583 matches
-
efectua unele munci gratuite stăpânului satului, dar păstrând dreptul de folosință devălmașă în câteva structuri teritoriale, cum ar fi pădurea, imașul, fâneața, și Umbrăreștii, partea de jos, în care rămân incluse administrativ-fiscal o bună perioadă de timp Condrea, Salcia și Slobozia Torceștii (Cătunașii); ele rămân stăpâniri devălmașe asupra teritoriului lor. Acestea din urmă au format, în continuare, obștea Umbrăreștilor-răzeși, menționată ca atare în actele de vânzare-cumpărare din epoca modernă prin sintagma răzeșie veche. Primul document ce face referire în mod explicit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vede după „întemeierea statului feudal ca și mai târziu decât: 1- sate puse sub administrația ocoalelor domnești; 2- sate încredințate boierilor, indiferent dacă boierii sunt pani sau simpli slugi, puse sub administrația ținuturilor; 3- sate mănăstirești sau episcopale și; 4 - slobozii, numai mănăstirești, la început, în secolul al XIV-lea și abia mai târziu și boierești, către sfârșitul celui de-al XVI-lea și în secolele următoare”. Autorul citat nu acceptă existența satelor libere, de genul celor considerate ca atare de către
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
centrul administrativ sub a cărui supraveghere este. În felul acesta, dacă satele vor fi de ocol, locuitorii lui (sic) sunt megieși liberi. Dacă satele vor fi sub controlul unui ținut, țăranii vor fi boierești sau mănăstirești, chiar dacă vor fi din slobozii”. În consecință, ar fi libere doar satele care, sub raport administrativ, ar depinde de un ocol; se înțelege că e vorba de satele ce aparțin de ocoalele domnești din jurul târgurilor, cum ar fi, spre exemplu, ocolul târgului Tecuci, care avea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așezați în sate depopulate anterior în varii împrejurări devastatoare, ce implicau pustiirea unor localități. „Termenul vecin reprezintă în Moldova secolului al XVI-lea pe colonul străin leah, rus, moscovit, sârb, grec sau vlah [...] așa cum apare în toate actele referitoare la slobozii” scrie Al. I. Gonța în studiul din care am mai reprodus. Apoi continuă: „În secolele următoare, căderea unor răzeși în starea de dependență va atrage după sine pe lângă încadrarea lor în condiția socială a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cea mai bună dovadă a statorniciei, continuității și autohtoniei românești. Am mai observat cum Al. I. Gonța și alți istorici, înaintea sa, au pus instituția veciniei în relație nemijlocită cu satele ce au dobândit, la un moment dat, statutul de slobozii. Potrivit opiniilor lor, sloboziile ar fi fost populate în exclusivitate cu oameni aduși de prin alte părți, cei mai mulți de alt neam, toți scutiți pentru un timp de unele obligații în schimbul așezării pe o anumită moșie și vatră veche indicată de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a statorniciei, continuității și autohtoniei românești. Am mai observat cum Al. I. Gonța și alți istorici, înaintea sa, au pus instituția veciniei în relație nemijlocită cu satele ce au dobândit, la un moment dat, statutul de slobozii. Potrivit opiniilor lor, sloboziile ar fi fost populate în exclusivitate cu oameni aduși de prin alte părți, cei mai mulți de alt neam, toți scutiți pentru un timp de unele obligații în schimbul așezării pe o anumită moșie și vatră veche indicată de autoritatea domnească. După expirarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domnească. După expirarea termenului pentru care fuseseră acordate scutirile, locuitorii treceau la starea de vecinie cu toate consecințele ce decurgeau din această situație. Concluziile de genul acestora s-au tras pe baza câtorva cazuri din care rezultă cum o anume slobozie, dată ca exemplu tipic, era locuită de oameni ajunși în starea de vecinie. Dar de aici nu reiese că toate satele cu statut de slobozii au fost populate exclusiv cu vecini și nici că sate care nu au fost niciodată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
genul acestora s-au tras pe baza câtorva cazuri din care rezultă cum o anume slobozie, dată ca exemplu tipic, era locuită de oameni ajunși în starea de vecinie. Dar de aici nu reiese că toate satele cu statut de slobozii au fost populate exclusiv cu vecini și nici că sate care nu au fost niciodată slobozii nu puteau avea vecini. Situația este mai complexă, consecință a diversităților de împrejurări de la sat la sat în evoluția lor social-economică și în raport
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dată ca exemplu tipic, era locuită de oameni ajunși în starea de vecinie. Dar de aici nu reiese că toate satele cu statut de slobozii au fost populate exclusiv cu vecini și nici că sate care nu au fost niciodată slobozii nu puteau avea vecini. Situația este mai complexă, consecință a diversităților de împrejurări de la sat la sat în evoluția lor social-economică și în raport de anumiți factori politici investiți cu drepturi de stăpânire. Noi avem și ne exprimăm convingerea că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
găsim, la un moment dat, în catagrafia din 1774, unitatea administrativ-teritorială Slobozia-Condrea inclusă în vechea obște a Umbrăreștilor, având vatră proprie de locuit, sat cu oameni răzeși în tot timpul existenței sale. Prin urmare, avem două entități cu epitetul de slobozie, despre care știm sigur că n-au fost niciodată sate dependente, de o stăpânire individuală, țăranii de aici făcând parte din categoria oamenilor liberi de dijmă ori de alte obligații și practici ce țin de specificul satelor dependente. Singura unitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1774 nu cuprinde nominal Bozieștii, și nici pe preoții care vor fi slujit aici în acest timp. Cele din 1831 și 1843 îl includ în entitatea numită Slobozia-Umbrărești, unitate administrativă și fiscală formată din satele Siliștea, Tămășenii și Bozieștii (Slobozia de mai târziu) și înscrie pe un „dascăl Gheorghi, fiul preotului Neculai Rusu” la biserica cu hramul Adormirea Precistii. Cum respectivul hram îl purta atât biserica de la Siliștea, cât și cea de la Tămășeni, credem că la aceasta din urmă trebuie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei. Fiind reprezentată în mare măsură de această latură a expresiei, schimbarea în limbă ca înlocuire poate privi numai forma cuvîntului, iar nu și noțiunea denumită sau semnificația, încît, de exemplu, cuvîntul românesc libertate a înlocuit pe vechile slobozenie și slobozie, deși, sub raportul conținutului, schimbarea nu este semnificativă. Există și posibilitatea de a se schimba noțiunea și semnificația și de a păstra expresia, așa cum se constată în cazul cuvîntului atom164. În morfologie, apariția unui procedeu nou elimină pe cel vechi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sarcinile și contribuțiile" și confirmată în trei documente ulterioare: la 1646 (Matei Basarab), 1648 (patriarhul Paisie) și 1664 (Grigore Ghica). Întreaga serie a Adunărilor de stări din Țara Românească, de la 1596 la 1656, încearcă să rezolve și problema satelor libere (slobozii), ale mănăstirilor închinate centrelor ecleziastice din Grecia și Orient, sau luau măsuri împotriva grecilor, cu toate implicațiile lor sociale și fiscale 673. Caracteristic acestor adunări este prezența, alături de boieri și clerul superior, a elementului ostășesc (slujitori și roșii) și a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
punct de vedere calitativ, rocile utilizate nu corespundeau cerințelor, nefiind destul de trainice; motiv pentru care, însuși făcuse deja prospecțiuni mai aproape de capitală, în ținuturile Vaslui și Iași, descoperind "la mai multe locuri, precum: Ciortești, lângă Deleni, Movila lui Purcel și Slobozia lui Milo, lângă Poiana Cârnului, <pietre> mult mai vârtoase decât acele de la Tarcău". Invocând apoi "temeiuri montanistice vajnice", altfel spus, propria-i intuiție profesională, își exprima convingerea că "mai multe straturi și stânci trebuie să se afle în apropierea capitalei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
exact două luni de la demers, la 28 mai, Mihalic de Hodocin revenea, la aceeași autoritate centrală, cu un raport detaliat asupra prospecțiunilor efectuate în zona dealului Repedea, "la mai multe puncturi", precum și la Slobozia Voinești, Șcheia, Codăești, Brădicești, Delenii-Ciortești și Slobozia lui Milo lângă Poiana Cârnului de la ținutul Vaslui, oferind propriile considerații de natură tehnică și economică 11. Între altele, relata că la Codăești, în câteva locuri nominalizate (Capu Dealului sau dealul Ulmii, dealul Arie ș.a.), puteau fi văzute vârfuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
argument științific că "numai dealuri al căror trup se compune din stânci au asemine formă, dealurile aluviare nefiind ascuțite, ci lărgite". Pietre sau stânci de aceeași calitate și bogăție mai descoperise în satele Brădicești, Delenii-Ciortești ori, mai aproape de Iași, la Slobozia lui Milo, lângă Dobrovăț. Aici, preciza el, "în coada Pocreacăi, dealul Dobrovăț, se văd de asemenea câteva vârfuri de stânci, de o calita foarte bună, care, prin vederată năruire pe costișul dealului, se par a fi rupte din lăuntrul dealului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
până din sus de fundul Tomeștilor și valea Lupăriei, sunt numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele de la Movila lui Purcel, Deleni-Ciortești, Brădicești, Bazga și Slobozia lui Milu, precum se vede din pruba adusă de către iscălitul". Așadar, pretutindeni pe unde explora, avea grijă să rețină și apoi să prezinte mostre drept mărturie, ale căror proprietăți puteau fi astfel verificate și de alții. Despre calitatea și cantitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a fost cel mai elocvent eveniment care a stârnit interesul discursiv al presei, al Bisericii și al Statului. Încă din iunie 1998, prin rândurile ziarelor se zărea rătăcită câte o informație în privința vizitei Papei la București. "Preasfințitul Nifon Mihăiță, Episcopul Sloboziei și Călărașilor: BOR nu are nimic împotriva vizitei Papei în România"90 este unul dintre primele titluri care aduc în atenția publicului vizita Papei cu un an înainte. Episcopul Nifon a afirmat că autoritățile Statului ar fi sugerat conducerii BOR
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
aici. — Zamfira... Ei, ce mai face Zamfira? — Ce să facă, începu Stanca cea mică, depănând de pe fus pe vârtelniță, ce să facă, vrăji, asta face ea. Zice c-a dat leușteanul pe la grădinarii sârbi și ea s-a dus la Slobozie în mahalaua Broștenilor să adune leuștean ca să frece ușorul casei. Jupâneasa Marica, torcând la lumina puțină a lumânărilor sau mai degrabă a vetrei cu jeratic, că deși ziua crescuse era tot frig și ea și fetele și mai ales soacră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
firesc, aș vrea ca lumea cu intrigile și ambițiile ei să rămână dincolo de porțile bătăturii mele. Visele beizadelei Gheorghe sunt o urzeală a măriei sale doamna Maria. Ea le-a scornit și a plătit slugi să le poarte pe la cafenea, prin Slobozie, prin târg. Vrea să-i strice liniștea și buna faimă lui naș Dinu, unchilor Mihai și Iordache. Scorneală de femeie nu prea deșteaptă, că oricine se poate întreba cât a stat vărul Gheorghiță cu maica mare Ilinca? Cum de mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Gheorghe. Constantin, marele stolnic, ridică plictisit capul și-l privi atent pe Hamie. Acesta reluă cu vocea tremurată: — Au de căpetenie pe unul Boico, un sârb. Când l-au afumat, a spus că el e ăl de-a dat foc Sloboziei acum trei ani, de era să ardă și biserica făcută de Leon Vodă - pomenit să-i fie numele. Boierii sorbeau cu buzele strânse cafeaua tare și fierbinte. Fostul ienicer își trase sufletul, respiră adânc și-și drese glasul. În timp ce povestea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Vodă; mulțimea de mahalagii și de slugi se urcaseră pe garduri să privească minunea: Io Constantin Voievod pleca la Edirne să stea la sfat cu Sultanul! Au luat-o pe Podul lui Șerban Vodă, pe lângă baia domnească de jos, prin Slobozia lui Leon Vodă, au ieșit din târg pe la Cavafi și, de abia ajunși pe dealul viilor domnești de la Văcărești, pe câmpul încă nesemănat, că îi și așteptau corturile gata întinse. Era primul popas de noapte, gândea Selin, dar nu a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
două zile băteau clopotele la toate bisericile și mânăstirile Bucureștiului, băteau chiar și la schituri și metocuri, băteau într-o dungă de pătrundea jalea lui Io Constantin Voievod în toate inimile, în toate sufletele. Era frig și lapoviță iar prin Slobozie umbla vorba că nu este semn bun ca tocmai de Alexe Caldu să fie frig. Băteau clopotele într-o dungă... Cui îi mai ardea să măture bătătura și să grebleze livezile ca să oprească slobozitul gângăniilor din lacra pe care i-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în aceeași zi după un an, la biserica Tuturor Sfinților din Podul Târgului de Afară, apoi la lăcașurile dăruite de domn cu odoare și cărți: biserica de lemn a Oltenilor, biserica Sfântul Nicolae din Prund, apoi cea a Cărămidarilor, a Sloboziei a lui Leon Vodă, dăruită de vodă cu o cruce de piatră, cea a Staicului și Schitul Hagiului, a Sfântului Nicolae de lângă jitnița domnească, a Sârbilor. Apoi s-au pornit clopotele de la mânăstirile cele mari, de la Radu Vodă, cu ele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pentru vecernie a rămas doar arhimandritul Manuil. Era hotărât să-l vadă pe sfinția sa, așa că porunci să fie dus la mânăstirea Radu Vodă. Caleașca coborî dealul pe la crucea lui Papa Brâncoveanu, intră pe Podul lui Șerban Vodă, până la biserica din Slobozie, cea zidită de Leon Vodă și întărită de Constantin Vodă Brâncoveanu, apoi o făcu la stânga prin Slobozie, ridicând tot praful uliței și scoțând printre ulucile gardurilor nasurile cârne ale puradeilor din mahala. Știa de ce o luaseră așa, drumul prin mahalaua
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]