332 matches
-
a putut decola. Marțea trecută era așteptat să se repeadă până aici într-un smintit de avion militar, dar a nins sau mai știu eu ce în Colorado, sau în Arizona, sau mai știu eu în care din locurile astea smintite și n-a ajuns aici decât noaptea trecută, la ora unu. Și la ora aia smintită a sunat-o pe Muriel din Long Island sau mai știu eu de unde și i-a cerut să se întâlnească în holul nu știu cărui hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
parte? m-a întrebat. — Da. Din cealaltă parte a camerei s-a auzit vocea doamnei de onoare desprinzându-se din adăpostul invizibil și prăfuit al canapelei. — Aș vrea să văd un copil de-al meu participând la un asemenea program smintit! Sau jucând. Mai curând aș muri decât să las vreun copil de-al meu să facă exhibiționism în fața publicului. Le pervertește viețile. Publicitatea și restul îi corup - întreabă orice psihiatru. În condițiile astea, cum te poți bucura de o copilărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
să spun că ați avut o copilărie bizară și de asta, firește, n-ați învățat să vă maturizați. N-ați învățat să vă integrați printre oamenii normali. Asta-i exact ce spunea doamna Fedder acum două ore în dormitorul ăla smintit. Întocmai. Fratele dumitale n-a învățat cum să se poarte cu oamenii. Tot ce știe e să le facă oamenilor tot felul de figuri. Pentru numele lui Dumnezeu, e absolut inapt pentru căsătorie sau pentru orice acțiune măcar pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
lui Adam. În mintea ei încolțise o fantezie că George o să-l ucidă pe Zet. Și pe urmă o să-l ucidă pe Adam. Brian nu știa ce se petrece în mintea ei (pentru că, de sigur, nu-i divulga asemenea gânduri smintite), dar știa cam ce ar fi în stare să gândească. O bătu ușor peste mâna udă de lacrimi. Haide, haide! Nu-i din cauza lui Rufus, să știi. George a fost un mic monstru încă din copilărie. Bănuiesc că și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se simți vinovat în fața privirii indignate a lui John Robert. Să fi fost atât de înlănțuit încât se temea să nu fie acuzat de ușurință? În mintea lui confuză i se nălucise că John Robert era un soi de clarvăzător smintit. S-ar fi zis că-i jertfea lui Tom propria-i nepoată, dar din ce motiv? Nu era decât un nebun din California, dar un nebun periculos. Tom, însă, era în acele momente prea dominat de John Robert, prea anihilat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că am fost lângă Anthea în seara asta“. Dar, brusc, îl năpădi din nou jalnica și nebuloasa lui mizerie. Își spuse: „Ar trebui s-o văd pe Hattie, dar asta-i imposibil. Mă simt atât de rău, mă simt nebun, smintit, mă simt «izgonit». Nu, nu mă duc la Papuc. Mă duc s-o văd pe Diane. Pe ea am s-o întreb despre George, despre noaptea aceea“. Cam pe la ceasul când Tom, deghizat, ajunsese în dreptul colțului Crescent, John Robert luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a linșat! Fugi, Dănuțule! Aleargă! Zboară! Repede...!! urlă și Fratele. Ca întotdeauna, în menghina angoasei, spațiul se comprimă, timpul se dilată și, din patru-cinci salturi, pașnicul triumvirat se-mbulzește dezordonat afară, în bătătură, înlemnind în ușa deschisă a bucătăriei. Scena smintită, care li se înfățișează la lumina unui bec halogen de stâlp, bate lejer Coșmarele lui Goya, spre exemplu și constituie ea însăși un pretext întemeiat, pentru o criză comițială subită! Corpul lui Nae zace prăbușit pe prag, lipsit de tonus
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Ferește! Dă-te! Pleacă de la picioarele mele! Pleacă! Lasă-mă...! Oricum, ca și alcoolul, totul curge, totul se evaporă, se risipește și se duce naibii! continua Dănuț să vorbească. Hei, ce faci, femeie...?! Hei, ce crezi că faci?! Huo, nebuno! Smintito! Frate, sări! Sări, Boss...! Săriți! Ajutați-mă! Avocatul se scutură, ca prin vis și-și recapătă instantaneu contactul cu evenimentele: Vegheat de Vierme și de Înger, Cezărel Crocodilul doarme mai departe, dus. Sprijinit de Buletin, Apostatul încetase, ostenit, să se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
bucată de text, microromanul Ucenica, o chestie stupefiantă: că ar fi trebuit să fiu călugăriță și să trăiesc într-o mănăstire ca să am dreptul să scriu așa ceva! Când am publicat Tricephalos, întrebările au fost puhoi, care mai de care mai smintite: 1. dacă am întâlnit într-adevăr minotaurul în Creta (romanul era scris la persoana I, dar, pentru Dumnezeu, cum de se face cu atâta nonșalanță suprapunerea între viață și literatură, habar nu am!); 2. dacă peep-showurile pariziene din prima parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Și nu pot pleca!”. Ori de câte ori mi-aduc aminte de el mă simt blocat. Este aici o tragedie la care nu mă gândisem până atunci; aceea a neputinței, pe care a creat-o, cu întreaga știință a psihologiei, oligarhia acestei puteri smintite. Și toate acestea în numele unei societăți care se proclamă încă a fi cea mai bună din câte au existat. - Fiecare doctrină pretinde că e cea mai bună. - Nu judec deocamdată doctrina, ci modul de aplicare și consecințele acesteia. Pentru ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
devine ilustrativ în acest caz: "Unul dintre cei mai mari poeți ai timpului...hrănit cu oțet, fiere și dezgust de contemporani, a dus tăcut țeava rece pe inima caldă și stupidă și a domolit-o, sfărâmând-o. Noapte bună, poet smintit și cumsecade."244 Schema abuliei poetului, reiterată îndeajuns de obsesiv în textul narativ, devine o reprezentare arhetipală a mitului eminescian: "Mai ales în ultimele săptămâni din viață, ți-era milă să-l privești. Parcă se rupseseră în el resorturi, parcă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
romanul anterior) trebuie căutat nu atât în fenomenologia husserliană, cât mai aproape de straturile experienței naționale, în Eminescu."269 Revenind la nucleul euristic al acestui capitol, crochiul-necrolog, schițat de presa bucureșteană, după sinuciderea poetului Ladima, dezvoltă o altă perspectivă arhetipală: "poetul smintit și cumsecade" este o secvență în racourçi a donquijotismului funciar al actantului. Am adus suficiente argumente pe această temă în paginile anterioare. Să reamintim doar că prietenii și colegii lui Camil Petrescu au văzut în donquijotism o principală trăsătură a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
știute și bine camuflate în poem. Opera sa, humus îndelung frământat și însuflețit de flacăra geniului, crește, capătă dimensiuni impresionante și îl strivește. Acesta este și sensul profund al Golemului modern. "A strivi" este verbul emblematic și pentru Ladima, "poetul smintit și cumsecade". De câteva ori, în scrisori, constată că realitatea în care este constrâns să se miște îl sleiește, îl stoarce până la a-l strivi definitiv. Camil Petrescu, aidoma contemporanului său Sadoveanu, parcurge mai multe trepte ale inițierii (poate chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mi se pare că acum sufăr mai puțin. Înclin să cred că această predispoziție ține de temperamentul meu, de fiziologia mea, de starea arterelor, de nervi, de stomac, de durerile cronice cu care natura m-a dăruit cu o generozitate smintită” (II, 197). Până și melancolia e definită prin prisma cărnii. Își spune: „În fiecare celulă a trupului, acest vid pustiitor și melodios Ă iată ce numesc eu Melancolie” (I, 165). În fine, tot ceea ce este, Cioran consideră că e o
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ilustrează discursul teoretic. Ca și Umberto Eco, A. abandonează studiul teoretic erudit în favoarea romanului pseudoistoric. Calpuzanii (1987; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române), folosește trucul romantic al manuscrisului găsit din întâmplare, pentru a înfățișa o cronică a domniei lui Mavrogheni, fanariotul smintit de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Datele reale, preluate din scrieri de epocă sau din studii istorice moderne, se împletesc cu cele fanteziste, romanul interesând mai mult prin calitatea stilistică a evocării decât prin linia epică, simplă în sine - un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
Suntem Într-un lagăr de exterminare: toți suntem contaminați, condamnați, toți ne așteptăm rândul. ș...ț În ultima vreme, fiecare zi este un necrolog. Și acest jurnal, o carte a morților, un pomelnic 8. Regizată și supravegheată de un dictator smintit, viața În România lasă o puternică impresie de suprarealitate, despre care vorbește Mircea Dinescu Într-un discurs ținut la Berlin În septembrie 1988: Suprarealismul ca metodă politică umblă nestingherit pe străzile unor orașe, dă năvală În casele noastre odată cu ziarul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
perspectivă absolută, În care tu te situezi, poate că această istorie nu are nici o relevanță. Perspectiva mea Însă este aici diferită: eu am vrut să intru, să mă uit În istoria aceasta măruntă, din ’71 până În ’89, când un dictator smintit reducea literatura la funcții clar propagandistice. Ea s-a străduit să rămână artă, să iasă de sub aceste indicații, și nu i-a fost tocmai ușor. Aici, pe mine m-a interesat doar atât - nu În comparație cu celelalte țări din Europa, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se închidă în sine însuși 504 și asupra lui însuși și să lucreze. Intruziunea celuilalt se impune sub o formă acustică, vacarmul tatălui care "râde și cântă, bătând din palme pentru a-l distra pe nepoțel, ceea ce constituia o gălăgie smintită, monotonă, neîntreruptă și care reîncepea mereu cu și mai multă putere"505 îl smulge pe Kafka din somnul de dimineață. În fața acestui tumult incomprehensibil ("dansurile negrilor mi se păreau mai inteligibile"), acest mod de a face tărăboi nesocotindu-l pe
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mult deplasa. Boala a intervenit la o săptămână de la nuntă și după șase ani și jumătate „au rămas oloagă, trăgându-se de-a bușilea“. La rândul său, micul consiliu face propria evaluare și constată că „fiind osul șalelor peste mijloc smintit din încheieturi“, femeia nu-și mai poate în de plini nici atribuțiile casnice, nici pe cele conjugale. Spre sfîrșitul secolului al XVIII-lea încep din ce în ce mai des să fie menționați medicii ca experți în asemenea cazuri. Chiar dacă ei nu vin întotdeauna
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
1996, Editura Universal Dalsi). De fapt, oamenii nu doresc deloc libertatea, constată dezamăgit autorul acestui mic tratat de filosofie politică, cum este această operă considerată azi, ei o refuză, orbi la Îndemnul de a-și câștiga binele. „Sărace, mizerabile popoare smintite, națiuni Înverșunate În propria voastră nenorocire și oarbe la propriul bine!”, iată cuvinte deloc măgulitoare despre cei ce acceptă să se supună și nu caută libertatea. Desigur, scrierea sa e Îndreptată Împotriva tiranilor, dar e și o caracterizare vitriolantă a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
meu Sarapion 1, peste niște versuri destul de inspirate, pe care, după părerea lui Dicearh 2, Euripide i le-ar fi adresat lui Arhelau 3: „Eu, cum mi-s biet sărac, nicicând bogatului vreun dar n-oi da, Ca nu cumva smintit să crezi c-oi fi sau că aștept În schimbu-i altceva”. Într-adevăr, nu se bucură de prea multă recunoștință cel care dăruiește din puținul ce-l are celor care au de toate din belșug. (E) Căci nimeni nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
în preajma ta! Fața mea / E numai os și lumină contemplându-ți / Necuprinsurile. De ce n-ai fi-n mine însumi / Clădit cu ce-aș tânji după tine? / Cu cât sunt mai singur cu-atât ți-aud / Mai limpezi poruncile și-alerg smintit / Să le împlinesc. M-am uscat ca pielea / Întinsă la fum de când aștept să te înduri / Ești întunecatul acela străin cu corăbii de foc / Pornit pe bietele mele pâraie. Încăperea mea-i / Strâmbă, abia-i loc pentru un mormânt / și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
această putere lăuntrică a lor, Dorințele lor sunt bine intenționate: voluptuosul om E Înșelat prin facultăți superioare; Îndepărtat de la bucurie chiar În căutarea fericirii, Satisfăcut cu avantajele Naturii, ceea ce caută mii, Cu mâncăruri preschimbate, lipsite de gustul lor firesc, Soiuri smintite, ca să Îndemne dincolo Voința sa mai Înțeleaptă, apetitul său istovit! Să fie aceasta pentru plăcere? Învață un gust mai just: Și află că temperanța e adevăratul lux350. Notetc "Note" 1. Ediția germană nu conține referirea la un public (germanofon) și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pentru este mai frecvent în enunțurile în care circumstanțialul precede subiectul-predicat: Pentru a ajunge la timp, trebuie să iei avionul. În funcție de planul semantic al relației de dependență, circumstanțialul de finalitate urmează verbului regent: „Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc ca să rostească pân’și numele tău, țară.” (M. Eminescu) Circumstanțialul de mod are o componentă semantică negativă, mascată de prepoziția fără (de): „Cât e întinsul și-naltul luminii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
existența a priori a ceea ce numește "cultura Duhului"5. Dincolo de nivelul prim, cel de informație al cuvântului, el mai semnifică, în tradiția religioasă, și împărtășire, cuminecare. Cultura, ca o devenire a propriei cultivări - există o cultură a păcatului, "o cultură smintită", tot așa cum există o cultură a pământului - este în permanent acord cu vocea Tatălui ceresc, modelând existența umană. Această voce interioară se dezvoltă treptat prin trăirea cuvântului divin, contribuind la împlinirea unei culturi a Duhului. Înduhovnicirea celor cinci simțuri conduc
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]