906 matches
-
mascată sau pe un ton condescendent: „prost să fii, noroc să ai”, „a mâncat rahat de mic!”, „a călcat într-un c... etc.”, ori aspru-acuzator: „are neamuri la Ierusalim!”, „și-a dat dosarul la curățat!” și altele asemenea. Gura lumii slobodă! Eu n-am timp să ascult, eu am treabă! Grija număru’ unu: serviciul, așa cum este, bun rău, dar este! Pentru că, n-o spun cu modestie, ca să ajung aici am muncit, am tras la șaibă, am pus osul când a fost
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
la udat și la seceriș.Iarna, cosea și țesea mereu, că zestrea Îi ajungea până În pod.Veneau și vecinile și Îi cereau ajutorul la unele treburi și ea niciodată nu se da Înapoi de la lucru. Și cum gura lumii e slobodă, vestea despre fata cea frumoasă și harnică, merse din casă În casă, din sat În sat trecu hotarul și se răspândi În toate cele patru zări.Așa că nu Întârziară pețitorii, unul dupa altul. Tineri sau mai bătrâni, frumoși sau urâți
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
interesul pe care îl provoacă e invers proporțional cu lungimea. E vorba despre Adunarea femeilor a lui Aristofan, unul dintre "bărboșii Antichității care ne scrutează parcă de dincolo de timp". Proiectul comunizării femeii este înfățișat cu o imaginație satirică atât de slobodă și o limbă atât de ascuțită, încât cititorul din anul de grație 2007 râde cu lacrimi citindu-l pe Aristofan interpretat de Faifer. "Nu doar că, mai june sau mai cărunt, oricine se va putea bucura pe daiboj de nurii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
în timp ce el se ștergea cu deștele, ușor, de fața de masă fină de Olanda, dându-și în petic, - cum a și făcut-o, - ar fi rămas tot Ciao întâi, regele drag al românilor... Și ce dacă?!... Poporul, cu gura lui slobodă, nu și-o șterge și pe-a lui, gura!, de ce apucă?... Românu-i monarhist, domnule! Deși, cu regii e așa: după ce îi detronează (toți cetățenii lumii, revoluționară) și îi împușcă și îi ghilotinează și îi lichidează, cum pot, poporului i se
Nevoia de regi... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9165_a_10490]
-
a răspuns politicos, la temă, fără a divaga așa cum speram. Pe atunci aveam naivitatea să cred că la asemenea întîlniri filologice opiniile se pot exprima liber, fără grijă. Tot atunci, la cursuri, profesorul Eugen Simion, amfitrionul acestei întîlniri, vorbea destul de slobod și nu părea să se teamă de eventualii turnători dintre studenți. Asta se întîmpla în anii '80, cînd robinetul libertăților literare începuse să se închidă. După aceasta întîlnire, impresia mea despre profesorul Ciocârlie a fost că era un universitar care
Securitatea l-a mirosit pe Livius Ciocârlie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9413_a_10738]
-
o visăm - și care nu se va mai numi om decât pentru a ne aduce aminte ce am fost. * Două misionare trimise la racolat de secta care le adăpostește, „Martorii lui Iehova“... Port cu ele o discuție aprinsă, mă las slobod la gură și mă cred scoborât direct din Pateric. Una din ele mă privește în ochi cu frenezie, o simt înflăcărată de un entuziasm naiv și credul, îmi vine dintr-odată ideea că nu transa religioasă o paște, ci orgasmul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
de confidențele unui întreg oraș, de datorii, de vechile discuri cu Mozart, Terence călătorea mai departe și mai liber decât noi. Când Asia iubește un om, îl face să-și sacrifice cariera ca să-și salveze destinul. Astfel, inima bate mai slobod și multe lucruri se limpezesc. În timp ce vinul se încălzea în paharele noastre și Terence privea mișcarea stelelor pe cer, neclintit și atent ca o pasăre de noapte, un vers de Hafiz îmi revenea în minte: ...Dacă misticul nu știe încă
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
fals, căruia "nu-i trebuie orchestră simfonică, ci lăutari; nici pictură născută din vizualitate artistică, ci cromolitografie sentimentală", își spoiește naturelul cu verdictele autorității. Care pot să-l ducă, precum pe țiganii lui Budai-Deleanu, ori la slobozie, ori la moarte. Slobod e omul cu bun-simț, ale cărui lipsuri artistice nu sînt de condamnat și pentru care, dacă soarta o vrea, se întrevede șansa corectării. Însă ispita de-a-și da cu părerea îi omoară ingenuitatea și-l face, dintr-un bun sălbatic
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
Buțescu, părintele care înnebunise în ziua morții lui Dej, se dovedește, după o vreme, un rațional și obedient informator. Gabriel Neicușoru, profesor nonconformist îndrăgit de elevi, va face orice pentru a intra în Partid. Până și Săndina, cu gura ei slobodă ce acuză, zi și noapte, stricarea bunelor obiceiuri, e o autoare de multe și detaliate delațiuni. O rețea vastă și circulară de complicități cuprinde gradele superioare și cele inferioare, pe șefi și subordonați, tovarășii de la centru și cei din sat
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
limbă. La străbaterea hunilor în Dacia, românii, încălțând cizme și încingând brâul polon, au luat finale magiare și litvane." (...) "România se cungiură de raiale, de unde, cu moda traiului asiatic, ni se hultuiră prințipii cu cuvinte de șerbi, și pasul cel slobod se încătușă de încălțămintea târâitoare".
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
în coșul carului și ai să vezi tu cum ajung acasă viu și nevătămat. In ziua aceea, urmând același ritual, au ieșit din ograda crâșmei, unde au băut aldămașul pentru o afacere bună făcută la târg, Gheorghe Amnar și Alecu Slobodă... Măi Alecule, tu vezi cine vine? a întrebat înveselit Gheorghe, arătând spre șirul de care ce se apropia cu mers de melc. Cum să nu văd, Gheorghe? Ii moș Dumitru Carpen cu ai lui. Se duc la târg. Da’ ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Gheorghe. Il întrebi tu pe moș Dumitru? Tu ești mai îndrăzneț. Si apoi o întrebare nu strică niciodată. Carele, purtându și umbra lungită de soarele chindiei, s-au oprit în răscruce. Bine ați venit, oameni buni! a deschis vorba Alecu Slobodă, aflat în poarta crâșmei. Bine v-am găsit, Alecule! Voi plecați sau abia ați venit? De ce stați în poarta crâșmei? Apoi noi plecăm, moș Dumitre, că se înnoptează. Am mai zăbovi, dar avem treabă și pe acasă, că fimeile noastre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
teamă...Baba mea abia își duce păcatele... Moș Dumitre, nu ne iei și pe noi la cărăușie? Care bune avem, brațe bune de muncă avem. Ce ne lipsește? a intrat în vorbă Gheorghe Amnar, așa cum s-a înțeles cu Alecu Slobodă. Dacă ar fi după mine, și mâine v-aș lua, dar nu hotărăsc eu, ci jupân Aizic angrosistul. Pune și matale o vorbă bună pentru noi, moș Dumitre, că nu te-om face de rușine - a grăit Alecu Slobodă. Dacă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Alecu Slobodă. Dacă ar fi după mine, și mâine v-aș lua, dar nu hotărăsc eu, ci jupân Aizic angrosistul. Pune și matale o vorbă bună pentru noi, moș Dumitre, că nu te-om face de rușine - a grăit Alecu Slobodă. Dacă îți fi băieți cuminți, am să stric o vorbă către jupân Aizic. Matale ne știi din sat ce fel de oameni suntem, moș Dumitre. Eu vă știu, da’ să-l întrebăm și pe Pâcu ce părere are. Pâcule! Fă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cer, când șirul de care intra pe poarta magaziilor jupânului Aizic. După ce au descărcat povara, moș Dumitru l-a tras de mânecă pe Pâcu. Pâcule! Hai să vorbim cu Aizic pentru cei doi flăcăi din sat de la noi. Pentru Alecu Slobodă și Gheorghe Amnar? Hai! Intrebarea moarte n-are... Jupâne Aizic. Am avea o întrebare - a deschis vorba moș Dumitru. Ce întrebare, bade Dumitre? Apoi noi am avea doi flăcăi buni de treabă. Au care cu boi buni. Ei sunt gospodari
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Gheorghe, îi așteptau în drum. Măi, da’ voi n-ați dormit astă noapte? Ați stat ca strigoii în mijlocul drumului? Apoi frumos îi din partea voastră? i-a întâmpinat Pâcu pe cei doi. Frumos, nefrumos, noi v-am așteptat - a răspuns Alecu Slobodă. Pâcule! Copchiii iștia cred că tot ce zboară se mănâncă. Ei nu știu că printre păsările cerului zboară pupeze, cucuvele, ciori și cine mai știe ce orătănii... Ii treaba lor ce cred. Adevărul, însă, o să le cadă cam greu la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
intervenit Pâcu, făcându-i cu ochiul lui moș Dumitru. Ce-o spus? Hai, spuneți odată, nu ne mai perpeliți atâta. Spuneți: îi albă ori îi neagră? Din două, una. Că ne-o ajuns inima în gât - s-a milogit Alecu Slobodă. Ia te uită ce bățoși se țin flăcăii! s-a prefăcut a se minuna Pâcu. Se țin, dar nu știu ce îi așteaptă! a întins coarda și mai mult moș Dumitru. Să le spun eu, Dumitre? s-a prefăcut mai cu milă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să spună. „O fi fost de acord ovreiul să ne primească la cărăușie... N-o fi fost...Cine știe? Da’ tare mă tem că aici îi o ghidușie de-a lor. Alta nu-i.” Cu aceste gânduri în minte, Alecu Slobodă l-a privit apăsat în ochi pe moș Dumitru și a vorbit: Stim că Aizic ne-o primit la cărăușie, dar nu știm ce pretenții are de la noi... Păi asta-i întrebarea, flăcăii tatii. Că nu știți ce pretenții are
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Adică cum: ați priceput și nu prea? Ce se întâmplă la un botez? a întrebat moș Dumitru. ... Se bea, se mănâncă și se joacă, dacă sunt lăutari - a dezlegat nodul Pâcu. Asta cam așa-i - a fost de acord Alecu Slobodă, privind rușinat spre Gheorghe Amnar, pentru că n-au putut să dezlege o întrebare atât de simplă. Si cine să dea de băut și de mâncat la botezul de mâine seară, dacă nu finii? a vorbit moș Dumitru, râzând satisfăcut că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mergeți frumușel acasă și pregătiți carele pentru mâine. In zori, pornim - a poruncit moș Dumitru. Ehe! Să fiți sănătoși dumneavoastră! Le avem pregătite. Presimțeam noi că jupân Aizic o să ne primească și le-am pregătit de dimineață - a răspuns Alecu Slobodă, bucuros că le-a venit așa o idee. S-au despărțit cu voie bună. Moș Dumitru și cu Pâcu au mai zăbovit în drum, să socotească cam de câte ori ar trebui să mai facă drumul la târg. Pâcule, dacă dă Dumnezeu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a insistat moș Dumitru, străduindu-se să nu izbucnească în râs, lucru ce nu i-a prea reușit. Da’ ce fel de rachiu îi aista, moș Dumitre, că... că are...are gust de gază - a îndrăznit să deschidă gura Alecu Slobodă, cu un zâmbet cam strepezit. Păi ce rachiu să fie? Ii rachiul pe care l-ați comandat voi. Asta ați plătit, asta ați băut și basta! Ințelegând păcăleala, cei din jur au izbucnit în hohote de râs nestăpânit... Multe îți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mâna pe Michiduță, moș Dumitre? a întrebat Mitruță Ogaș, cu frica întipărită pe chip. Uite așa bine. Puneam mâna pe toți trei și gata. Ce atâta vorbă? a bravat din nou Dumitru Carpen. Doamne, apără și păzește! a adăugat Alecu Slobodă. Nici cu zece puști în mână nu mă apropiam de ei - a vorbit Gheorghe Amnar. După ce ne țineți cu gâturile uscate, vă mai și văicăriți ca babele...Halal bărbați! N-am ce spune - i-a șfichiuit pe cei doi botezați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
gâturile uscate, vă mai și văicăriți ca babele...Halal bărbați! N-am ce spune - i-a șfichiuit pe cei doi botezați moș Dumitru. Cei doi nou veniți în rândul cărăușilor au lăsat privirile în jos. In cele din urmă, Alecu Slobodă a îndrăznit să le ridice, căutându-l pe crâșmar. Când l-a descoperit, a făcut un semn discret spre oala care hodinea goală pe colțul mesei. Crâșmarul a priceput pe dată ce are de făcut și cât ai clipi s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se întuneca, plecau. Adică zburau fâl-fâl și gata...auzeai doar un chițcăit de îți spărgea urechea. Bătu-i-ar focul! In zori, îi vedeai iar agățați de stinghie... Da’ la vânătoare te ai mai dus, moș Pâcule? a întrebat Alecu Slobodă. Cine să se mai ducă la vânătoare? Sedeam și îmi băteam capul toată ziua cum să scap de cel necurat...Stai să vezi că, până la urmă, tot am găsit eu leacul!...Intr-o zi, pe când dracii ședeau agățați de stinghie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
trecut pădurea! i-a avertizat Pâcu. Noroc că o stat ploaia; altfel rămâneam înglodați în mijlocul pădurii - a observat Vasile Hliboceanu. Mă întreb de ce n-om fi așteptat să se facă ziuă, să vedem pe unde călcăm - s-a mirat Alecu Slobodă. Măi Alecule, tu nu ai cum să pricepi, fiindcă nu știi că, de nu ajungem la timp cu transportul, nu mai vedem o para chioară...Dacă Aizic n-o încărcat vagonul la timp, plătește pentru întârziere. Si de unde să plătească
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]