193 matches
-
dea la iveală tot binele ce se face între noi în Hristos. 7. În adevăr, am avut o mare bucurie și mîngîiere, pentru dragostea ta, fiindcă, frate, inimile sfinților au fost înviorate prin tine. 8. De aceea, măcar că am toată slobozenia în Hristos săți poruncesc ce trebuie să faci, 9. vreau mai degrabă săți fac o rugăminte în numele dragostei, eu, așa cum sunt, bătrînul Pavel; iar acum, întemnițat pentru Hristos Isus. 10. Te rog pentru copilul meu, pe care l-am născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85089_a_85876]
-
domniile și stăpînirile din locurile cerești să cunoască azi, prin Biserică, înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu, 11. după planul veșnic, pe care l-a făcut în Hristos Isus, Domnul nostru. 12. În El avem, prin credința în El slobozenia și apropierea de Dumnezeu cu încredere. 13. Va rog iarăși să nu vă pierdeți cumpătul din pricina necazurilor mele pentru voi: aceasta este slava voastră). 14. ... Iată de ce, zic, îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos 15. din care își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
împlinește cu fapta, seamănă cu un om, care își privește fața firească într-o oglindă; 24. și, după ce s-a privit, pleacă și uită îndată cum era. 25. Dar cine își va adînci privirile în legea desăvîrșită, care este legea slobozeniei, și va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui. 26. Dacă crede cineva că este religios, și nu-și înfrînează limba, ci își înșeală inima, religia unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
a zis: "Să nu preacurvești", a zis și: "Să nu ucizi." Acum, dacă nu preacurvești, dar ucizi, te faci călcător al Legii. 12. Să vorbiți și să lucrați ca niște oameni care au să fie judecați de o lege a slobozeniei: 13. căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă, dar mila biruiește judecata. 14. Frații mei, ce-i folosește cuiva să spună că are credință, dacă n-are fapte? Poate oare credința aceasta să-l mîntuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
parte în Hristos. 15. Da, pînă astăzi, cînd se citește Moise, rămîne o măhramă peste inimile lor. 16. Dar oridecîteori vreunul se întoarce la Domnul, măhrama este luată. 17. Căci Domnul este Duhul; și unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. 18. Noi toți privim cu fața descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, și suntem schimbați în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului. $4 1. De aceea, fiindcă avem slujba aceasta, după îndurarea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
cugetul lor, care este slab, este întinat. 8. Dar nu carnea ne face pe noi plăcuți lui Dumnezeu: nu cîștigăm nimic dacă mîncăm din ea, și nu pierdem nimic dacă nu mîncăm. 9. Luați seama, însă, ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi. 10. Căci dacă te vede cineva pe tine care ai cunoștință, că șezi la masă într-un templu de idoli, cugetul lui, care este slab, nu-l va împinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
jertfit idolilor", să nu mîncați, din pricina celui ce v-a înștiințat și din pricina cugetului; căci "al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el." 29. Vorbesc aici nu de cugetul vostru, ci de cugetul altuia. Căci de ce să fie judecată slobozenia mea de cugetul altuia? 30. Dacă mănînc, aducînd mulțumiri, de ce să fiu vorbit de rău pentru un lucru, pentru care mulțumesc? 31. Deci, fie că mîncați, fie că beți, fie că faceți altceva: să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
compătimim pe bieții țărani... Asta cam așa-i, părinte. Acum însă aș cere îngăduința ca să amintesc o stare de lucruri din vremea lui Constantin Nicolae Mavrocordat - stare care, la alt nivel - o întâlnim și astăzi... Nu trebuie să-mi ceri slobozenie, dacă ai ceva de spus. Spune și pe urmă om vedea noi... La 26 noiembrie 1741 (7250), Costantin Nicolae Mavrocordat voievod scrie unor dregători domnești: „Credincios boiarul domnii mele, Hrisoscul biv vel stolnic, staroste de Cernăuți i Iordache vel căpitan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
meu și am cătat în jur... Într-o vârșă se zbăteau o mulțime de chitici... Călugărul a tăcut oarecare timp și până la urmă m-a făcut atent: Chiticii aiștia ne-or aștepta până mâine la prânz, pentru că îi zi de slobozenie la pește. Cum ai dormit, fiule? Fără vise, părinte. Înseamnă că ai sufletul ușurat de toate necazurile... Apoi când sunt în preajma sfinției tale uit de toate. Mă simt în altă lume. Mă bucură ce-mi spui, fiule. Acum însă te-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nouă de ani. 9. În a zecea zi a lunii a șaptea, să pui să sune cu trîmbița răsunătoare; în ziua ispășirii, să sune cu trîmbița în toată țara voastră. 10. Și să sfințiți astfel anul al cincizecilea, să vestiți slobozenia în țară pentru toți locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie; fiecare din voi să se întoarcă la moșia lui și fiecare din voi să se întoarcă în familia lui. 11. Anul al cincizecilea să fie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
din moștenirea sa, darul acesta va rămîne a fiilor săi ca moșia lor prin drept de moștenire. 17. Dar dacă dă unuia din slujitorii lui un dar luat din moștenirea lui, darul acela va fi al lui pînă în anul slobozeniei, apoi se va întoarce înapoi domnitorului; numai fiii lui vor stăpîni ce le va da din moștenirea lui. 18. Domnitorul nu va lua nimic din moștenirea poporului, nu-l va despuia de moșiile lui. Ci, ce va da de moștenire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
domnia mea am binevoit...și am dat și am miluit și am întărit rugătorilor noștri, tuturor preoților și diaconilor care sânt în toate bisericile din târgul Iași și trăiesc în acel târg, cât vom fi trăit domnia mea...să aibă slobozenie, să nu ne lucreze nici un lucru: nici la cetate, nici la moară, nici la târg, nici mitropolitului,...nici caii lor să nu se ia de olac... și nici dare să nu dea... De asemenea și în casele lor, fără voia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
îi atârnau în afară, prin tălpile găurite pielea i se vedea la fel de neagră și tăbăcită, așa că laba piciorului se făcuse una cu bocancul. Dormea cu capul rezemat de acordeon, la fiecare mișcare, burduful lăsa să-i scape un vaier din slobozeniile trecute, ca o boare uscată ce fluieră prin streșini. Vorbind aceeași limbă amestecată, acordeonul visa pentru el. Isaia dormea împăcat, cu capul în poala Marchizei, mâna pipăindu-i zadarnic prin iarbă după sticlă și resemnându-se, apoi, să cotrobăie printre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai mic decât Fiul, iată că, îndreptând o astfel de bănuială, zice: Iar Domnul Duhul este, adică și Duhul este Domn, zice. Și ca să afli că vorba lui este despre Mângâietorul, a adăugat: și unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia VII, p. 79) „Când îl vei vedea că el (Apostolul Pavel - n. n.) pomenește numai de Tatăl și de Fiul, sau numai de Tatăl singur, tu să nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îndeosebi originea ei. Fiind reprezentată în mare măsură de această latură a expresiei, schimbarea în limbă ca înlocuire poate privi numai forma cuvîntului, iar nu și noțiunea denumită sau semnificația, încît, de exemplu, cuvîntul românesc libertate a înlocuit pe vechile slobozenie și slobozie, deși, sub raportul conținutului, schimbarea nu este semnificativă. Există și posibilitatea de a se schimba noțiunea și semnificația și de a păstra expresia, așa cum se constată în cazul cuvîntului atom164. În morfologie, apariția unui procedeu nou elimină pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
privit ca un fapt organic, care-i depășește drepturile de inițiativă, a împiedicat o diferențiere dialectală prea violentă. Abaterile individuale stau în răsăritul nostru sub controlul firesc al unei puteri anonime; ele sunt „păcate” cari nu se pot consuma în slobozenie ca în Apus. Unitatea limbii românești nu e deci o problemă filologică, nici politică, ci o problemă foarte adâncă, de filosofie a culturii și de filosofie a stilurilor de viață. [...] Aci limbile literare s-au născut încetul cu încetul din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vîrtos ca din acea adunare a norodului ce se va face la tîrg să să poată și biserica ajuta cu oareșceva la cele de are de trebuință. Drept aceea am dat domnia mea această carte la mînă mai susnumiților, cu slobozenie a se face tîrg acolo la satul Lupoaia unde este această Sfîntă biserică, la zile rînduite, dă trei ori Într-un an, adică la zâua dă praznic a Sf.Nicolae i a Sf.Gheorghe, i Sf. Dimitrie, ca să poată lăcuitorii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
osăbită carte legată pentru acest tîrg, ca dă va fi loc dărăpănat dă margine, unde să nu poată ajunge turcii, și să va cunoaște că nu se va Întîmpla nici un fel dă pricină În potriv, așa vor voie și slobozenie a să face tîrg. İar dă vor vedea că este loc aproape și cu lesnire a veni turcii și a se Întîmpla pricini, să ia cartea dă la mîna lor și În plic Împreun cu Înștiințare să o trimită aici
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
samă numai prin aceasta au adus a<le> sale minerii la un asemine grad de înflorire în care de sute de ani și încă până astăzi se află. 2. Antreprenorii și lucrătorii minelor trebuie să capete îndemnări prin hărăzirea deosăbitelor slobozenii și favoruri. Pe acest temei, lucrătorii minelor din staturile Austriei sînt scutiți și de îndatorirea slujbei militare. Asemine, antreprenorii și lucrătorii care sapă minele adeseori fără folos, ba uneori și cu a lor pagubă, sînt scutiți și de zeciuială. Scutirea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
totuși să nu câștige nimic. Mineriile nu atârnă numai de la industrie, ca celelante meșteșuguri și fabrici. În această privire, este de trebuință și potrivit ca, acelor ce se îndeletnicesc cu mineriile, să li se deie din partea statului deosebite privileghii și slobozenii, spre a îndămâna a<le> lor întreprinderi și a face ca să înflorească minele în țară. 3. Lucrarea minelor foarte mult se îndămânează dacă, spre cercetarea munților și spre descoperirea straturilor metalice, guvernul va trimite pe la munți, tot anul, oameni cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înlăuntrul fenomenelor, mereu înlăuntrul fenomenelor”, pentru ca “<sinele> să încerce din <sine> Vă iasă”, ca o “nezburată aripă”. și cum viața (o spune tot Nichita) este o „aventură a luminii”, merită această proiecție din faza de embrion, de nucleu primordial întru slobozenie, reflecție a ceea ce se poate vizualiza prin vitraliile generoase ale pântecului matern (înțelegând, geneza), iar, în final, conștientizarea acestui frumos recurs, triumf al cunoașterii de sine prin sine. Câtă frumusețe, câtă venerație, într-acest: „Pă aplec peste fântâna nașterii mele
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Douăsprezece cântece înaintea nașterii înnobilează triada, precum o „cină de taină” a unei proiecții ambițioase, în douăsprezece „cântece” întru triumful seminței de foc ce va să fie în confruntarea cu sinele. Douăsprezece trepte zvâcnind întru luciditate. Odiseea unei evoluții întru slobozenie, întru lumină, precum o „fructificare” „în numele zborului” (Nichita Stănescu). Din prolog reiese accepția eului de-a se confrunta cu viața care nu este altăceva decât o aventură înflorind și înfruntând moartea cea liberatoare („Noi nu ne scriem viața, ci ne
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
își pierd viața în tinerețe, mor ca cei desfrînați. 15. Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui, și prin suferință îl înștiințează. 16. Și pe tine te va scoate din strîmtoare ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină și masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase. 17. Dar dacă-ți aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedezlipită de pricina ta. 18. Supărarea să nu te împingă la batjocură, și mărimea prețului răscumpărării să nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
făr' de vin ar fi fost oamenii făr' de inimă bună și nu s-ar desfăta. Aceasta [nu] are o mai frumoasă tovărășie decât aceea a lui Vachos (Dionisos), când nu ținea multă vreme. Iaste plină de frumoase cuvinte, de slobozenie, de libov, de toate acelea ce aduc desmierdare, în scurt, este un Dumnezeu a păgânilor mai vrednic de iubit decât Vromios *, și căruia se cade măsura, închinăciunea tuturor neamurilor celor zefelii. Dar îndată ce trece măsura, trebuie să-l facă să
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Desțărmurirea lui poate să ne apară vană, ca o atotputernicie deșartă, ca lipsa de formă a aerului, ca o rătăcire fără țel și fără noimă. Pe de altă 164 parte însă, nu ne e îngăduit să o gândim ca simpla slobozenie a unui mânz zburdând pe pajiști, a unui ied ce sare și tot sare după nazurile lui. Este mai mult decât atât în Ariel. Dacă, fiind spirit al aerului, este liber ca aerul, cum se spune, nu avem aici decât
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]