100 matches
-
adevăr „frumusețe și rugăciune“ - nu se putea îndoi deloc și nici nu-și putea permite îndoieli. Doar nu visa vedenii anormale și inexistente în acel moment, ca și cum s-ar fi drogat cu hașiș, opiu sau vin, care înjosesc rațiunea și sluțesc sufletul! Toate acestea le putea cântări cu înțelepciune după ce ieșea din starea bolnăvicioasă. Clipele acestea erau tocmai un singur efort neobișnuit al conștiinței de sine- dacă ar trebui să exprimăm această stare într-un cuvânt -, a conștiinței de sine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nici Lunga căutare a lui Tai An, care reia, În stilul său, tema clasică a obiectului ascuns. Poe Începe seria cu The purloined letter; Lynn Brock Încearcă o variațiune pariziană În The two of diamonds, operă cu contururi prezentabile, dar sluțită de câinele Îmbălsămat; mai puțin inspirat, Carter Dickson recurge la calorifer. Ar fi Întru totul nedrept să trecem cu vederea Previziunile lui Sangiácomo, enigmă a cărei soluție fără cusur Îl va buimăci, parole de gentilhomme, chiar și pe cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
precum oracolul un ciubăr de vorbe, astfel Încât, cu inima grea și tare cătrănit, Ricardo al nostru s-a văzut nevoit să se Întoarcă În Castellammare, neputând goni cu mai mare sprinteneală nici dacă i-ar fi luat urma cei mai sluți douăzeci de mii de paracleți. Întunecate antecamere ale demenței, săli de așteptare ale sinuciderii: În noaptea aceea, Ricardo nu a stat la taifas cu cel care l-ar fi putut Îmbărbăta, un camarad, un filolog, ci s-a adâncit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Mare necaz! Când au venit rușii, eu am învățat-o cum să se ferească. Am dus-o repede lângă vatră, mi-am mânjit mâinile cu funingine și i-am uns toată fața. Apoi am luat un foarfece și i-am sluțit pletele. Mai-mai s-o chelesc. - Așa să stai până trec rușii! i-am spus. Să ai grijă să nu te speli niciodată! Să nu care cumva să-ți treacă prin cap să te piepteni. Ți-ai găsit cine să mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
pentru că-1 iubea și-1 temea, și pe care nu vroise s-o mai vadă ... Și moarta aceea, așa cum o văzuse, cinci minute, el singur cu ea ... abia ieșită din chinurile brutale . . . sluțit și trist, oribil de trist și de sluțit... In sfârșit, acum acolo, catafalcul, biserica, corul, laolaltă, pe când în el se petrecea ceva neobicinuit. Un fel de fermentare și de dizolvare. Toate imaginile - el, Sia, ceilalți - compuse și descompuse și toată simțirea amalgamată, întoarsă la un rudiment așa cum fusese
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu zvonul și răutatea lumei. Se mai deschid porțile și pentru ca să intre bieți oameni nevinovați ca Mini, și să se necăjească și ei degeaba. Cu capul ceva mai ușurat de migrenă, Mini hotărâse că necazul, atunci când îl scoatem la lumină, sluțește încă mai mult chipul lui urât, subt privirea sașie a oamenilor. De unde însă venea necazul? Cine era oare acolo de vină? Amica Nory ar fi căutat desigur un vinovat: bărbatul. Omul care a trecut pe acolo. Mini credea și ea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
jertfe pe altarul catedrei cucerite? Buna Lina, cu existența ei modestă și laborioasă, îi părea pesemne o piedică, de aceea o sfredelea cu vorbe răutăcioase, așa domol și răspicat cum glăsuia. O ura, ai fi putut zice, după dezgustul care sluțea sluțenia lui când vorbea de ea. Iar Linei îi era frică de el, pur și simplu. Piciorul doamnei Eliza era, în adevăr, perfect în felul lui. Mai delicat decât te puteai aștepta, cu gleznă fină, "cambrat" și cu pantofi de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
paradisul copilăriei mele să-mi plâng plecații, prea mulți și prea devreme. Satul mirosea a pustiu și a moarte... Aud ecouri... glasuri cristaline de copii. Refac drumul spre iaz. Apa mă privea nepăsătoare ca pe o străină... O, biet chip sluțit de nebunie, ale cui păcate ancestrale le-ai purtat pe umeri-ți masivi și cum de tocmai tu te-ai cerut învălurit în apa oglinzii care zace de veacuri în sufletul meu? Cioburi de amintire Cioburi din amintire se oglindesc
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
pare rău c-a lăsat capra să plece de capul ei. Ce sens are, s-a întrebat ea, ca unchiul băiatului să-l bată cu un băț mopani până ce a implorat îndurarea? Asemenea pedepse nu duc la nimic, ci doar sluțesc persoana care le aplică. Dar astea erau chestiuni generale, iar problema ei imediată era de unde să pornească căutarea acelui biet american mort. Și-l imagina pe Clovis Andersen clătinând din cap și spunându-i: „Ei bine, Mma Ramotswe, te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pot vedea o imagine simbol a unei lumi care trece de la secolul XX industrial înapoi la secolul XVIII. Cândva, în anii ’80, de la Călan la Hunedoara s-a făcut o mare conductă de gaze. Ea traversează 7 km de dealuri, sluțindu-le cu urma ei de fier vechi, de industrie ratată. Gazul nu a circulat niciodată prin acea conductă. Rugina, da. Acum, în Sâncrai, femeile plâng și bărbații beau. Din când în când, unul se duce, iar ceilalți îi sapă groapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
balta dunăreană, verde-solar, iar gândirea pigmentată cu înțelepciune, dar și cu șiretenie, amintea de carasul cu reflexele lui imprevizibile. Dar, mai ales, femeile frumusețea lor o datorau acelei Brăile rămase printre ochiurile plasei urâtului germinat de oamenii care i-au sluțit chipul. Dacă urmăreai un fotomodel american, era fie din Brăila, fie avea strămoși brăileni, cu o frumusețe unică pentru că purtau în ele un oraș unic. Duceau în sângele lor timpurile străbătute de oraș, iar viitorul le țâșnea prin țâțele atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
măsură se vrea oriunde un răspuns. E-nchis orice deschis de gură și orice ochi este străpuns de-același rău de nepătruns făcut stăpân în bătătură. De ne-nțeles unde-am ajuns, trăim o viață prea obscură din acest ev sluțit de ură, românii pleacă în ascuns. 1971 Ecou peste ani Alt secol și un alt mileniu, se circulă mult mai ușor, românii-au renunțat la dor, la demnitate și la geniu. Se-mprăștie voit în lume, pe unde pot, pe
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
izbitură. Dacă totuși încearcă cineva a-l supăra, va fi vai de creasta sa. Așa a aflat crăiasa că a ajuns și a găsit unde locuiește Craiului bărbaților. Atât i-a trebuit, de odihnit nici chip și începu a se sluți în glumă pentru a pune pe crai în încurcătură. Mai întâi și-a turnat pe cap făină atât cât să nu se vadă nici un firicel de păr negru, peste care a îmbrobodit un batic. Hainele de pe ea le-a băgat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
făcută de actori profesioniști, la care asistase Henry vreodată. Chiar și Ada Rehan părea să Își fi pierdut Întreaga vivacitate și tot ritmul. Era de-acum palidă ca moartea și, pe măsură ce oribilul travesti avansa, trăsăturile pur și simplu i se sluțeau. Era o actriță suficient de bună pentru a Înțelege ce se petrece și pentru a-i fi rușine că ia parte la așa ceva. Ceea ce se petrecea, desigur, iar lui Henry nu-i trebuiră mai mult de zece minute pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
câinoasă, dacă nu-i ajutau acatistele date la biserică pentru îndepărtarea spinului de la inima bărbatului, la ea venea, c-o puică albă. Coana Marița o spinteca la miezul nopții și-i scotea mațele afară. Se zicea că orbește țiitoarele, le sluțește cu vrăjile ei, Doamne ferește de asemenea lucruri! De Anul nou învăța codanele să se despoaie în fața oglinzilor când cântau cocoșii a doua oară, să-și vadă logodnicii, iar la Bobotează topea cositor într-o ceașcă și știa dinainte dacă-ți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și deschiderea porților templului pentru toată lumea. Nu! strigă Brummell izbind cu pumnul În masă, nu, nu toate picioarele sunt chemate să poarte În același fel o cizmă sau un pantalon... Nu, milords. Oare nu există oameni care șchioapătă, care sunt sluți sau mizerabili pentru toată viața? Și nu ar trebui să prefacem În axiomă acea cugetare pe care am rostit-o de mii de ori de-a lungul vieții: XII Nimic nu seamănă mai puțin cu omul decât un om! Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greșelile voastre. 15. Dar dacă nu iertați oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre. 16. Cînd postiți, să nu vă luați o înfățișare posomorîtă, ca fățarnicii, care își sluțesc fețele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că și-au luat răsplata. 17. Ci tu, cînd postești, unge-ți capul, și spală-ți fața, 18. că să te arăți că postești nu oamenilor, ci Tatălui tău, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
au fost apucați de o mare spaimă, și au luat-o la fugă ca să se ascundă! 8. Eu am rămas singur, și am văzut această mare vedenie. Puterile m-au lăsat, culoarea mi s-a schimbat, fața mi s-a sluțit, și am pierdut orice vlagă. 9. Am auzit glasul cuvintelor lui; și pe cînd auzeam glasul cuvintelor lui, am căzut leșinat cu fața la pămînt. 10. Și iată că o mînă m-a atins, și m-a așezat tremurînd pe genunchii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
lumina. Până atunci, pe chipurile pictate sau doar desenate, vârstele morții se prefiguraseră cu neîndurare. Pe cei care semănau mai mult cu ceea ce știau despre dânșii, desenul îi îmbătrânea mai puțin, așadar urmau să moară mai degrabă. În măsura în care desenele îi sluțeau și îi îmbătrâneau, aveau să moară mai târziu. Ei bine, în desenele din ziua aceea, portretele erau mai tinere decât se arătau în realitate. Zadarnic căută pictorul cutele săpate în obraji. Fețele le erau netede ca o frunte de copil
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în unele legende bucovinene, papare Știma Prutului sau Știma Bistriței; Știma iese deasupra apei la miezul zilei și-i cheamă la ea pe trecători ca să-i înece, sau, alteori, când e lună sau vreme rea, iese pe uliță și-i sluțește pe cei care nu-i dau pace. În cele mai multe cazuri, formula magică a strigătului apei este: Ceasul a sosit, / Omul n-a venit" sau "Ceasul a venit, / Dar omul nu-i!" : Când eram prin dreptul genunii, numai ce aud zicând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
versului!) și strică noima stihului. Căci, cum, fulgerînd, Înfiorați intră În legături rele cu alte cuvinte și poetul face o demonstrație În acest sens dînd pentru un vers mai multe variante. Un cuvînt nu trebuie, apoi, prea adesea pomenit, pentru că „sluțește” stihul și acest păcat este de neiertat. O idee frumoasă la Conachi este aceea despre „firea cuvîntului”, zicînd că o metaforă este bună atunci cînd un cuvînt se potrivește cu firea altui cuvînt. Cutare cuvînt „nu prinde cît de puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se reface, a se regulariza, a se roade, a se rotunji, a se ruina, a se rumeni, a se rupe, a se schimba, a se scoroji, a se scrânti, a se scumpi, a se scurta, a se sfâșia, a se sluți, a se sparge, a se stabiliza, a se stafidi, a se strâmba, a se strica, a se subția, a se șifona, a se șubrezi, a se tăia, a se toci, a se topi, a se transfigura, a se transforma, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.: Ion își sfâșie hainele part. sfâșiat, -ă nom. sfâșierea, sfâșiatul A SE SLUȚI Ion se sluțește din cauza bolii tranz.: Boala îl sluțește pe Ion part. sluțit, -ă nom. sluțirea A SE SPARGE Paharul se sparge din cauza lichidului fierbinte tranz.: Ion sparge un pahar part. spart, -ă nom. spargerea, spartul A SE STABILIZA Starea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.: Ion își sfâșie hainele part. sfâșiat, -ă nom. sfâșierea, sfâșiatul A SE SLUȚI Ion se sluțește din cauza bolii tranz.: Boala îl sluțește pe Ion part. sluțit, -ă nom. sluțirea A SE SPARGE Paharul se sparge din cauza lichidului fierbinte tranz.: Ion sparge un pahar part. spart, -ă nom. spargerea, spartul A SE STABILIZA Starea lui Ion se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.: Ion își sfâșie hainele part. sfâșiat, -ă nom. sfâșierea, sfâșiatul A SE SLUȚI Ion se sluțește din cauza bolii tranz.: Boala îl sluțește pe Ion part. sluțit, -ă nom. sluțirea A SE SPARGE Paharul se sparge din cauza lichidului fierbinte tranz.: Ion sparge un pahar part. spart, -ă nom. spargerea, spartul A SE STABILIZA Starea lui Ion se stabilizează datorită medicamentelor tranz.: Medicamentele stabilizează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]