au rămas în grija ei, iar eu, tot într-o fugă și cu răsuflarea și inima în gât m-am întors la locul în care te lăsasem. A vrut bunul
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
unele probleme insolubile ale societății socialiste. În convorbirile cu Florin Mugur, Marin Preda critica anumite aspecte negative ale societății socialiste, cum era agricultura care rămăsese pe spinarea militarilor și elevilor. Și nu numai atât. În cercuri intime el avea gura slobodă vorbind despre culisele ceaușiste. Era printre singurii scriitori care vizitase Franța și, împreună cu Eugen Simion, văzuse cum trăiesc capitaliștii. De altfel, Eugen Simion are și o poveste hazlie cu Marin Preda cum l-a ocolit tot Parisul pentru a cumpăra
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664486.html [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
Întruchipare a puterii populare, ne simțim cu toții puternici și stăpâni pe soarta noastră. Tu neclintit așezământ al nostru, ai făcut să fie un trup și un suflet Partid, Cârmuire și Popor. În pragul celui de-al II-lea deceniu de slobodă țară, încrezători și hotărâți, spre Tine privim, pe Tine Te slăvim și Te mărim, chezășie a viitorului nostru, puternică, veșnică Republică Populară Română!” Constantin Daicoviciu a fost un răsfățat al funcțiilor oferite de regimul comunist: director din 1949 al Institutului
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
pentru îngroparea sa și a neamului său, ca și pentru adăpostirea unei vieți călugărești care să poată fi îndreptar, pentru cultivarea artei religioase și a scrisului bisericesc, o mănăstire fără pereche. În acea Oltenie, atât de bogată în mănăstiri vechi, slobode, bogate și mândre, prin călugării cărora se ținea munca și avântul în Biserică, el alese un loc singuratec, în păduri dese, prin muncelele Vâlcii, și făcu să se clădească acolo, cu cele mai bune materiale și cu meșterii cei mai
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
înrudită cu Omul Pădurii, Moșul Codrului ori Muma Pădurii și vesteau altora că le va pricinui greutăți, mari supărări. Vorbele ajunseseră și la urechile fetei, dar n-o mâhniră prea tare, căci vădeau înțelepciunea vorbelor foaie verde lobodă/ gura lumii, slobodă. Își scuturase pletele negre-albăstrii și nestrânse în cozi, râzând mulțumită că nașterea ei în sfânta noapte de Crăciun îi era prielnică s-ajute oamenii din așezarea lor dintre păduri. Și-și spunea că și datorită ei cătunul lor învingea greul
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
De propriile-ți succese bucură-te singur...Dacă, eventual, o faci cu asistență, fii rezervat...Ai putea să-i întristezi sau chiar să-i intrigi pe ceilalți. *** Nu intra orbește în conflicte. Vezi dacă nu cumva animalul din celălalt e slobod... *** Să nu-ți ascuți prea tare uneltele tăioase. Există și...autoaccidentări. *** Când tai un pom, omori și o...umbră. *** Omul e legat de locul natal nu pentru că acolo s-a născut, ci pentru că acolo a conștientizat-o pe Mama sa
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_noapte_sau_cum_se_imblan_gheorghe_parlea_1339328104.html [Corola-blog/BlogPost/362015_a_363344]
-
gândește-te cum îl poți trage tu în sus pe el, si nu invers: el în jos pe tine Fecioara Toată viața ești judecat și judeci, deci nu mai pune la suflet ce spune lumea, pentru că așa e gură lumii: sloboda. Azi ești lăudat și apreciat, mâine ești criticat și etichetat, dar din toate acestea înceți să devii din ce in ce mai bun. Și tu emiți opinii greșite la adresa altora, și alții te analizează pe tine cu ochi sever, dar nu trebuie să transformi
HOROSCOP, duminică, 13 noiembrie 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104784_a_106076]
-
alt sens, alți sorți de izbândă, ca atare nu ezită să te întorci de unde ai plecat cândva. Fecioara Niciodată nu vei mulțumi pe toată lumea și niciodată nu vei scăpa fără să fii bârfit și comentat pe toate părțile. Gură lumii - sloboda, dar nu trebuie să te oprești tu din elan doar pentru că alții n-au altceva de făcut decât să vorbească despre tine. La originea acestor bârfe ar putea fi succesele tale financiare, achizițiile recente pe care le-ai făcut numai
HOROSCOP, duminică, 14 mai 2017 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104500_a_105792]
-
Adesea m-am aflat acasă la valoroși intelectuali, minți luminate ale acelor ani, fără să le fie recunoscută plenar valoarea deoarece nu aderaseră cu forme în regulă la noua ordine socială și care mai aveau și păcatul de a gândi slobod, potrivit experiențelor de viață și mediului în care se formaseră. Îi pomenesc cu adânc respect pe Victor Eftimiu, pe Brunea Fox, pe Sașa Pană, pe Gheorghe Dinu (Ștefan Roll), pe Ion Marin Sadoveanu, ș.a., care mi-au influențat gândirea și
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
chinuri, dar desfăcându-se pământul a înghițit pe slugile tiranului, din care pricină au trecut mulți la credința în Hristos. Și rămânând tiranul încă tot în necredință, a venit îngerul Domnului și lovindu-l l-a ucis. Și fiind sfânta slobodă, umbla prin cetate, făcând multe și mari minuni și în alte multe cetăți unde a mers și unde a propovăduit pe Hristos, fiind supusă la nenumărate chinuri, din care rămânea nevătămată, de către regele Numenau în cetatea Calinicon și de către regele
Victor Ponta, mesaj emoționant pe Facebook by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103056_a_104348]
-
nici ea nu știa, în definitiv nu făcuse nimic rău sau condamnabil nimănui. Totul pleca de la Costache care se lăudase prin sat cu ceea ce nu s-a întâmplat și anume că s-ar fi culcat cu Ana, care este la fel de slobodă la acest gen de aventură ca și surorile sale. - Ce mai faci, mami, mi-era dor de tine și de aceea am venit să te întâmpin la autogară. - Dacă îți era dor cum zici, veneai să mă vezi, doar nu
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390223992.html [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
timpul, toate trec anume Parcă zilele-s mai scurte, parcă fug de mine; Se zoresc spre nicăieri și-și grăbesc apusul Ca o furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul. Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune? Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune; Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar, Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar. Timpul deapănă fuiorul și își toarce pleata Schimbă orele cu râvnă, o secundă-n alta; Se rotește
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
vremea, trece timpul, toate trec anumeParcă zilele-s mai scurte, parcă fug de mine;Se zoresc spre nicăieri și-și grăbesc apusulCa o furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul.Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune?Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune;Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar,Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar.Timpul deapănă fuiorul și își toarce pleataSchimbă orele cu râvnă, o secundă-n alta;Se rotește-n
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
iartă că nu știu să-ascult Citind frânturi printre cuvinte, n-am înțeles chiar rostul Și vorba mea ce greu apasă, provoacă doar tumult Ce se înșiră-n suflet scump, ce nu-i cunosc eu costul. Fără de vrere am jignit, cu sloboda mea gură Iscând mărgăritare-n ochi și ofuri nestemate, Dar oare omul nu-i și el greșeala lumii pură Și n-are strânse nevoit boccele de păcate? Suntem ființe ce greșim, suntem doar praf de rouă E omenesc a fi
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
pentru tot, mă iartă că nu știu să-ascultCitind frânturi printre cuvinte, n-am înțeles chiar rostulși vorba mea ce greu apasă, provoacă doar tumultCe se înșiră-n suflet scump, ce nu-i cunosc eu costul.Fără de vrere am jignit, cu sloboda mea gurăIscând mărgăritare-n ochi și ofuri nestemate,Dar oare omul nu-i și el greșeala lumii purăși n-are strânse nevoit boccele de păcate? Suntem ființe ce greșim, suntem doar praf de rouăE omenesc a fi căiți și-a-ngenunchea-n iertare
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
unele probleme insolubile ale societății socialiste. În convorbirile cu Florin Mugur, Marin Preda critica anumite aspecte negative ale societății socialiste, cum era agricultura care rămăsese pe spinarea militarilor și elevilor. Și nu numai atât. În cercuri intime el avea gura slobodă vorbind despre culisele ceaușiste. Era printre singurii scriitori care vizitase Franța și, împreună cu Eugen Simion, văzuse cum trăiesc capitaliștii. De altfel, Eugen Simion are și o poveste cu Marin Preda cum l-a ocolit tot Parisul pentru a cumpăra o
MARIN PREDA , LA 34 DE ANI DE LA MOARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1399886396.html [Corola-blog/BlogPost/350720_a_352049]
-
mereu, cu inocența mea, Dezleg prin roșu, de deochi, mereu o stea, Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur, Dorința și ardoarea mea. Și-a zilelor din șnur. Și vine iarăși, ziua, ce calcă egal noaptea În Echinocțiul slobod. Când mai citesc iar cartea - Zilelor poeme ... E-un Mărțișor din soare, Iubirea ta - vioară! Ne e atât de bine! E ziua-sărbătoare! Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: none / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 408, Anul II, 12 februarie
NONE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_elisabeta_iosif_1329040308.html [Corola-blog/BlogPost/346769_a_348098]
-
găsite prin gunoaie și atunci când nu le erau suficiente, au început să scoată parchetul de prin camere, nefiind necesar. Ba mai mult, provocau accidente, copiii și bătrânii nefiind obișnuiți alunecau prin casă. Odată cu venirea primăverii, au părăsit locuințele preferând corturile, slobozi, dornici de a se încadra în legile lor înscrise în obișnuință, transmise din generație în generație. Dreptul de a fi stăpâni pe ei, de a face ce vrea fiecare, respect numai conducătorului lor, BULIBAȘA, conducătorul unic căruia i se datora
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
maidanez în afara celor scoși în lesă la plimbare. Am văzut câteva pisici de rasă dar în curtea casei, nu libere pe stradă. Oricât de mic și blând ar fi fost câinele, nu aveau voie să-l plimbe în spațiu public slobod, ci doar în lesă. Amenzile erau destul de mari ca să nu fii tentat să-i dai drumul din lesă. Pe străzile laterale, în afara celor principale unde viteza era de 50 kilometri la ora, era interzis a se depăși viteza de 30
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401968326.html [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]