134 matches
-
cea din Abație. Ziua dezvăluia mai mult din înfățișarea femeii decât apucase el să vadă în holul Abatelui. Era înaltă, zveltă, probabil ceva mai în vârstă decât Rim, dar anii nu îi estompaseră cu nimic aerul distins și calm. Fața smeadă îi era întinsă și lină, cu trăsături uniforme și nu foarte pronunțate. Chipul ei era totuși puternic, într-un fel greu de definit. Părul lung și negru îi era strâns simplu la spate, subliniindu-i profilul. Sub rasa largă, ochiul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pentru că operatorul psi al flotei se îndrăgostise de o fată de pe Kyrall și îi susura poezii în loc să afle cât mai repede ceea ce era de transmis. Bătrânul spera ca operatorul pe care i-l dăduse fiul său, un flăcăiandru cu pielea smeadă, evident spion, să nu facă vreo prostie. Deși nu avea nici un motiv să îl creadă incompetent, Kasser îl privise încă de la început cu neîncredere. ― Înălțimea Voastră, aștept să îmi dați coordonatele pentru asolizare. Aș sugera să mergem la garnizoana noastră
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ai împăratului. Nu mai erau tineri, dar tocmai aparenta lor fragilitate era cea mai aprigă armă a lor. Erau încă războinici de temut, specialiști în toate tipurile de armament. Fără vorbe, cei doi deschiseră ușa de la postul de comunicare. Tânărul smead era concentrat în fotoliul său, cu firul de la electrod spînzurîndu-i neglijent pe frunte. Mas lovi scurt, și capul operatorului căzu în piept. Kasser luă pulsul tânărului. Nu murise, dar starea de epuizare nervoasă indusă de cele patru ore de eforturi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o femeie. Nu ai nevoie de mai mult pentru a-l face să-ți spună tot ce știe. Kasser aprobă scurt din cap și făcu semn să îl lase în interiorul magazinului pe următorul negustor. Era o femeie mărunțică, cu fața smeadă, ascunsă pe jumătate de un batic gros, pe care Kasser îl credea din lână veritabilă. Zdreanță aceea ar fi fost o avere oriunde în Univers, dacă autoritatea planetară ar fi permis exportul ei. ― Spune, femeie. Ce mi-ai adus? ― Înălțimea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
BĂTRÎN (bas) Știură ei pe-un copilandru Să-l împle cu durere, Să-ntunece curatu-i suflet Fără de mângâiere. Să bănuiască-a lui iubire Pe ei cine-i învață Și inima să i-o rănească Ce crud cuvânt de gheață? Copile smead cu ochi de flăcări, În veci vun bine nu e Pentru-n păstor ce-și lasă turma În sama nimănuie. Cu noi să vii, căci altfel ochii-mi În veci n-or să mai vadă A tale plete lungi și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
veci vun bine nu e Pentru-n păstor ce-și lasă turma În sama nimănuie. Cu noi să vii, căci altfel ochii-mi În veci n-or să mai vadă A tale plete lungi și negre Și fața ta cea smeadă. COR DE BĂRBAȚI Nici o femeie pământească În codrii vechi n-o să-l zărească, {EminescuOpVIII 411} De-a sta cu inima vitează El turma sa o s-o revază IONEL Bun rămas! COR Bun rămas! IONEL Rămâi cu bine, sat! O turme
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îmbrățișat, i-am povestit cum ajunsesem acolo și el mi-a spus: «Teodorescu, așteaptă aici. Mă duc să-l caut pe Stănculeț.» Acum, trebuie să știi că Stănculeț era șef la serviciul de cadre pentru angajații civili - un om uscățiv, smead la față, născut prin părțile noastre - și, după ce m-a ascultat cu luare aminte, m-a întrebat: «Consătene, ai mâncat pe ziua de azi?» « Am mâncat numai pâine, de două zile.» «Numai pâine, de două zile. De necrezut.» S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mare, briza răcorea orașul toropit de arșița zilei. — Chiar a doua seară după nuntă îți începi slujba de tălmaci? se miră colegul, zâmbind. Tăcură un timp, apoi ca la un gând năstrușnic, prietenul spuse râzând: — Tu mustață, eu mustață, tu smead, eu smead, hai să ne schimbăm hainele și merg eu la exaporit, la ospăț în locul tău, să fiu tălmaci în franțuzește. Se lasă noaptea și nu ne-or cunoaște, că avem și aceeași statură. Locul tău este lângă nevestică. E
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
răcorea orașul toropit de arșița zilei. — Chiar a doua seară după nuntă îți începi slujba de tălmaci? se miră colegul, zâmbind. Tăcură un timp, apoi ca la un gând năstrușnic, prietenul spuse râzând: — Tu mustață, eu mustață, tu smead, eu smead, hai să ne schimbăm hainele și merg eu la exaporit, la ospăț în locul tău, să fiu tălmaci în franțuzește. Se lasă noaptea și nu ne-or cunoaște, că avem și aceeași statură. Locul tău este lângă nevestică. E păcat s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în sinea mea. „O țară de evrei!“ Ideea însă e mai ușor de exprimat decât de înțeles; nu reușesc să mi-o însușesc cu adevărat. Alex în Țara Minunilor. După-amiază mă împrietenesc cu o tânără cu ochii verzi și pielea smeadă, care-i locotenentă în armata israeliană. Locotenenta mă duce la un bar de noapte din zona portului. Clienții, îmi explică ea, sunt în marea lor majoritate docheri. Docheri evrei? Da. Pufnesc în râs și ea mă întreabă ce mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Nu e de ajuns să ai cărți bune în mână, trebuie să știi ce să faci cu ele. Îmi ești dator vândut, domnu' fruntaș. Mic de statură și slab, brunet, tuns scurt și cu o permanentă mină veselă pe fața smeadă, sergentul pare un puștan pus pe șotii din ultimele clase de liceu. Privindu-l, nimeni nu ar crede că de mic copil se lovise de greutățile vieții. Maică-sa murise de holeră, iar taică-său, docher în portul Brăilei, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
găsise în sfârșit chemarea. La intrarea lui, privirile celorlați îl măsoară curioase și surprinse. Ocupă și el un loc pe scaunele înșirate la perete și așteaptă. Nu durează mult și ușa se deschide, făcând loc unei tinere femei cu chip smead, mai curând plăcut decât frumos. În colțul buzei superioare are o aluniță care înveselește trăsăturile reci și distante ale feței. Sub boneta uniformei părul la fel de negru ca un tăciune umed este strâns într-un coc sever. Face semn locotenentului Răducu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
avea un schimb rapid și impulsiv de cuvinte cu soția; aceasta, deși nu terminase încă cu înfășatul, apucase deja să scâncească; probabil că veștile erau proaste, ca de obicei. Fața acestui domn, care părea să aibă vrei douăzeci și opt de ani, smeadă și uscată, încadrată de favoriți negri, cu bărbia rasă oglindă, mi s-a părut destul de cuviincioasă și chiar plăcută; era posomorâtă, cu privirea posomorâtă, dar cu o nuanță bolnăvicioasă de mândrie care se irita cu prea multă ușurință. Când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
avea suficientă energie să fie măcar furioasă. Își acoperi gura ușor cu o mînă slabă, palidă și frumoasă, neîmpodobită de inele. Era cu cinci sau șase ani mai mică decît Helen, care avea treizeci și doi de ani. Avea fața smeadă și Încă plină de vigoarea tinereții, și un păr castaniu Închis. În acest moment era strîns la ceafă ca o pernă de catifea, și se sprijinea de zidul din cărămidă caldă. Helen invidia părul lui Viv. Părul ei era deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
argintiu; păr acoperit cu pulberi de argint; păr nins; păr acoperit cu colb de aur; ochi calzi de duioșie; ochi ca iarba crudă; păr încurcat ca un caier; ochi ca liliacul; ghiocei pe la tâmple; ochi foarte blajini; privire blândă; față smeadă. Despre lumină: șuvoaie de lumină; potop de raze; boare caldă; lumină aurie; pânză albă; zorea albastră; imn de slavă; lumină prietenoasă; plasa gândurilor mele de lumină; disc alb de lumină topită; focul zeilor; ploaia de lumină; lumină prea albă; fărâmiță
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
neîntrerupte a senzaționalei descoperiri a sănătoaselor virtuți ale cojii de chinină. Parlons d’autre chose. Atent la cele mai senile capricii ale domniei voastre, iubite prietene Parodi, am izbutit să-l fac pe doctorul Castillo, acest obsesiv Blakamán al pâinii smede și al apei cu crutoane, să dezerteze momentan de la cabinetul său hidropatic și să le examineze cu ochi clinic. — Dă pe loc repaus clovneriilor, a intervenit criminalistul. Intriga familiei Sangiácomo e mai răsucită ca un arc de ceasornic. Uite, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
războiului a evoluat încet, dar fără întoarcere, spre dreapta), venea Sîrbulescu, "masivul" cum îl poreclisem eu, credeam că o să trăiască o sută de ani, a murit de inimă pe la cincizeci și Sergiu Filerot. Poetul, șeful "paginei a doua", un om smead, subțirel și mic de statură, cu un nas de pasăre, cu voce confidențială, plăcută, afectuoasă, îmi ceru să iau loc că are ceva să-mi spună. Redacția avea un birou comun cu secretariatul (Ștefan Roti), alături era biroul redactorului șef
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
parcă ar fi vrut să-l întrebe ceva. Oare de unde să fie, moș Gheorghe? — De unde să știu eu, măi țâcă? Ia, dintr-un sat, de la deal, cine știe!... Băieții nu se clintiră de la locul lor. —E bărbos tare, zise cel smead, căruia îi mijea mustața. Poate-i rus... Poate să fie și de-ai noștri, răspunse celălalt întorcându-se spre moșneag. Dar moș Gheorghe, cu pipa în gură, nu răspunse; nici nu se uita la mort. Cel smead zise iar: — Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tare, zise cel smead, căruia îi mijea mustața. Poate-i rus... Poate să fie și de-ai noștri, răspunse celălalt întorcându-se spre moșneag. Dar moș Gheorghe, cu pipa în gură, nu răspunse; nici nu se uita la mort. Cel smead zise iar: — Noi ne ducem la primărie, moș Gheorghe... — Duceți-vă, zise bătrânul fără a-i privi, și spuneți acolo. Ce să spunem, moș Gheorghe? — Apoi spuneți să vie primarele. Spuneți c-am scos un om înecat. Atât. Ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
revărsate pe umeri, ieși îndată, plecându-și grumazul, ca să nu se pălească cu capul de pragul de sus. —Poronciți, cucoane! Cu coada harapnicului, stăpânul își dădu la o parte gluga care-i acoperea capul, și ochii luciră încruntați pe obrazul smead. Ia-ți pușca și vină după mine! grăi el cu hotărâre. Chihaia se întoarse grabnic, intră în tindă, dădu cubrațul la o parte pe cineva care i se pusese în cale, și căută prin unghere torba, cornul, pușca și baltagul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
c-un zâmbet încremenit pe fața-i fină la cuconița cea bălaie. Din toate părțile veneau bordeieni și se adunau în jurul săniei, cu căciulile în mână. Se desfăcu întăi din blănuri și se coborî sprinten cuconu Jorj, cu fața-i smeadă plină de un zâmbet fericit. Pe urmă se dădu jos, trăgându-și încheieturile, boierul cel bătrân, gros și greoi, cu mustăți albe și sprâncene negre. Și sări la urmă ușurică, ajutată de brațele lui Avrămeanu, și subțirica cea balaie, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
despre corpul lui negru, hirsut, încovoiat de rușine în bazinul în care trupurile argintiu-lucitoare, ca de femeie, ale japonezilor, îl învățau că un bărbat poate fi și altfel. Oh, Imam, atunci ai aflat tu că pielea îți este tăbăcită și smeadă, că firul tău de păr crește ubicuu și nesătul, însemnându-te, așa ai spus chiar tu, animal între miniaturi sidefate. Femeile lor plutesc în fața mea, ca prin fum. Le văd sânii mici, cu sfârcurile uriașe, ieșite în afară, ca de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
siguranță, pe scenă au început să urce și cei ce se ofereau voluntar. Lucrurile promiteau să meargă bine, numerele sale aveau din ce în ce mai mare succes, până-ntr-o zi... ... Pe scenă a urcat o damă între două vârste, cu o față smeadă. A încercat o dată, s-a concentrat mai mult a doua oară, a făcut și o a treia tentativă, dar degeaba! Publicul, la început calm și stăpânit, a izbucnit, deodată, într-un râs năvalnic. Dama s-a sculat de pe scaun, l-
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
negre, pălăria tare și cravata rândunică, prinsă de butonul din față al gulerului dublu, lucios și întotdeauna alb ca zăpada. Mă minunam în vis de agerimea văzului meu, fiindcă de îndată ce l-am zărit, i-am putut desluși chipul arămiu și smead, cu mustața căruntă și scurtă. Tata era copleșit de o mare tristețe. Făcui câțiva pași, întâmpinându-l fericit căci într-un cadru atât de frumos nu ne-am întâlnit niciodată în viață. - Să mergem, fiule! Zise tata. Glasul era al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
turcesc, cu ochiul ferestruicii de-a lungul plajei pustii. Luminița farului înfipt în capul istmului, clipește-n beznă , rar și galben. Altădată vântul limpezește cerul, gonind grămada norilor spre larg, lăsând locului luna, ca o mască de sidef cu fața smeadă de călugăriță veselă. Marea se repetă. De patru zile șuieră la fel. O turmă uriașă de berbeci albi se năpustește, lingând nisipurile, ca după o retragere vicleană, să se arunce iar în dig, behăind și zvârlindu-și scuipatul cu răbufniri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]