563 matches
-
pe lângă cele două femei.) Femeia tânără: Mergeți să vă jucați în alt loc! Bunica mea e bolnavă și o deranjați! Copilul 1: (râzând) Dacă este bolnavă, de ce nu stă acasă? (Copilul 2 îl prinde pe Copilul 1, iar acesta se smucește din prinsoare cu putere. Copilul 2 aleargă din nou după Copilul 1, iar acesta sare peste bătrână. Copilul 2 face și el același lucru.) Femeia tânără: Potoliți-vă! Copilul 2: Nu ați găsit alt pat, decât strada? Sunteți oameni ai
INDIFERENȚĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1465133896.html [Corola-blog/BlogPost/382152_a_383481]
-
Acasa > Poezie > Credinta > MANEJ Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Un cal frumos mi s-a oprit în poartă Cu aripile frânte împrejur El s-a smucit și s-a desprins din coardă De infinitul cercului sătul. „Grăbește-te, mi-a zis, e seară Și prin pustiul umbrelor vom trece Să bem acum pentru întâia oară Zăpada îngerilor rece. De-om fi ajuns la steaua nemuririi Acolo
MANEJ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1477602123.html [Corola-blog/BlogPost/382901_a_384230]
-
cântătoare, Iară ceața se ridică Și lumina-n valuri pică. În coliba sa, copila Plânge de te-apucă mila. Atâta că, la plecare, A primit o-ncurajare: „Peste-o lună sau mai bine Venim iarăși pe la tine!” Și-au plecat smucind de frâu, Trecând înspumatul râu. Chiar și ochii domnului, Colo-n dosul muntelui, Pe furiș au lăcrimat, Iară el a spus deodat’: - De o săptămână-ntreagă Călina, copilă dragă, Ne-a făcut viața ușoară, Ne-a fost ca o surioară
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417704677.html [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
oleacă Și se bat din nou, mai tare. Însetați, cu guri uscate, Ca în iad două satane, Cum nici unul nu răzbate, Pun mâna pe buzdugane. Buzduganele se sfarmă, Ei se prind în luptă dreaptă, Iar acum, fără vreo armă, Se smucesc, apoi așteaptă. Gâfâie și se-ncovoaie, Și icnesc în grea strânsoare, Curg pe ei subțiri șiroaie Aburinde, de sudoare. Prințul zmeul saltă-n spate Și-l aruncă jos, în iarbă, Capu-i de un zid se-abate Și își pierde-un
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416902060.html [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
gură inima, proiectil gata să iasă. Țeasta - o colivie din care mintea cere scăpare... Se-mpiedică! De ce, nu prea știe. Neputerea o-nvinge. Îngrozită, strivită de cer, totuși percepe gâfâieli, pași de urmăritor. Și clipele zboară... Năucă, se vede surprinsă... smucită de părul sângeriu în lumina rece a lunii... Un braț îi prinde gâtul în menghină. Totuși, mirarea ei tremură doar asupra mirosului de trabuc aspru care biruie aerul sărat... Identificare inutilă în timp ce gâtu-i trosnește. Sfârșește în valuri, cu ochii deschiși
BLOODHOUND de ANGELA DINA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1463292020.html [Corola-blog/BlogPost/383661_a_384990]
-
se speria defel și încet încet în huruitul roților pe asfalt, terminam prin a moțăi sau a dormi de-a binelea. La un moment dat am simțit că se petrece ceva cu totul deosebit și am rămas nemișcat. Unchiul a smucit calul, ținea hățul în stânga și răsucit pe jumătate a apucat cu dreapta un furcoi încercând să se apere de un țigan care alerga după noi, să se urce din mers în căruță. Mai târziu aveam să aflu că din cauza sărăciei
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
legată ca o marionetă, cu ochii măriți și pulsul săltându-i în tâmple. Tatăl lui Marian îi dădu instrucțiuni ferme și o apucă în brațe. Simți când pământul rămase în urmă și vântul îi ridică deasupra văii. Bărbatul strigă triumfător, smucind corzile. Plutiră deasupra stâncilor, copacilor și apei, într-un vârtej amețitor, suspendați între cer și pământ. Bucuria era acolo, scoțând capul din colțul sufletului ei mutilat. Era liberă! Era vie! Atât de vie că-și putea simți bătăile inimii în
ARIPI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1431414019.html [Corola-blog/BlogPost/359834_a_361163]
-
voia să vină, pentru că tocmai i se întâmplase ceva neplăcut. Nu, nu era acasă, era și ea prin oraș. Da, problema era serioasă... nepotul... Da, din păcate era ceva grav, foarte grav. Vocea Angelei ezită o clipă, apoi cuvântul porni, smucindu-se cu furia unei sălbăticiuni până atunci priponite și ascunse într-un loc tainic. Ca și zumzetul unui bondar ce dă roată geamului și se aude mai întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare, de parcă ființa ce îl
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Castele_de_nisip_tania_nicolescu_1359063347.html [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
până simți pe obraji curentul creat de rostogolirea apelor în gol, iar stropii mărunți îi răcoriră chipul. Se întrebă dacă nu cumva visează. Din această reverie plăcută de simplu spectator, îl readuse la realitate calul care, apărându-se de muște, smuci din cap și Pătru Valdescu simți căpăstrul în mână. - Murgule, așa ceva n-am văzut noi niciodată! - exclamă cu satisfacție. Calul dădu din cap de parcă înțelese vorbele stăpânului. Tânărul, cuprins de exuberanță, se aventură până aproape de cascadă savurând plăcerea valului de
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Uf! Ce îndeletnicire nesuferită să pui râme în undițe! Dar în ziua aceea n-aveam încotro. George prinsese deja un peștișor lucios. Eu nimic. Mai prinde George un boiștean. Eu ... nimic. 0-2. - Vezi, fii atent, când trage peștele de dop, smucește undița! îmi dădea sfaturi George. Și vezi dacă mai e momeala pe ac, poate ți-a mâncat peștele momeala!... Mă tot uitam atent la undiță, mă tot uitam... Gândurile mele plecară romantice departe peste dealuri și livezi, spre cerul albastru
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1395729859.html [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
Kensington. Las' că știu eu. FIRICĂ: Păi, nu mai vrei să vezi cum îți stă moartă de vie? (Intră doamna Cucu). DOAMNA CUCU: Ce faceți voi aici? Cei doi își aranjează ținuta. Coana mare îl ia de mână pe Firică smucindu-l mai bărbătește și amândoi fac un pas înainte. FIRICĂ: Eu... Noi... DOAMNA CUCU: Voi, ce? COANA MARE: Lasă-l dragă, nu vezi ce emoționat este? Mi-a cerut mâna și noi... DOAMNA CUCU COANA MARE FIRICĂ: COANA MARE + FIRICĂ
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_partea_ii.html [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
niște boi mai mici și un car. Fratele mai mic se duce cu boii la târg, dar pe drum realizează o serie de schimburi inechitabile, motivate parțial de naivitatea și de indolența sa. Astfel, el își dă boii care se smuceau permanent unui trecător în schimbul unui car care mergea ușor la vale. Ajuns la un deal, Dănilă nu mai poate urni carul, așa că i-l cedează unui alt trecător pentru o capră. Nici acest schimb nu-l mulțumește deoarece capra se
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
permanent unui trecător în schimbul unui car care mergea ușor la vale. Ajuns la un deal, Dănilă nu mai poate urni carul, așa că i-l cedează unui alt trecător pentru o capră. Nici acest schimb nu-l mulțumește deoarece capra se smucea în toate părțile, așa că o dă unui alt trecător în schimbul unui gânsac. Țipetele păsării îl asurzesc așa că, odată ajuns la târg, Dănilă o schimbă pe o pungă goală. Analizând întreg lanțul de întâmplări care l-au făcut să schimbe o
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
de pe platou și Dennis Muren pentru compozițiile digitale. Paleontologul Jac Horner a supravegheat design-urile, pentru a îndeplini dorința lui Spielberg de a prezenta dinozaurii ca animale, nu ca monștri. Horner nu a fost de acord cu limbile ce se smucesc ale raptorilor, prezente în primele creații ale lui Tippett, plângându-se că "[dinozaurii] nu pot face asta!" Urmând sfatul lui Horner, Spielberg a insistat ca Tippett să elimine limbile. Departamentul lui Winston a creat modele în detaliu întregi pentru dinozauri
Jurassic Park (film) () [Corola-website/Science/320725_a_322054]
-
fâșii imediat ce sunt gata - lucru care este observat la un moment dat de una din fete, care, intrigata, se ridică de la birou și depune pe biroul șefului dosarul, părând hotărâtă să plece. Bărbatul încearcă să o retină, însă ea se smucește și fuge. Oriunde ar fugi însă, nu există scăpare - rând pe rând, ușa și oglindă de la baie, taxiul cu care ea voia să plece, autobuzul, un manechin de plastic, si, în cele din urmă, propriul ei sacou se transformă în
Slave to the Wage () [Corola-website/Science/312976_a_314305]
-
senzori de poziție a arborelui cu came. Sistemul ușurează mult pornirea motorului de către demaror, timpul de demaraj fiind de ordinul a 0,35 secunde. Administrația Națională pentru Siguranța Traficului pe Autostradă din SUA ( - NHTSA) a semnalat în 2001 tendința pornirii smucite la repornirea automată prin sistemul start-stop, dar acest efect nu se manifestă la autovehiculele hibride, deoarece sistemul de propulsie electric asigură tracțiune din primul moment. S-a afirmat că oprirea frecventă a motorului cu ardere internă poate genera probleme de
Sistem start-stop () [Corola-website/Science/335079_a_336408]
-
pe un scaun și își suflecă capoatele (într-un număr ridicol de mare) și îl cheamă pe Tom. Acesta iese din ascunzătoare și îl urmărește pe Jerry. În mijlocul urmăririi, el se înnoadă de scaunul, pe care stă Mami. Tom se smucește și scapă, dar rupe scaunul. Mami iese din cameră zicând: "Acesta nu este un loc pentru o doamnă!" Cei doi sar pe masă, iar Jerry sare accidental în prăjitorul de pâine și Tom împinge în jos maneta. Jerry apare, din
Gustarea de la miezul nopții () [Corola-website/Science/320691_a_322020]
-
îl băteau. Iancu urlă, internații se adunau la sârme și priveau. Colonelul se plimbă cu mâinile la spate și cu cravasa în mână. Era vădit că se distrează într-un chip minunat. Cand nu mai putea să rabde, nebunul se smucea. Colonelul: - Nu-l slăbiți! Ardeți-l! Loviți-l! Soldații se reprezeau după el. Rezultatul era că Iancu se alegea nu numai cu bătaia, dar și cu hainele rupte. Ajunsese de umblă aproape gol. Soldații știau că dacă-l bat pe
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
merg pe trasee cunoscute lor, până la 10 km în pășunile din jurul apei, pentru a se hrăni timp de 5-6 ore. Caninii lungi și incisivii sunt utilizați doar ca armă - păscutul este realizat apucând iarba cu buzele largi și dure și smucind capul cu putere. În apropierea râurilor, unde iarba este păscută intens și călcată în picioare, zone mari pot deveni complet lipsite de vegetație, ceea ce conduce la apariția eroziunii. Totuși hipopotamii mănâncă destul de puțin comparativ cu greutatea lor corporală (circa 35
Hipopotam () [Corola-website/Science/314225_a_315554]
-
s-o ia la fugă cu ceilalți, dar privirea lui Hiyoshi îl ținu pe loc. — Iartă-mă, se apropie nervos Ofuku de Hiyoshi, punându-i o mână pe umăr. Îmi cer iertare, e-n ordine? Hiyoshi, roșu de furie, își smuci umărul, dar văzând că Ofuku era în pragul lacrimilor se îmblânzi. Numai fiindcă te-ai înhăitat cu ceilalți și-ai spus vorbe rele despre mine, îi reproșă el. Când te sâcâie pe tine, întotdeauna îți zic în toate felurile, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
unde e aceea? întrebă el deodată, gândindu-se la cele auzite. — E vorba de China. — Unde este? Cât de mare e? Sunt și acolo castele, samurai și lupte? — Ia nu mă mai bate la cap. Taci odată, auzi? Oetsu își smuci iritată mâneca, dar dojana mătușii sale nu avea asupra lui Hiyoshi mai mult efect decât o briză ușoară. Dădu capul pe spate, privind fix spre cerul albastru. Era atât de miraculos, încât abia putea suporta. De ce avea albastrul acela incredibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Iar eu te-am văzut și te-am trezit. Și-acum, piei din ochii mei. Da' nu ți se pare că ești cam enervant? — Ia mai zi odată! — De câte ori poftești. Nu vreau să plec. Nu dau nimănui barca asta. Omul smuci de coada lăncii, chinuindu-se să-l tragă pe Hiyoshi pe mal. Prinzând prilejul, Hiyoshi îi dădu drumul. Lancea vâjâi prin frunzișul sălciilor, iar soldatul se prăvăli pe spate. Întorcând lancea, o repezi cu vârful spre Hiyoshi. Din barcă săriră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
-ai fost? — În timpul zilei, m-a luat prizonier un slujitor al clanului Saito, recunoscu Hiyoshi. — Ce? Shichinai și toți ceilalți îl priviră neliniștiți, temându-se că planul lor fusese demascat. — Nătărăule! Fără veste, Shichinai îl înșfăcă pe Hiyoshi de guler, smucindu-l spre el, și-l întrebă răstit: — Unde și de cine ai fost prins? Și ai spus ceva? Am vorbit. — Ce-ai făcut?!? Dacă nu vorbeam, acum n-aș mai fi fost viu. Nu mai eram aici. — Nemernicule! îl zgâlțâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
venit să iau capul Seniorului Nobunaga. Răcan scârbos! Tu cine ești? — Sunt Takenaka Kuysaku, vasal al lui Kinoshita Hideyoshi. Hai și-ncearcă-mă! — I-auzi! Fratele mai mic al lui Takenaka Hanbei! — Întocmai! În clipa când rosti acest cuvânt, Kyusaku smuci lancea lui Shinpachiro și o împinse înaspoi spre pieptul acestuia. Dar, înainte ca Kyusaku să poată scoate spada, Shinpachiro îl înșfăcă. Amândoi se prăvăliră la pământ, Kyusaku ajungând dedesubt. Se eliberă dintr-o lovitură de picior, dar fu iarăși țintuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
acum privirile într-acolo, cu o tresărire. Nobunaga își aruncase evantaiul în spate. Generalii văzură că îl ținea pe Mitsuhide de ceafă. De fiecare dată când bietul om se chinuia să ridice capul pentru a spune ceva, Nobunaga i-l smucea în jos, lovindu-l de balustrada verandei. — Ce ziceai? Ce spuneai, mai adineaori? Ceva despre rezultatele la care am ajuns după atâtea eforturi, și că ce zi cu-adevărat fericită e asta, când vedem armata clanului Oda umplând provincia Kai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]