113 matches
-
și taximetriștilor. Își Însușea orice argou, orice accent și spunea vorbe urâte cu o ușurință elegantă - sângele italian - ori de câte ori era furioasă. Avea și o Îndemânare spontană de a neutraliza latura mârșavă a subalternilor: ranchiuna ascunsă sub servilismul celor care Îi slugăreau pe alții În silă, visând la revoluții care să-i descăpățâneze, și al celor care Își jucau rolul cu o demnitate resemnată. Femeile o invidiau frățește, bărbații o adoptau de la prima privire, trecând de partea ei. Dacă Olvido ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
trei; se pare că i-a dat de urmă... Am avut astfel ocazia să recitesc ultimele câteva pagini și am fost tentată să le șterg. Unde-i managementul culinar în amănuntele sordide legate de acea lună blestemată în care am slugărit la italian și la trattoria lui? Ce sens au aceste confesiuni, care mă pun într-o lumină nu tocmai grozavă? Totuși, nu le șterg. Acestea sunt dovezile de care aveați nevoie ca să înțelegeți că aventura mea în bucătărie n-a
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
valabilitatea principiilor creștinismului. Cristos putea foarte bine să dispară în fața primejdiei răstignirii, sau ar fi putut primi admirabilele tentații ale diavolului, care exprimă simbolic tentațiile vieții".3 Pentru Cioran, Dumnezeu e al celor mulți, a fost creat pentru a le slugări naivitatea. Cioran l-a deghizat pe Dumnezeu, l-a caricaturizat prin intermediul imaginației. "Dacă-i vorba de ales între erori, Dumnezeu rămâne totuși cea mai mângâietoare și care va supraviețui tuturor adevărurilor" spune Cioran.4 El critică ideea creștină conform căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Horcița, de ce nu zici, bre nea Stoiene, că-i acolo în bucătărie și poate să zică dacă minți sau nu. Sor-ta, candelăreasa, ea ce-a făcut? Toată viața a trăit cu Brandaburlea, amărâtul ăla de Claxon, șoferu' de-l slugărea pă Goncea, și-acuma e doamnă la cimitiriul de-l ține tot alde de-ai lui Brandaburlea. Cum s-o judecați voi pă mama? Fără să mai aștepte ca bărbatul să mai spună ceva, fata luă farfuria cu oasele din fața
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
opun cei care nu doresc să aflăm ce s-a întâmplat prin țărișoara asta vreme de 50 de ani, e clar că "forțele adverse", informatorii și rețelele lor dar mai ales istoricii și arhivarii reacționari și funcționarii cointeresați care-i slugăresc aflăm că sunt mai mulți decât credeam, și încă exercită o influență sensibilă în mass-media, în politică, în afaceri, în zona gingașă a societății civile. Câțiva dintre ei s-au strecurat binișor și în Comisia de cercetare a comunismului" (Stelian
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
iubește copiii...” Își iubea copiii, Lavinia știa asta și i-a fost frică de dorul lui pentru ei, altfel n-ar fi suportat toată mascarada. Bunica nu a ieșit câțiva ani din casă - zicea că e bolnavă ca s-o slugărească mama -, dar luna trecută și-a pus căciulița de sobol peste conciul alb, prinzând-o cu agrafe de argint, și s-a dus la neamul ei, Cacavela, cel de ține școala de spudei, elevii lui în ale scrisului. Ce au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îți doresc Mai mult ca tine să trăiesc!“ De-atunci, eu zac în beci și mor, departe de lumină și popor; pe Sanda-n amintire o păstrez, cu farul delațiunii-o luminez. Nu mi-e rușine, sunt bărbat: i-am slugărit, m-au terminat. De fiecare dată, rămâneam uluit. Cu trei sferturi de oră înainte de miezul nopții, în cotloanele strâmte și întunecate ale minții lui Bidileanu Ovidiu, avea loc o explozie lirică, un delir prozodic țâșnit din ciocnirea accidentală a cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
făcea cât o mie de răspunsuri. Apoi am deschis fișierul. În mijloc, trei documente, noi, necunoscute. Am dat click pe primul și i-am recunoscut imediat conținutul, fără să citesc semnătura: Mă numesc ca tot românul și sunt poreclit sinistru, slugăresc fidel partidul și docil pe prim-ministru. Am o cameră cu limbă, ce pornește din lentilă: ea, pe fesele sus-puse, lustruindu-le abilă, grațios se desfășoară din înalturi ca o scară; pe ea, șamponat cu grijă, președintele coboară. „Ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lua din casă, să spunem, plăpumile... (Realitatea TV, 26.X.2007). 5.5. Invers, unele impersonale cu propoziție subiectivă se acordă la plural, prin atracție, sub influența unui substantiv plural (de obicei, subiectul subordonatei): vor trebui ca italienii să fie slugăriți de italieni (Antena 1, 6.XI.2007); nu se știu care sunt cauzele ale acestor avarii (Realitatea TV, 23.XI.2007); majoritatea tinerilor se presupun că ar vrea să fie ca și... (TVR 2, 2.XI.2007); i se par
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
astfel de situații? Din cauza neaprecierii sacrificiiilor pe care o femeie le face din prea multă bunătate, iubire față de familie, de către aceasta!? Si totuși, se merită astfel de sacrificii dacă în final nu sunt apreciate? Nimeni nu se naște pentru a slugări alți oameni. Eu numi cresc fetițele pentru a deveni sclavele unor “bărbați”. Doresc din tot sufletul meu de mamă, ca fetițele mele să-și trăiască viața așa cum este normal: -să se simtă iubite; -să-și trăiască copilăria cât mai frumos; -să
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
din oile negre din ramurile colaterale ale sculptorului. Un calic, slugă la neamurile sale bogate și cultivate. Comunismul l-a acceptat și el l-a indicat drept "exploatator" pe unchiul său care "l-a obidit și pe care l-a slugărit". Adăugînd și cuvîntul "legionar", delațiunea s-a soldat cu ani grei de închisoare și, în final, cu moartea proprietarului. Moștenitorul, securistul, însă, a înnebunit, iar soția sa și-a dus veacul în această casă. Alte rude n-au avut, domnule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spune-mi, acum sînteți neamuri... Da, sîntem. Fața îi devine de piatră și ochii își pierd strălucirea. Tace și prin capul său dizgrațios văd că se perindă gînduri, ca norii negri și groși de deasupra noastră. Continuă în surdină. Îl slugăresc pe... boier. Dar te plătește destul de bine, spun eu. Cinci milioane! Cucoana a dat trei pe un parfum. Observ individul ăsta cum clocotește revolta în el. Să dormi în casă cu o astfel de fiară! Totuși, Raj, sînteți neamuri, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au și alții, nu. Tot așa cum unii au ureche muzicală, iar alții, nu. Libertatea se poate intona greșit. Am cunoscut destui inși cărora le place subordonarea: vor să aibă pe cine firitisi, vor să se gudure, să se execute, să slugărească. Nu e vorba de înclinația nobilă de a-ți sluji semenii, ci de voluptatea perversă de a-ți răzgâia superiorii, de a te lăsa confiscat de țanțoșa lor suficiență. Cu alte cuvinte, de îndată ce ai o picătură de libertate, te grăbești
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
rămași de la masă. Zdreanța aia de halat Îmbâcsită de praf de ciment și mutra Întunecată și ponosită de veghe asupra avutului te-ar fi dus cu gândul la un soi de vrăjitoare ori mumă a pădurii, iar În rest Îl slugărea pe bărbatu-său cu un devotament de câine credincios. Îl mai auzeam pe tontu’ ăla de Andrei că la sumele pe care le-nvârtește de le zăpăcește meșteru’ ăsta de doi bani, el unu’ n-ar ține-o pe arătarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fiindcă nu-i În câmpul muncii. În primăvară și-a scos pașaport și-a zis să-și Încerce și el norocul ca alții. Pe Gilbert l-a lăsat În Caracal, și-a deschis prăvălie huiduma aia Împuțită, pe care a slugărit-o ani de zile ca un câine și n-a vrut să-i dea nici un ban când a plecat. Nu, că să stea acolo cu el, și la ce? Să-i muncească iarăși pe nimica și pe chestia asta iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bună de măritat. Ar fi trebuit totuși să te bronzezi cât de cât. Cine ar spune c-ai stat toată vara la mare? - N-am avut timp de plajă. N-am avut timp să mă mărit. Toată vara v-am slugărit pe tine și pe văr-tu și pe târâtura aia bătrână care dă să moară. - Și văr-miu, parcă țineai la el... Râse: - Păi nu eram eu nevestica lui, care numai și numai cu mine și uite-l c-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
în detrimentul altora, și nici nu cred că opoziția e mai bună decât puterea, ceea ce s-a văzut prin alternanța la guvernare, însă nu pot admite indiferența față de dezvoltarea economică a țării, având ca urmare plecarea unor milioane de români să slugărească și să îmbogățească țările Europei. Evident, aria de cuprindere a acestor note de constatare care pot conține și soluții de rezolvare, este suficient de largă ca să cuprindă părerea și atitudinea față de comunitatea secuio-maghiară și despre așa-zisul ținut secuiesc, despre
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Și ne-o vinzi cu kil și droaie, Câteodat-o faci de oi, Câteodat-o faci de oaie”. Altceva trebuie să ne dea de gândit. Oare grija lor pentru animale n-ar trebui dublată de grija pentru oameni, pentru românii care-i slugăresc în condiții umilitoare, la negru, fără asigurare, la bunul plac al patronilor, supuși accidentelor cauzatoare de infirmități și de moarte? „Adicâtele, în ce sens?”, vorba unui coleg de la facultate, Ion, Gheorghe și Vasile și tot neamul amărât nu se stresează
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
clase primare. Ea, săraca, speră că, vânzând pe piața din Iași sau de la Galați traista ei de prune și nuci și damigeana de vin, își va acoperi nevoile, fără să mai aștepte ajutorul celor din familie, plecați și ei să slugărească Europa. Acum, Prutul o desparte de Uniunea Europeană, iar ea, care nu face decât politica bunului-simț, este nevoită să stea față-n față cu politica lumii și nu înțelege de ce România nu i-a băgat în seamă și pe ei, românii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
indiferent. Italienii, care n-au dus și nu duc lipsă de hoți, violatori și criminali, instigați de interesele politice ale unor demnitari, nu mai sunt dispuși să-i vadă pe ai lor, îi văd pe străini, pe românii care-i slugăresc la negru și pe romii care nu-și mai zic țigani. Acum, românilor li se atribuie toate relele, tot ce-i detestabil, ca și cum infractorul ar putea fi categorisit după etnia căreia îi aparține, uitându-se că infracționalitatea există, în proporții
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cod roșu în problema țiganilor, a justiției, a corupției și acum, guvernatorul Mugur Isărescu ne pune în față problema financiară:inflația în condițiile fortificării leului în raport cu euro. De ce s-o fi petrecând această chestiune chiar acum când cei care au slugărit prin Europa vin și ei acasă cu niște euro? Să fie chiar o pură întâmplare? Dom΄le, cum măsa se întâmplă că mereu, pe suferința necazurile și nenorocirile celor umili și mulți, se înalță bogăția și fericirea celor puțini. Potopul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avea asupra electoratului condamnarea crimelor comunismului. S-ar putea ca această condamnare, necesară și reparatorie, să nu „prindă”, deoarece cei care au avut de suferit în urma deportărilor, lagărelor, închisorilor, foametei, nu mai sunt, nici ei, nici copiii lor, iar nepoții slugăresc prin Europa. Dacă „tătucul” Stalin este tot atât de prezent în conștiința „moldovenilor”, la fel ca în a rușilor, condamnarea nu-și va atinge scopul, iar Voronin cu partidul său vor fi poate șifonați, dar nu atât de mult încât să piardă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o aleg, deci n-are de ce să-mi pară rău de felul cum mi-am trăit-o.” (P. Sălcudeanu, 187) sau chiar acțiunea exprimată prin verbul-predicat; circumstanța se realizează atunci prin participiul aceluiași verb: „Ce s-a gândit Mielu: de slugărit n-o să-l slugărească pe dl. Bică o viață-ntreagă.” (E. Barbu, 213) Observații: Subiectul gramatical este adesea reliefat prin pronumele nehotărât unul: „Eu unul mă duc să deschid.” (I. Creangă) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are de ce să-mi pară rău de felul cum mi-am trăit-o.” (P. Sălcudeanu, 187) sau chiar acțiunea exprimată prin verbul-predicat; circumstanța se realizează atunci prin participiul aceluiași verb: „Ce s-a gândit Mielu: de slugărit n-o să-l slugărească pe dl. Bică o viață-ntreagă.” (E. Barbu, 213) Observații: Subiectul gramatical este adesea reliefat prin pronumele nehotărât unul: „Eu unul mă duc să deschid.” (I. Creangă) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Pe de altă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Fiecare pretindem că nu avem nevoie de nimeni. Dar fiecare avem nevoie de fiecare. Unii cred că a fi liber înseamnă a fi încăpățânat. Unde nu este motivație interioară, viața este urâtă. Există la unii un mod de a-i slugări pe ceilalți, controlându-i... Știu că sunt dator... lui Dumnezeu, părinților, copiilor, Ștefaniei, fraților... Diferențele dintre oameni nu țin atât de inteligență, cât de tupeu și de bun simț, de modul cum se descurcă și cum îi cenzurează sau nu
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]