2,094 matches
-
hidrocentrale, irigații, orașele își schimbau față în bine, industria lucra, agricultura producea. Nici supusului nu-i mergea prea rău. Avea drumeag la Dacia, la adăpost, loc de munculița, tihneala la mare și la munte, în stațiuni populare, avea învătământ, sănătate, slova gratuite. Pe el, iaca, îl trădau pomojnicii și ghinărarii." "Adevărul" acesta al lui Viorel Știrbu seamănă leit cu acela al lui Vadim Tudor și Dumitru Dragomir de la "Atac la persoană". Aceeași aripa? Hoția, unde te aștepți și unde nu Într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
Radu, la mamii, din contră cu peana să spurcata da obiceiu, da^acuma bine curățita da ocări și dă alte lipiciuri urît mirositoare, - scria, pa dreptului drept, măcar că summitul americănesc abea termenat era un mare, mare prochimen... Da^ el punea slova ase: "...Deci au purces cu toții spre București și cu pompă frumoasă au intrat în București în scaunul domniei, cum să cade, dîndu cu tunurile, si cu alte tărămonii făcîndu-se, au săzut în scaun, iar doamna cu jupînesele a trecut la
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
și chimie. E poate tocmai acel un "nu știu ce" și un "nu știu cum" pe care se simțea în dificultate să-l exprime chiar cel care a fost Eminescu. Se vede că alcătuirea ei pămîntească emana acel "ceva" greu de prins între rosturile slovelor și, dincolo de extazierile romanțioase, dincolo de hiperbolele literaturizării, avea probabil un farmec care o detașa de celelalte femei. În orice caz, cei care au fost pentru un moment în anturajul Veronicăi s-au simțit obligați să consemneze ceea ce în expresie simplă
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
Cel pornit să-l afle pe Dumnezeu simte "aerul oțetit și tare": "Aerul mă sugrumă frunză după frunză, dor după dor". Plăsmuire a infinitului și a nimicniciei, ființa umană se apropie, prin clipa de har din care se va naște "slova de foc" - aspirație demiurgică a poetului -, de Dumnezeu: "Posed câteva minute despuiate/ de tandrețe și har/ Pentru a-mi spune sunt Dumnezeu/ posed trecerea către seve când sufletul/ Înfășoară trupul mort într-un cearceaf./ Posed spaima și spinul./ Posed o
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
cunoscut sau clipele când am avut fericirea de a sta lângă el și de a-l auzi vorbind, dându-mi sfaturi. Părintele Sofian avea un respect deosebit pentru conținutul și spiritul Testamentului lui Antim. Până în ultima clipă a ajutat, cu slova și cu fapta, multe persoane îndurerate sau copleșite de nevoi. Păstrez cu respect un mesaj înflăcărat al său, adresat, spre sfârșitul vieții, poporului georgian, împreună cu binecuvântarea sa. Mă bucur, de asemenea, că într-una din cărțile consacrate acestui om atât
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
Nawrocki: Poeții giganți ai poeziei poloneze s-au stins din viață: Milosz, Szymborska, Herbert, în ultima vreme Rózewicz, și preotul JanTwardowski. Din secolul al XX-lea este încă vie creația lui Galczynski, poetul magic, un mare liric, care în fiecare slovă găsea poezia și o lega meșteșugit cu ceea ce s-ar numi grotescul, cu micile forme teatrale; a fost de asemenea un mare satiric. În schimb, dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii. Limba
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
uniți cu Romă. Români prigoniți că în războaiele religioase, făcuți, cu oroare, papistași, urîți cîteodată mai mult decît paginii. E paradoxul poporului român, atît de tolerant și atît de latin, istoria să-l amestece de secole în oală fierbînd de slovele chirilice și de vorbele de la răsărit, - groază, urîtul, năpasta și mai tot ce-i negativ, în raport cu cerul, lumină, apa, stelele, binele și pacea. Nu-i vorba de patriotismul istoricizant. Balotă este un exemplu de intelectual universal și conștient de valorile
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
zborul vulturului alpin dominînd furtunile dintre munții zărilor de pe Lemou, mi-e gîndul întreg la Dumneavoastră, ca în toate zilele vîrstei mele, sporită mulțumită primului dintre cei mai apropiați de inima omului și de sufletul țării, căutînd în slabele mele slove sfiicioase, fără să le găsesc pe măsura emoției și simțirii, licența de lumină pentru mărturisirea din depărtare, ca și apropiere, multul mult ce vă sunt dator, fără să-i poată corespunde proporțional niciodată nici devotamentul, nici recunoștința. V-aș face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
scris (deictice, interjecții, exclamații, intonație afectivă sugerată de abuzul semnelor de punctuație și de repetiția literelor, sintaxă foarte simplă, juxtapunere de enunțuri scurte etc.): "Ei! Dar ce fel de carte e asta?!!! uite-te minune!!! aci lipsesc o grămadă de slove! ăștia vor să ne lase săraci! Vai de mine ce grosime și mojîcie!!! ia te uită că ăștia și pe delicatul și plinul de dulceață l-au scos! nu zău ăștia sînt Rumâni groși bădărani de la țară, nu vor să
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
originii propriei sale activități și al desfășurării acesteia în noi cadre istorice: ,,Energia am scos-o din mine, dar imboldul și mai ales directiva am scos-o din T. Maiorescu, omul pe care l-am admirat de la primul contact cu slova sa, de o luciditate în disocierea esteticului, de o eleganță morală, de o stăpînire de sine și de o fervoare în expresia dezlegată de reziduurile pasionale, pe care le-am resorbit în mine pentru a le reafirma, nu prin simulare
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
și Împrejurare și parcă sortite să fie acoperite de uitare. Dar, adeseori, după multă trecere de timp, s-au Întors, fără voie, aduse, ridicate În aducerea aminte a celor ce le-au moștenit și așa s-au păstrat, puse În slovă”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Dumnezeu-Dragoste, Editura “Christiana”, București, 2000, p. 161 footnote>. Pentru a se apropia cineva de sfințenia celei mai cinstite decât Heruvimii, se cere, Înainte de toată curăția, sfințenie. Pentru a vorbi despre cea care Însumează toată taina
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
lor comori de binecuvântare, toate cele lămuritoare, curățitoare și Îndreptătoare ale neprihănirii și milostivirii Tale nețărmurite, toate cele ce la un loc sunt numite «Gnoza cea curată» sau Moștenirea Sfinților și pe care ni le pui la Îndemână vădite prin slovele, psalmele și vorbele Părinților, pentru ca de-a pururi nu vom ști a Te lăuda, a Te cinsti, a Te preamări decât numai cântându-Ți așa: Bucură-te Spadă oblăduitoare a predaniei isihaste...”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, op. cit., p. 58
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
dacă Gherontie Cotore a cunoscut manuscrisul lucrării lui Miron Costin, De neamul moldovenilor, dar șirurile frumoase din "Cuvânt înainte către cetitoriu" aduc în minte rezonanțe din "Predoslovia" cronicarului moldovean: "Drept aceea, pravoslavnice cetitoriule, de cumva vei afla nescari greșuri în slove, să nu mă blastemi, nici să-mi defaimi lucru, ci să îndireptezi și tu pre cât vei putea și să rogi pe Dumnezeu ca să pociu face și mai mult bine pentru folosul neamului românesc, pentru care eu am făcut din
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
sau legi, scrise, comentate, fără marea poezie sondînd zonele cele mai ascunse ale spiritului și sufletului. Subiectele se vor schimba ca și uneltele de scris, precum și substanța însăși a ceea ce mai numim literatură, cuvînt derivînd de la infinita combinație a literelor, slovelor... Fără știință, artă, cercetare, - nici o salvare. De aceea ne-am mirat că un profesor universitar ca dl Emil Constantinescu, la sfîrșitul mandatului său, a preferat să decoreze un fotbalist semidoct, fudul, țîfnos, pe care stadioanele străine îl huiduiesc din cauza comportamentului
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
care ne-am învățat, suflete tinere, să le privim fără întrebări: "Răposatul Haret era ministru al Instrucției Publice și scria "d-selle"- pentru "domniei sale". Reformase întregul învățămînt. Rămăsese însă cu ortografia dascălului din școala primară! Acest modest învățător trăia în fiecare slovă a marelui reformator... Tot așa trăiesc în părerile noastre literare dascălii de odinioară." Avem, prin urmare, nevoie de o critică lucidă și rece, străină de idiosincrazii, de "slăbiciuni", dar nu de o critică fără modele. A "revizui" niște păreri, care
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015 Toate Articolele Autorului Pe drumurile Uniunii (Europene, se-nțelege !) Celor făr ' de Norme-n cuget, încerc s-arăt și-a noastră Lege ! Ce e Creștin-spirituală, perpetuată prin Părinț ' Prin slovă, dar mai mult în spirit și mai presus în bunul-simț , Primit ca o efuziune din Decebal și din Traian De-aceea avem A.D.N.-ul, și geto-dac, dar și roman ! Și de la ei avem Credința ; ce am păstrat-o ! Este
BISERICA E MAICA ȘCOLII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382735_a_384064]
-
mai înalt al moralității, însă poți găsi situațiuni în care aceeași kedușa e transformată în ceea ce este tocmai opus sfințeniei... Depinde, desigur, de context... Bineînțeles... iar traducătorul trebuie să țină seama de un întreg circuit al sensurilor care traversează fiecare slovă ebraică biblică. Trecând la o altă chestiune, aș vrea să vă întreb despre un lucru care mi se pare uimitor. Ați fost ales de foarte tânăr rabin șef al României, la numai douăzeci și nouă de ani. O vârstă neobișnuită
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
unul dintre apologeții futurismului, spunândui corespondentului de la „Ziarul de Moscova”: „Eu deja am trecut școala pesimismului, văd în viitor triumful începutului vieții și, în acest sens, sunt un futurist”. Numai că Marinetti se arătă oarecum nedumerit de situație, ziarul „Russkoe slovo” („Cuvântul rus”) reproducându-i spusele de futurist trist: „Mă simt foarte mișcat de primirea caldă a publicului moscovit, însă de ce sunt salutat exclusiv de oameni care se află departe de viziunile mele? De ce futuriștii ruși nu vor să discute cu
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
să fie vopsită în culori ceva mai aprinse”. Mda, era prea de tot acea ingerință subiectivă... milanezpeterburgheză, astfel că de pe celălalt versant al patriotismului metropolo-local, adică moscovit, veni dezmințirea, cum că jurnalistul de pe Neva a scris prăpăstii, deoarece - zicea „Russkoe slovo” („Cuvântul rusesc”), cu titlu că ar fi cu adevărat informat, domnul Marinetti, „contrar obiceiurilor străinilor de rang înalt”, mai că nu a vizitat nimic din vestigiile istorice și culturale moscovite, încât „insinuările despre categoricele păreri negative ale lui Marinetti despre
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
adâncă. Și atunci, odinioară, „La trezire, imaginea lor mentală se risipea cu ultimele/ rămășițe ale somnului./ Lucrul la poem - țigara, cafeaua, pagina albă, goală -/ se consuma prin încercări (tatonări) succesive/ de-a rescrie poemul visat, «ideal»”. Deci, chiar și atunci, slova de foc se risipea ca un fum, iar „poemele scrise/ rescrise, tipărite aici,/ au neajunsurile (ca să nu spun defectele)/ oamenilor în comparație cu presupusa, uluitoarea/ perfecțiune a zeilor“. Într-un alt poem, ni se spune că „poezia, cu sau fără majusculă,/ este
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
mai mare fluiditate: Pur se verrò sepolta/ în una terra aliena/ risorgerò un giorno/ nella lingua romena. În sintonie cu numeroși artiști din secolul XX, nu de puține ori este focalizata încleștarea cu sonoritatea (că în poemul Bach) ori cu slova: Poezia, Literatura, Vivarium, Coordonate, Îi iubesc, Ultima suflare, Spelling a Speel, Collected, Selected, Neglected etc. etc. Partea leului, din versurile selecționate, o au însă cele care trimit la aventură perceptiva a eului cu simțurile în perpetua, exasperant-dulce, masochista alertă; nu
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
ALEX: Vidvăd. DUMNEZEU: A trebuit să plece. Asta înseamnă că eu sunt responsabil pentru o dualitate morală. El contra mea. Îmi zice că eu sunt rău și el e bun. Pe când adevărul e, firește, chiar pe dos. ALEX: Astea două slove eu nu le ponimai. DUMNEZEU: Dacă vrei să zici că nu le înțelegi... ALEX: Eu răspund de slove. Asta a fost stabilit foarte clar. Și cum le va chema el, așa le va fi numele. Numele. Imia. Naz. DUMNEZEU: Nu
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
contra mea. Îmi zice că eu sunt rău și el e bun. Pe când adevărul e, firește, chiar pe dos. ALEX: Astea două slove eu nu le ponimai. DUMNEZEU: Dacă vrei să zici că nu le înțelegi... ALEX: Eu răspund de slove. Asta a fost stabilit foarte clar. Și cum le va chema el, așa le va fi numele. Numele. Imia. Naz. DUMNEZEU: Nu încerca să ponimai. Asta duce la dezastru. ALEX: Mâncăm piepticulul ăla galben și ponimai alea două slove. DUMNEZEU
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
de slove. Asta a fost stabilit foarte clar. Și cum le va chema el, așa le va fi numele. Numele. Imia. Naz. DUMNEZEU: Nu încerca să ponimai. Asta duce la dezastru. ALEX: Mâncăm piepticulul ăla galben și ponimai alea două slove. DUMNEZEU: Binele și răul. ALEX: Parcă eu eram responsabil cu slovele. DUMNEZEU: Nu și cu astea două. ALEX: Și totuși, uite-l acolo, bun de mâncat. Întind ruka, îl trag jos, hleap, hleap. Nu-i prea ușor? DUMNEZEU: E un
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
va chema el, așa le va fi numele. Numele. Imia. Naz. DUMNEZEU: Nu încerca să ponimai. Asta duce la dezastru. ALEX: Mâncăm piepticulul ăla galben și ponimai alea două slove. DUMNEZEU: Binele și răul. ALEX: Parcă eu eram responsabil cu slovele. DUMNEZEU: Nu și cu astea două. ALEX: Și totuși, uite-l acolo, bun de mâncat. Întind ruka, îl trag jos, hleap, hleap. Nu-i prea ușor? DUMNEZEU: E un mod de a testa capacitatea ta de supunere. Ești liber să
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]