501 matches
-
le-ntretina.Ne-ntuneric, ne-lumina,Nici nu dreapta, nici nu stînga,Fără vină și cu vina.Vai cui o să aparțină?Că șunt oi , sau ca șunt capre,Grîul cu neghina-n parte.Nu e viața nu e moarte,;... XXVII. SNOAVA DE PAȘTI, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. E zi de Paști.Într-o chilie, Din nu știu care mînăstire, Cand toți în post trebuiau să fie, Un biet călugăr flămînzit, De foame aprig chinuit
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
pe unde puteau, inclusiv la Cenaclul Flacăra, condus de marele poet al neamului și se amuzau pe seama vorbirii incoerente și a greșelilor gramaticale făcute de Ceaușescu. Cel din urmă, așa cum și era pentru tineri, nu era decât personaj de bancuri, snoave și bășcălie, pentru reușita acestora apelând, nu de puține ori, la cea care avea tendința să devină personaj sinistru ; Leana Ceaușescu. Constrânși să ovaționeze, la mitinguri și defilări, strigau din răsputeri, cu elan tineresc, ca orice român de bună credință
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
Unele scrieri au parfum de poveste, începând în mod clasic, cu formulele consacrate: „...cică era odată în satul nostru un popă prea învățat...” (Popa care știe carte). Dar și fraze din context, care amintesc de baladă, de doină și de snoavele populare: „Și iată, mări, că sosi ziua aceea” (Popa care știe carte). Aceste povestiri au un farmec deosebit și sunt citite și azi cu plăcere. Limbajul modern, alternând cu arhaismele și regionalismele care dau și ele greutate scriiturii, fac din
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
când erau îmbrăcați doar în izmene: făceau gimnastică de înviorare, se spălau în apa râului, când îi luară în baionete pe nemți, și-i sprijiniră moldovenii de pe deal ... cărându-le friților numai ghioage noduroase, de le-au îmuiat de oase. Snoava este cam așa: „[...] Olteanul, bine aghesmuit cu țuică și zaibăr, alături de muiere, stătea țanțoș pe capra căruței și, din când în când, în timp ce șfichiuia cu biciul caii, mai dădea câte un chiot de suna valea, când în față îi apare
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
lui era o efervescență culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Și mai presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
meșteșugurilor. Domnul Brâncoveanu însuși pare un personaj provenit din fondul autohton românesc, prin port amintind de vechii daci care parcă au străbătut veacurile pentru a veni la Târgul de la București și prin spiritul mucalit și inteligent, amintind de personajele din snoavele populare românești, înviorează atmosfera moleșită de arșița verii. Gabriel Costan din București, actor de profesie, a valorificat calitățile terapeutice ale sării, într-o formă modernă, realizând lămpi electrice cu sare benefice pentru tratarea afecțiunilor respiratorii: rinită, sinuzită, bronșită, silicoză pulmonară
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
uimire, el, Regele, care avea parte de astfel de motive aproape zilnic! În fața sa, printre copaci se vedea, nici mai mult nici mai puțin decât un inorog! Poate că, dacă regele ar fi fost un om obișnuit, precum olteanul din snoavele noastre, ar fi rostit ca și acesta: iată un animal ce nu există! Daaa, dar el era un rege și pe blazonul său era exact un inorog pe un câmp de aur, ceea ce simboliza bogăția, onoarea și curățenia sufletească a
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
lucrat manual, gaci și zadii, se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țară Codrului se mândrește cu ,,oameni de seamă “originari ai acestor ținuturi: scriitori, critici literări, dascăli, medici, juriști și interpreți de muzică populară. Amintim pe poetul, prozatorul, autorul de snoave și povestiri Petre Dulfu, născut în localitatea Tohat ,,un Ion Creangă al Ardealului” Dr. docent Florian C. Ulmeanu, întemeietorul medicinii sportive, îngrăgitul interpret de muzică populară Emil Gavriș, juristul Vasile Grădișteanu, iar dintre cei contemporani nouă îi amintim pe membrii
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
se există, prin deducțiune raționamentală,în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele.Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe.Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile.Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei.Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa.Coniacul, democratizat, devine poșircă
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
a refuzat pe preotul care i-a dat să țină pe tot timpul slujbei, așa era obiceiul la noi, un prapure în mână. A spus că nu poate sta în picioare. Preotul îl știa pe tata „chiznovat”, adică bun de snoave și a insistat. Tata a întrebat dacă poate jura cu mâna pe Evanghelie, oamenii au râs, tata a fost îmbrâncit. Ne povestea că a întrebat dacă e păcat să înjure în biserică. I s-a zis că da, atunci, fără
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
limba franceză, i-a spus: „Tu vei fi soția mea”. Oamenii care stăteau și ei la rând, au considerat că Mitică are chef de glume, au început să vocifereze, pentru că abuza de timpul lor, ținând-o ocupată pe casieriță, cu snoavele lui. Dar nea Mitică s-a întors spre ei și le-a spus hotărât: „Eu am aici de discutat lucruri importante. Ea va fi nevasta mea! Este mult mai important decât ceapa voastră , sau ce vreți voi să cumpărați ! ” El
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356622_a_357951]
-
pe șest L-a prins lumea și-l duce, Cu sila la arest; O amăgire suie 'n oglinzile ovale Iar ipsosu-n statui e 'ntre cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
care nu e nobiliară, cu operele mele! [...] socotesc că[...] despre aceste opere vrei să faci un studiu.. iar nu despre umila mea familie vreunul heraldic”. „Poți vorbi oare despre marele meșter al anecdotei, fără să aluneci chiar și involuntar, spre snoave?” se întreba Ion Roman într-un studiu despre scriitor. Iată una despre care povestește Șerban Cioculescu. Atunci când își dă seama că Matei, fiul său natural, emitea pretenții nobiliare alcătuind pentru familia sa o ascendență strălucită, îl dezmeticește pe acesta spunându
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
noiembrie 1995, într‐o dimineață cu o ploaie mocăneasca, cănd împreună cu alți cinci brașoveni părăseam Brașovul, înghesuiți într‐o dubita obosită care ne ducea la aeroport, cu desinatia “ the American dream”. Pe drumul către București, ne întreceam în bancuri, poante, snoave și ghidușii, bucuroși nevoie mare că plecăm în căutarea El Dorado‐ului și cu speranța că o viață mai bună ne va miji dincolo de Ocean. Eram șase flăcăi, tinerei, simpatici și hotărâți care nu știam însă, ce ne aștepta dincolo de
20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA IN U.S.A de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352958_a_354287]
-
lucrat manual, gaci și zadii - se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țara Codrului se mândrește cu „oameni de seamă” originari ai acestor ținuturi: scriitori, critici literari, dascăli, medici, juriști și interpreți de muzică populară. Amintim pe poetul, prozatorul, autorul de snoave și povestiri Petre Dulfu, născut în localitatea Tohat - „un Ion Creangă al Ardealului”, pe dr. docent Florian C. Ulmeanu, întemeietorul medicinii sportive, pe îndrăgitul interpret de muzică populară Emil Gavriș, pe juristul Vasile Grădișteanu, iar dintre cei contemporani cu noi
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
lui nea Mitică se adunau la o casă și petreceau serile împreună; torceau firul de lână sau coseau iile sau cătrințele lor atât de frumoase, cămășile bărbaților sau lucrușoarele de artizanat cu care-și împodobeau casele. Cântau, recitau versuri, spuneau snoave și petreceau împreună până noaptea târziu. Fete fecioare sau femei măritate, tinere sau mai puțin tinere, dar cu sufletele pline de spirit, cele ce mergeau în șezătoare legau prietenii trainice și povesteau vrute și nevrute. Mai erau șezătorile pe vremea aceea și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
se există, prin deducțiune raționamentală, în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele. Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe. Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile. Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei. Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa. Coniacul, democratizat, devine poșircă
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
mi-a dat biletul lui iar eu i l-am dat pe-al meu». Aveau darul de a face tot felul de șotii și de glume care imprimau buna dispoziție în jurul lor și nu se dezmințeau niciodată, indiferent de împrejurare. Snoavele cu țiganii și nașu’sunt proverbiale, se regăsesc în multe ipostaze din viața acestor temerari ai aventurii permanente și a vorbelor de duh. Îi scria Florian lui nea Mitică: Spunea un țigan din Cugir, Cornel Popescu îl chema: Dacă ar
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
-mprumutăm/ Și de prânz noi tot vă dăm!Țiganul totdeauna spunea: Am, da’ nu prea am!, însă sufletul lui a fost mare și a știut să-și trateze oaspeții așa cum se cuvine. Scrisoarea mai conținea și altfel de glume și snoave de-ale țiganilor, de care Mike își amintise și le lăsase să curgă fluviu către prietenul său, unele dintre ele, mai mult sau mai puțin deocheate, dar pline de haz; și nu uitase în final să accentueze: Românu’ e mereu
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
ca să fii mai sigur, eu îți zic: / nu săruta nici gură, nici mâna, nici nimic”. Asta ca să fii precaut, să nu iei microbul. Românul a învățat să râdă rar. Din ce in ce mai rar. Nu mai gusta bancuri, anecdote, glume vinovate sau nu, snoave, pilde de înțelepciune. Nu-i mai arde românului de așa ceva. El privește cu îngrijorare, ca la un ecran uriaș, tabloul politicii actuale. Și are de ce. Viitorul se profilează destul de sumbru. Doar prostii mai râd la clarul de luna. Nouă, atât
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358077_a_359406]
-
pe șest L-a prins lumea și-l duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsosu-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește, întreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzoleala în vrăbii
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SNOAVĂ DE PAȘTI Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 854 din 03 mai 2013 Toate Articolele Autorului E zi de Paști.Într-o chilie, Din nu știu care mînăstire, Când toți în post trebuiau să fie, Un biet călugăr flămînzit, De
SNOAVĂ DE PAŞTI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344654_a_345983]
-
de-aș sta în coadă, Prin minte nu mi-ar fi trecut! Și-acum morala pentru tine: De cumva cazi în vre-un păcat, Tu singur te faci vinovat. Căci poți s-a legi: sau rău, sau bine ! Referință Bibliografică: SNOAVĂ DE PAȘTI / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 854, Anul III, 03 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Lucia Tudosa Fundureanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SNOAVĂ DE PAŞTI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344654_a_345983]
-
de la Nenea Iancu, de la vestitul Alecsandri, apoi, cu descendenții lor: Tudor Mușatescu, Teodor Mazilu, Ion Băieșu, Dumitru Popescu, Dumitru Udrea, Valentin Silvestru, Florin Vasiliu și mulți alții, demonstrează din plin, calitatea românului de umorist nativ, ca să nu mai vorbim despre snoavele populare ori Povestea Vorbei moștenită de la Anton Pann. Însă în volumul de față, titlul “povești” este peiorativ. Este vorba de poveștile trăite de oameni adevărați, povești cu care ne confruntăm zi de zi și mai ales, de cele care circulă
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
pe șest L-a prins lumea și-l duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsou-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de cracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359326_a_360655]