2,635 matches
-
eliberându-le din robia fărădelegilor și spărgându-le învelișul de piatră în care parcă au închis pentru totdeauna simțirea, blândețea, sinceritatea, cinstea și alte flori de cristal de pe întinderile dumnezeiești ... Ele ne aduc de la Dumnezeu, din tăria înălțimilor, pe aripi, smerenia și ne învață zborul, să ne potrivim pașii zilelor noastre împrejurărilor, să căutăm fără osteneală și crispare dreptatea și frumusețea faptelor ... Și, continuă, cu răsuflarea întretăiată, ca pentru o binecuvântare mult așteptată: „Ne dăruiește puterea duhului pentru a zămisli și
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mama_cocoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
există virtute. sf. Ioan Damaschin. - O singură rugăciune am: Doamne, să nu mă lași niciodată să fiu mulțumit cu mine însumi! Lucian Blaga - Pentru a cunoaște pe Dumnezeu nu e nevoie nici de bani, nici de averi, ci numai de smerenie. Sf. Siluan Athonitul. - Acela este ascultător care este ca fierul în mână fierarului sau că lutul în mână olarului. Sfanțul Teodor Studitul Referință Bibliografica: Citate memorabile (9) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1012, Anul III, 08 octombrie
CITATE MEMORABILE (9) de ION UNTARU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_9_ion_untaru_1381202393.html [Corola-blog/BlogPost/352384_a_353713]
-
Eusebiu de Cezareea, Viața..., op. cit. p. 184) Marele Împărat primind pecetea dumnezeirii, înveșmântat cu mantia Duhului, a refuzat să mai poarte mantia de porfiră imperială, mulțumindu-se doar cu hitonul cel alb al Botezului, peste care și-a pus brâul smereniei și al nemuririi. Se poate concluziona deci că, fără credința puternică și autoritatea imperială a lui Constantin cel Mare, creștinismul ar fi rămas infirm, iar idolatria ar fi supraviețuit foarte mult timp. Fără adânca sa forță spirituală, responsabilitatea misiunii sale
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
care se cuibărește foarte bine la oamenii bogați, adică să renunțe la acea vorbă armănească: “Ca-i hiu mini, lăi???”. Atitudine care a reieșit clar și din declarația domniei sale: “Maicuță, eu o construiesc această biserică!”, poziție deloc creștinească, nemaivorbind de smerenia creștină. Știut fiind faptul că noi, indiferent cine am fi, nu putem face nimic fără Dumnezeu! Corect creștinește ar fi fost “Înaltpreasfințite Mitropolit, Preacuvioasă maică stareță, cu binecuvântarea și cu ajutorul lui Dumnezeu și a Părintelui Aresenie, am să construiesc această
PIATRA DE TEMELIE A LUI GHEORGHE BECALI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1432285546.html [Corola-blog/BlogPost/362348_a_363677]
-
ci prin încercări și suferințe îl ajută să se întoarcă la adevărata lui chemare, la adevărata lui menire. „Până nu se va smeri inima, nu se poate opri din împrăștiere“ ne spune Sf. Isaac Sirul. Însă „fără încercare nu cunoaște smerenia“. În afara suferinței orice abandonare a situării dependente nu este decât o nouă și mai subtilă ascundere, care nu poate ajunge la adevărata dragoste. În experiența acestei nașteri prin suferință, în simțirea eliberării de sub tirania patimilor, de dependența de ele, durerea
PIATRA DE TEMELIE A LUI GHEORGHE BECALI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1432285546.html [Corola-blog/BlogPost/362348_a_363677]
-
prin care, pentru un an întreg, ei se consideră din nou "în bună rânduială". Dar de unde, într-o astfel de atitudine care, din păcate, a devenit o regulă în Biserică, se poate găsi - fie doar și într-o mică măsură - smerenia și pocăința, evlavia și frica lui Dumnezeu? De fapt, atunci când această atitudine și-a făcut apariția prima dată în Biserică - aceasta s-a întâmplat imediat după convertirea la creștinism a Imperiului Roman și a rezultat din creștinarea ulterioară a populației
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sfanta_euharistie_taina_n_stelian_gombos_1389254379.html [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
întâmplat imediat după convertirea la creștinism a Imperiului Roman și a rezultat din creștinarea ulterioară a populației sale și din scăderea, direct proporțională, a vieții religioase și morale printre creștini - Sfinții Părinți au văzut în aceasta nu un rezultat al smereniei și al fricii lui Dumnezeu, ci al neglijenței și al delăsării duhovnicești. Și, îndată ce se "denunțau" ca păcătoși, amânarea Botezului din motive de "nepregătire" și "nevrednicie" apărea ca o lipsă de grijă față de Sfintele Taine. Este pur și simplu cu
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sfanta_euharistie_taina_n_stelian_gombos_1389254379.html [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
întreaga viață, pentru că întreaga viață, omul în întregime, trup și suflet, au fost sfințite de Iisus Hristos și făcute sfinte, și fiind sfinte "nu ne aparțin". Singura întrebare adresată omului este dacă dorește și dacă este pregătit să primească, în smerenie și ascultare, această sfințenie oferită lui, din dragoste și din nemărginita milostivire a lui Dumnezeu. Mai întâi Crucea pe care el trebuie să răstignească pe omul cel vechi cu patima și stricăciunea sa, și apoi harul și puterea de a
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU by http://confluente.ro/_problema_desei_sau_rarei_impartas_stelian_gombos_1339402024.html [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
prin care, pentru un an întreg, ei se consideră din nou "în bună rânduială" . Dar de unde, într-o astfel de atitudine care, din păcate, a devenit o regulă în Biserică, se poate găsi - fie doar și într-o mică măsură - smerenia și pocăința, evlavia și frica lui Dumnezeu? De fapt, atunci când această atitudine și-a făcut apariția prima dată în Biserica - aceasta s-a întâmplat imediat după convertirea la creștinism a Imperiului Roman și a rezultat din creștinarea ulterioară a populației
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU by http://confluente.ro/_problema_desei_sau_rarei_impartas_stelian_gombos_1339402024.html [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
a întâmplat imediat după convertirea la creștinism a Imperiului Roman și a rezultat din creștinarea ulterioară a populației sale și din scăderea corespunzătoare a vieții religioase și morale printre creștini - Sfinții Părinți au văzut în aceasta nu un rezultat al smereniei și al fricii lui Dumnezeu ci al neglijenței și al delăsării duhovnicești. Și, îndată ce se "denunțau" ca păcătoși, amânarea Botezului din motive de "nepregătire" și "nevrednicie" apărea ca o lipsă de grijă față de Sfintele Taine. Este pur și simplu cu
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU by http://confluente.ro/_problema_desei_sau_rarei_impartas_stelian_gombos_1339402024.html [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
limită, ajung adesea în pragul deznădejdii, în situații când totul depinde de libera lor alegere, când trebuie să continue să fie fidele unui crez și să rămână ființe omenești, create după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, și asta întru deplină smerenie. Eroul tarkovskian are idealuri nobile: „Stalker” călăuzește oamenii spre Camera Zonei pentru a le fi îndeplinite cele mai intime dorințe ale acestora în căutarea de sine, pentru a-i lua acolo pe oamenii nefericiți și a le trezi credința. Prin
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/aliona_munteanu_1408358761.html [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
le-a creat. Cât privește planul moral-spiritual, ei bine, cu siguranță că omul viitorului va deveni mai credincios, de îndată ce, după eșecurile datorate trufiei și nechibzuinței, se va pătrunde de adevărul cuprins în codurile morale ale tuturor marilor religii: iubire, toleranță, smerenie, simplitate, cumpătare. Însuși ecumenismul va deveni realitate într-o lume în care oamenii vor conștientiza că a fi bisericos nu este totuna cu a fi credincios. Dintr-un prezent marcat de necredința dosită după falsa credință și de iubirea-desfătare coborâtă
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459586541.html [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
gândi, ci si ca fel de a fi, iar acțiunea nu este doar mobilizare motrice, ci și fel de a înțelege”). Relevante, pentru modul de a gândi și interpreta parabolele biblice, sunt și aserțiunile privitoare la ascultare, la autoritate și smerenie: „Evident, recunoașterea unei autorități exterioare sinelui propriu seamănă a «cedare de suveranitate”. Ceea ce câștigi este însă mai prețios decât ceea ce pierzi. Câștigi o vindecătoare comuniune cu autoritatea care «te umbrește». În spațiul evanghelic, umbra (schia) este altceva decât întunericul (skotos
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
vorba de dislocarea simțului comun, de înlăturarea clișeelor, de repudierea formulelor fixe. Din acest motiv, vorbele sale nu pot fi prinse în tiparele vreunei ideologii. Iisus Hristos nu numai că își contrariază discipolii, dar chiar se contrazice singur: uneori încurajează smerenia, alteori laudă îndrăzneala, respinge păcatul trupesc și totodată ia apărarea femeilor de moravuri ușoare, ne vorbește de uși care se deschid dacă bați în ele și apoi avertizează asupra ușilor care rămân închise, oricât ai bate, deplânge dezbinarea dintre oameni
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
EL, înainte ... Fără a-și fi temperat furiile după refuzul mireanului (cineva i-a spus că jocul la două capete nu este agreat nici de Prea Înaltul și Milostivul, iar „întâistătorul” de la palat avea el însuși astfel de apucături !) adoptase „smerenia” printr-o „iluminare” silită, nefirească și tremurată, făcea la repezeală „semnul Crucii” la orice trecere prin fața așezămintelor ecleziastice - de orice cult ar fi fost, inclusiv troițe, cruci, cimitire ... Adesea, din prea multă zeloșenie - și din goana limuzinei - le confunda pe
BI(ZI)GOTUL POLITIC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Bi_zi_gotul_politic_george_nicolae_podisor_1353759623.html [Corola-blog/BlogPost/351345_a_352674]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > DESPRE PILDA VAMEȘULUI ȘI FARISEULUI - SCURTĂ REFLECȚIE TEOLOGICĂ ȘI SPIRITUALĂ ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 602 din 24 august 2012 Toate Articolele Autorului Despre Pilda Vameșului și Fariseului - Scurtă reflecție teologică și spirituală ... În loc de Introducere - Smerenia, remediul omului căzut Vameșul este modelul ideal a felului în care putem înainta atât în cunoașterea de sine, cât și în cunoașterea lui Dumnezeu; pe când fariseul este un model păgubos de a fi. Această pildă și parabolă este un moment
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
adevărat un cuvânt dumnezeiesc, un logion, o lege duhovnicească: „Fiindcă oricine se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța.” Drumul către înălțimile cerești trece prin coborârea de sine voită: pocăința și smerenia. Cel care vrea să urce trebuie mai întâi să coboare: este o antinomie duhovnicească. Partea a doua a frazei se aplică cu precizie lui Iisus Hristos: El S-a coborât pe Sine până la a lua chip de rob - și chiar
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș în jos , pe când smerenia, născută din credință, este o coborâre în sus ”. Așadar, cu alte cuvinte, Dumnezeu nu are nevoie de campania de imagine personală și nici de CV-ul nimănui. Fiind Dumnezeu, ne cunoaște biografia în întregimea ei. Din păcate, comportamentul fariseului, prin
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
el, cu toți oamenii, asemenea lui, nu Se dezminte. Duhul umilit, inima înfrântă și smerită a vameșului nu au fost urgisite, ci recompensate. Pe când fariseul, înălțându-se peste măsură, a căzut în lanțurile slavei deșarte. Sfântul Grigorie Sinaitul spune că „smerenia este har și dar de sus” (Filocalia, VII, p. 134). Atitudinea lui Dumnezeu față de cei doi este o prefigurare a ceea ce va fi la Judecata de Apoi. Atunci, Dumnezeu îl va înălța pe cel smerit și-l va smeri pe
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
Dumnezeu față de cei doi este o prefigurare a ceea ce va fi la Judecata de Apoi. Atunci, Dumnezeu îl va înălța pe cel smerit și-l va smeri pe cel mândru. Acolo, va avea loc o inversare eshatologică a condițiilor existente. Smerenia - Împărăteasa tuturor virtuților În altă ordine de idei, Vameșul este modelul ideal a felului în care putem înainta atât în cunoașterea de sine, cât și în cunoașterea lui Dumnezeu; pe când fariseul este un model păgubos de a fi. Un om
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
la Dumnezeu fără o prealabilă pocăință, fără o despătimire, fără ca mai întâi să întoarcă păgubiților fraudulosul câștig. Schimbarea atitudinii lui Dumnezeu în relație cu vameșul aflat în disperarea izolării, ca răspuns al societății la comportamentul său, s-a produs grație smereniei acestuia. De aici reiese că îndurarea lui Dumnezeu față de inima înfrântă și smerită este fără de margini. Smerenia - împărăteasă a tuturor virtuților - este remediul omului căzut. Sfântul Ioan Scărarul consideră smerenia ușa Împărăției lui Dumnezeu (Filocalia, IX, p. 306). Mesajul parabolei
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
Schimbarea atitudinii lui Dumnezeu în relație cu vameșul aflat în disperarea izolării, ca răspuns al societății la comportamentul său, s-a produs grație smereniei acestuia. De aici reiese că îndurarea lui Dumnezeu față de inima înfrântă și smerită este fără de margini. Smerenia - împărăteasă a tuturor virtuților - este remediul omului căzut. Sfântul Ioan Scărarul consideră smerenia ușa Împărăției lui Dumnezeu (Filocalia, IX, p. 306). Mesajul parabolei poate fi sintetizat astfel: „Dacă mândria l-a coborât pe om din cer, smerenia l-a înălțat
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
răspuns al societății la comportamentul său, s-a produs grație smereniei acestuia. De aici reiese că îndurarea lui Dumnezeu față de inima înfrântă și smerită este fără de margini. Smerenia - împărăteasă a tuturor virtuților - este remediul omului căzut. Sfântul Ioan Scărarul consideră smerenia ușa Împărăției lui Dumnezeu (Filocalia, IX, p. 306). Mesajul parabolei poate fi sintetizat astfel: „Dacă mândria l-a coborât pe om din cer, smerenia l-a înălțat”! Da, vameșul a avut o smerenie ce i-a înlesnit înălțarea. Fie ca
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
este fără de margini. Smerenia - împărăteasă a tuturor virtuților - este remediul omului căzut. Sfântul Ioan Scărarul consideră smerenia ușa Împărăției lui Dumnezeu (Filocalia, IX, p. 306). Mesajul parabolei poate fi sintetizat astfel: „Dacă mândria l-a coborât pe om din cer, smerenia l-a înălțat”! Da, vameșul a avut o smerenie ce i-a înlesnit înălțarea. Fie ca loghionul parabolei din Luca 18, 14: „Fiindcă oricine se înalță pe sine va fi umilit și oricine se smerește pe sine va fi înălțat
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
remediul omului căzut. Sfântul Ioan Scărarul consideră smerenia ușa Împărăției lui Dumnezeu (Filocalia, IX, p. 306). Mesajul parabolei poate fi sintetizat astfel: „Dacă mândria l-a coborât pe om din cer, smerenia l-a înălțat”! Da, vameșul a avut o smerenie ce i-a înlesnit înălțarea. Fie ca loghionul parabolei din Luca 18, 14: „Fiindcă oricine se înalță pe sine va fi umilit și oricine se smerește pe sine va fi înălțat” să devină argumentul înălțării fiecăruia dintre noi. Prin urmare
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]