481 matches
-
Că, dacă nu eram noi, prăcis se închidea școala din Mitoc!... Cu spălatu, îi o treabă bună!... Că cât vin eu pe la cârciumă, nu mă supără prea mult... La fel și cu biserica... așa că pot să stau liniștit fără nicio sminteală... Deștept bărbat și bulibașa ista al nost! Șiret nevoie mare! El știa că ai noștri mai degrabă rămân fără cârciumă decât să se spele... și așa a mai curmat beția între țigani, cu toate că nici bani de băutură aproape că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
celor a căror uimire depășește cu mult puterea lor de înțelegere și, în consecință, el parcă îngheță locului, atunci când femeia îi vorbi din nou, zâmbindu-i plăcut: - Te rog să iei loc. Pe mine mă cheamă Maria, iar singurătatea și sminteala de care ești pe deplin înconjurat te îndeamnă să-ți cauți uneori, cu orice preț, tovarăși de care să te apropii. Sper că nu te-am speriat și că mă înțelegi și mă îngădui... Această formă neobișnuit de directă de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
International Encyclopedia of Women, Routledge, New York și Londra, 2000. Kuhn, M.H.; McPartland, T.S., „An Empirical Investigation of Self-Attidudes”, American Sociological Review, 1954. Landers, Joan B. (coord.), Feminism: The Public and the Private, Oxford University Press, New York, 1998. Liiceanu, Aurora, Valurile, smintelile, păcatele. Pshihologiile românilor de azi, Editura Nemira, București, 1998. Lipovetsky, Gilles, A treia femeie, Editura Univers, București, 2000. Locke, John, Al doilea tratat despre cârmuire, Editura Nemira, București, 1999. Lohkamp-Himmighofen, Marlene; Dienel, Christiane, „Reconciliation Policies from a Comparative Perspective”, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
scăpați de grija lupilor albi, porniseră după iepuri. Sau se iviseră - iar - vulpi. Donna Iulia a deslușit, parcă, un urlet, mai multe; alte împușcături le-au acoperit. Era vântul, vâjâia în acele pinilor. Tot vântul fusese, poate, și altădată; doar sminteala unora luase șuierul drept altceva. Donna Iulia și-a dus mâna pâlnie la ureche. Doar vuietul. A stat un timp așa. ...Vânătorul de lupi albi a fost găsit în primăvară; oasele. Târgoveții au recunoscut sacul albastru, zdrențuit, și căciula; armele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
smocuri, pe la urechi, albise. De acasă pleca doar rareori. Pentru de-ale gurii, trimitea câte un copil din vecini să-i cumpere pâine, măsline și pastramă. Și la trup se împuținase. De atâta sare - ziceau oamenii - se uscase. Și de sminteală! adăugau alții. Numai că, după cum s-a dovedit, Ceasornicarul nu-și trecuse vremea degeaba. Și ca să arate asta, a chemat zidari și i-a pus să clădească un turn în ogradă. Înalt de vrea cinci metri, gros cât l-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
cineva care să fi înțeles atât de bine irezistibila gentilețe și farmecul doamnelor bătrâne - din teatru sau din afara lui - ca Giraudoux în Nebuna din Chaillot? Kate Hepburn nu a fost nici destul de bătrână, nici destul de nebună ca să poată sugera carisma smintelii lor.) Spre sfârșitul anului 1941 am locuit împreună cu un pictor abstract în districtul comercial din West Village. Acest prieten al meu era, din punct de vedere nevrotic, un caz patologic. Complet trăsnit, înainte ca așa ceva să fi fost la modă
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
tabăra turcească, să vadă situația. La un moment dat, turcii încep... să țipe...Vlad!... Vlad! E o confuzie. Este voinicul Argineanu, care, fără nici o armă, lumea crede că este Vodă Vlad, așa de mult îi mersese vestea curajului său. De unde "sminteala" mulțimii. Țepeș profită de neînțelegere, și dispare în decor. Argineanu trebuie să facă rost de o armă. Deși jurământul său este să lupte "fără cal, fără arme, fără cămașă, vrăjit, cum de apa fermecată a râului în care de mic
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
de maladie imanentă. Numai că imanentul e inerentul, adică acel ceva care, neputînd lipsi, se manifestă pînă la urmă. Iar frumusețea, mai ales ea, este cu precădere o valoare de suprafață, adică un văl care stă pe un potențial de sminteală. Mai devreme sau mai tîrziu, boala izbucnind, esteticul va dispărea. De aceea, cine știe ce este boala nu mai poate privi sănătatea decît din perspectiva degradării ei treptate. Ce înseamnă asta? Că reversul privilegiului de a avea ochi clinic este o indelebilă
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]
-
Personajul din mine avea nevoie de umbra unui scriitor în devenire care să-i ierte toate păcatele. N-am fost deloc un copil cuminte, dar nici un copil rău, „un copil problemă". Un smintit nu putea crește în curtea tatălui meu. Sminteala mea, câtă era, venise din citanie. Eram victima cărților, precum Don Quijote, personajul romanului omonim primit drept premiu în clasa a cincea. Devenisem ceea ce se cheamă „o figură", fiindcă citeam mai mult decât alții și mă lăsam inspirat, mă inventam în
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
de spiritul ludic și parodic. Un citat extrem de relevant pentru concepția autorului cu privire la spațiul ficționalității și al cărții e următorul: „depozitarea în cărți a adevărurilor de tot felul n-are alt scop decât de-a ne stimula să inventăm bazaconii, sminteli și minciuni, fiind de la sine înțeles că fără ele ne-ar fi greu să recunoaștem produsele neobișnuite ale spiritului”. Breviarul (Historia calamitatum), al treilea volum, apărut în 1980, e structurat în forma epică a unei cronici, alcătuită de un Anonim
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
Cronicar Elegant și nimicitor În DILEMA VECHE (nr. 404, din 10-16 noiembrie) citim cu încântare un articol de Andrei Pleșu, intitulat „O sminteală”. Limpezimea demonstrației, acuitatea cu care observă viața publică de la noi, finețea desenului ce portretizează creând tipologii, formulările inspirate și care-ți rămân în memorie, toate fac din acest text unul antologic. Subiectul micului eseu este „dl. Mihai Gâdea”, realizator tv
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5107_a_6432]
-
aplicabile la data cînd Codul Familiei a intrat în vigoare. Articolul 15 În aplicarea art. 14 lit. a din prezentul decret starea de imbecilitate prevăzută de Codul Civil se va socoti, în înțelesul Codului Familiei, debilitate mintală, iar starea de sminteala ori nebunie cu furie, prevăzută de Codul Civil, se va socoti, în înțelesul Codului Familiei, alienație mintală. Articolul 16 Cererile privitoare la orice măsuri de ocrotire, făcute în baza legilor anterioare și aflate în curs de judecată la intrarea în
DECRET nr. 32 din 30 ianuarie 1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106137_a_107466]
-
abrutizarea merge mînă în mînă cu cizelarea spiritului. Pictori, muzicieni, poeți și profesori respiră iluziile unei lumi închipuite, în care se ascund din repulsie de realitate. De aceea, deși detracați în majoritatea lor, personajele te atrag prin timbrul exotic al smintelii lor. În fond e refugiul unor oameni care, trăind într-un mediu condamnat la sterilitate spirituală, își caută revanșa în plăceri: amoruri fugare, chefuri pantagruelice și fantezii de minți dezaxate. E un carpe diem trăit cu furie, parcă din dorința
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
refugiindu-se în cîteva oaze de spirit. Oazele acestea sunt fie mînăstiri ascunse de lume (precum Sihăstria), fie figuri duhovnicești atinse de har, precum Cleopa sau Teofil Părăian. Numai în preajma lor autorul simte adierea spiritului, restul lumii copleșindu-l cu sminteala ei. De aceea, dispoziția lui fundamentală nu e bucuria, pe care el însuși o descrie ca fiind starea cea mai cuvenită sufletelor creștine („dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului“, după vorba lui Arsenie Papacioc), ci scepticismul. Scrisul lui Marius
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
crezute clarificatoare. Trebuia decis: așa sau altfel. Vladimir Streinu constata cu îngrijorare, din chiar inima lucrurilor, acest curs: „...oamenii unei politici cuminți par să nu mai existe. Peste tot bate un vânt de radicalism, cum se spune cu numele cărturăresc smintelii publice. Dreapta sau stânga. Fără nuanțe. Fără disocieri. Inteligența, în tendința ei constitutivă de a discrimina, de a introduce admirabilul «distinguo» în vălmășagul de impulsiuni ale vremii este expulzată“. Evenimentele mari sau mai puțin mari din interval - războiul civil spaniol
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
fel stă în moda meschină de a-i reduce strălucirea minții la un tipar patologic menit a-i explica geniul prin boală. Geniul e consecința scrîntelii, Nietzsche fiind un cazan de otrăvuri fiziologice care au răbufnit în conștiință sub forma smintelii. În acest caz, reduci superiorul la inferior și faci din Nietzsche un zgîrci contorsionat, alcătuit din complexe sordide. Acesta e genul de lectură de care fac uz spiritele joase, care au satisfacția de a-l vedea pe filosof micșorat la
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
lui Zeus, cu toate însușirile și trăsăturile conturate: cinic, arogant, ironic, longilin și leneș. Eroii de acțiune - dominanți în revistă - primeau o contrareplică de anvergură. Rațiunea de a fi a publicației era să transpună ideologia - pe jumătate basm, pe jumătate sminteală - a comuniștilor francezi într-o perpetuă luptă a forțelor Binelui contra Răului întruchipat de dușmanul tradițional al stângii: capitalul, bogatul, burghezul profitor. Or, Corto Maltese reprezenta ieșirea din canoanele Războiului Rece, renunțarea la confruntarea oarbă. Personajul venea cu o salutară
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
am renunțat să-i mai învăț pe nevăzători arta întunericului eu de mult am renunțat să le mai dezvălui văzătorilor secretele luminii Când mă atacă Demonul creației cu virtuțile talentele și înzestrările sale eu mă apăr din răsputeri cu suferințele smintelile și neputințele mele analiștii cunosc asta preferându-i pe bastarzii de geniu și scrierile bastarde În momentu-încleștării pe viață și pe moarte eu nu mai știu: îngerul luminos mă smulge din această lume sau eu - cel obscur - îl smulg pe
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
el nu-și face cruce... O fărâmă, o mică fărâmă de dorință, bine ascunsă, zace și în cugetul celei mai respectabile cuvioșii, fiindcă, perplex... Bătrânul, într-acea nerânduială, Nu știu ce întâi ar fi de a face, Ori să acopere a femeii sminteală, Ori pe frații luptători să împace? Și lung stete cu mintea îndoită Ș-ochii înfipți la beleaua golită. ,Beleaua golită"! Hm!...Și era abia pe la una mie și opt sute... Literatura română primea acest dar viguros. Verva, invenția, rafinamentul lexical al
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
pricepe la toate, se potrivește, din punct de vedere ironic, intrarea în joc, căderea în admirația acestei științe, impulsionarea ei cu aplauze jubilative pentru a o vedea urcând din ce în ce mai mult spre o treaptă tot mai înaltă și mai înaltă de sminteală, cu toate că ironistul e conștient de dedesubtul gol și lipsit de conținut. Față de un entuziasm fad și inept e indicată, din punct de vedere ironic, exagerarea, supradimensionarea cu proslăvitoare jubilație și laudă, deși ironistul e conștient că respectivul entuziasm e cea
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
drumurile. A spus Iisus că spre sfârșitul veacurilor vor veni prooroci mincinoși și vor încerca să-i smintească, dacă va fi posibil, chiar și pe cei aleși. Or, când au umblat mai mulți prooroci mincinoși? Când au existat mai multe sminteli pe pământ ca și acum? Toate acestea le observăm prin toate localitățile și pe toate drumurile. Însă proorocul Ilie ne spune și nouă că poporul nu poate șchiopăta de amândouă picioarele! Preot HORIA ȚÂRU loto-prono Lista privind valoarea unitară a
Agenda2005-29-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283966_a_285295]
-
Nu vă mai rugați pentru trai bun că osânda voastră este mult mai mare decât suferințele de care ați avut parte până acum. S-a umplut lumea de case de pierzanie, de îndemnuri la desfrânare, de nelegiuiri din ce în ce mai păcătoase și sminteala celor care zic că propovăduie dreptatea nu se mai oprește. Nimeni nu mai muncește cu drag și frică de Dumnezeu ca altădată. Toată lumea vrea numai privilegii: bani, bani și iar bani! Dați-ne bani că ocupăm strada, dați-ne bani
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
viitorul ni se îngustează. Marin Preda în Marele singuratic Un suflet tulbure, instabil, nu suportă ore și cu atât mai puțin zile sau săptămâni fără să urce sau coboare stârnind în jurul lui conflicte și confuzie. Pe ceea ce există apar destule sminteli, jignirea, gelozia, vanitatea rănită... Iar dacă ceea ce există e pre tocit, atunci pe ceea ce a fost, sau pe ceea ce va fi. Marin Preda în Marele singuratic Viața omului se poate scurge pe pământ și ca o apă liniștită, împlinindu-se
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
declarau nimic. Au o bărbăție perfectă. 61. A ști la scară umană, poate fi folositor - dar în nici un caz mântuitor. 62. Este mai mântuitoare o rugăciune într-o biserică din Găiești decât Platon. 63. Ideea morții absolute stă la baza smintelii moderne. 64. Heidegger spune așa: ca să ieși din anonimat, trebuie să trăiești neliniștea perspectivei neantului zilnic. El te îndeamnă, Heidegger, să trăiești murind absolut în fiecare zi! 65. Moartea mă determină să fiu esențial. M-a impresionat foarte mult sunetul
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
mondial. Important este să descoperim geniul acestui mare artist. Sper, din toată inima, ca și poporul român să-i recunoască meritele și să-l aprecieze la adevărata sa valoare.”. Departe de a ne buimăci ori a ne fi pricină de sminteală și necuviință, acest mesaj venit de la cel mai important critic de artă al Spaniei să ne fie îndemn de fericită abordare și înțelegere a creației sale. Un geniu răsărit pe pământ românesc, dăruindu-i prea plinul talentului și generozității sale
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]