221 matches
-
-i băga în seamă. În sinea lor, însă, se bucurau. Cu mare drag li s-ar fi alăturat. Își rezervau însă un alt rol: dacă vreunul dintre copii ar fi fost prins, sau atins măcar, urma ca hingherii să fie snopiți în bătaie, cuștile să fie deschise și câinii captivi să fie sloboziți. Un biet câine fugărit a nimerit în cele din urmă în lațul unui hingher. Până aici i-a fost. Dând să se împotrivească, lațul de sârmă i se
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
cu acel volum memorialistic. La intitularea volumului autoarea a avut ezitări, neștiind ce să aleagă: Întoarcerea acasă, Veșnicia anotimpurilor, Snopi de stele. Primele două titluri sunt adecvate temelor de poezie, al treilea, sugestiv metaforic, este o definiție poetică a poeziilor - „snopi de stele”. Aș alege - Veșnicia anotimpurilor sau, de ce nu, chiarAnotimp cernut, ultima sugestie a autoarei. În felul acesta prima poezie ar explica și titlul volumului, fiind o prefață lirică și ar fixa coordonata tematică fundamentală, căci Veșnicia anotimpurilor este povestea
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
strigi pe nume, să fii convins că vine și să crezi. Într-un târziu lumina în ochi mi-a năvălit și m-am întors strigând: Euridice!... Ea a pierit... Și-n clipa aceea mii de bice nefericitu-mi suflet l-au snopit. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1531, Anul V, 11 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343288_a_344617]
-
și același port, adică...aceeași istorie. Ei erau moldoveni, munteni și, când li se cășuna la domnitorii lor, se luau la harță și se războiau între ei. Când te uiți în istorie și-l vezi pe Matei Basarab cum îl snopește în bătaie pe Vasile Lupu, te întrebi: cum răcneau oștenii lor pe câmpul de luptă? Bineînțeles, în limba română (dă-i, mă!), altfel nu s-ar fi „înțeles”. Las’ că și în Sfatul Țării, boierii divaniți cârteau și țeseau intrigi
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
Da Vasile, dar e totuși o femeie, mă! Ce naiba, că eu știu bine că nu ești o brută, să bați femeile. - Fi al dracului să fii tu, nebunule! Că dacă n-ar fi Sile acuma să te țină, m-ai snopi cu bătaia! Mă băiete, ce tot îi iei apărarea? Nu vezi că-i al dracului de moare! - Tanti Dorino, mai taci și mata din gură! Nu-l mai ațâța, nu te uiți la el cât îi de mare și mata
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
că se trage din neamul evreilor, iar la un moment dat a dorit să-și viziteze rudele sale de sânge pentru a le cunoaște, dar a rămas mâhnit de soarta pe care o duceau aceștia și, văzând cum un egiptean snopea cu bătaia pe un evreu, nu a putut sta locului, intervenind rapid în apărarea celui bătut; apoi ucide pe egiptean și l-a îngropat în nisip. Faraonul a aflat incidentul și probabil că iscoade i-au descoperit cu această ocazie
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
făcea tăticu? Se îmbăta criță și alerga cu ciomagul după tine și după noi. Ai uitat? De ce trebuia să mai venim aici? --Ce era să fac mă, Ionele? Crezi că-mi plăcea? Tu plecai și-n urmă...pe mine mă snopea. Ce știi tu? --Atunci, de ce mă învinovățești? Eu sunt vinovat că l-ai învățat pe Ghiță să bea și să fure? Eu sunt vinovat că pe tăticu l-a terminat băutura? Eu l-am trimis pe Ghiță la furat? N-
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
de pe câmp și veneau noaptea cu căruța încărcată, cu lucernă și porumb. Știi că aveam doi cai frumoși. Zi și noapte alerga Ghiță cu căruța...Când am văzut ce fac, le-am spus să se potolească. Taică-tău m-a snopit în bătaie. Ce era să fac? M-am resemnat. Facă ce-o vrea! Și mi-am văzut de-ale mele. Asta a fost!..(iarăși plânge) ce știi tu? --Și acum, ce facem cu astea furate? Cei de la poliție nu i-
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
și au petrecut în armonie. Eu am prins secerișul de grâu ce se desfășura după reguluile unui adevărat ritual. Biata mamă îl tăia cu secerea și-l făcea poloage, pe care eu le adunam pe o legătoare și le făceam snopi de grâu. Tatăl meu lega snopii și-i așeza în stive, cruciș, apoi îi încărca în căruță și-i căra la combina de treierat. Banda combinei îi transporta într-un mecanism de treierat, adică de separare a bobului grăului de
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Niciodată nu punea la suflet reacțiile adverse ale câinilor, pe care oricum îi considera prietenii lui. Dar Tutoi era disperat, era nervos pe ei și se uita urât la căpitan. Dacă ar fi putut să-l bată, l-ar fi snopit în bătaie pe bietul om, care era mai mult speriat pentru prietenul lui, decât pentru el. - Staaai! Stai că-mi venii o idee să-i cumințesc, stai! Și pe o parte ținându-se la câini cum putea, pe de alta
CĂPITANUL VASILE (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372368_a_373697]
-
Bulandra“ (premiera 2 mart. 1994), „Melissa, Poveste de iarnă”, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (premiera 26 apr. 1995”). După revolta populară din 1989, a protestat pe 13-15 iunie 1990 în Piața Universității, împotriva regimului ajuns atunci la putere și a fost snopit în bătaie de către mineri. Înainte de a intra în comă de pe urma ghioagelor armatei de represiune din Valea Jiului, primul lucru pe care l-a zărit cu ochii însângerați a fost crucea de pe turla bisericii „Sfânta Ana” de la Colțea. Atunci a fost săgetat
DRAGOŞ PĂSLARU. ACTOR LA „COARNELE PLUGULUI DUMNEZEIESC” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372480_a_373809]
-
stea micuță, prima mea stea pe care o primisem în rai pentru un poem într-un vers, dispăruse. Puteai și aici să manipulezi oameni. Dar numai câte un copil. Și în absolut toate ocaziile, apăreau câțiva mai mari care îl snopeau pe al tău. Am aflat că după ce îți crește nivelul poți controla mai mulți copii, poți să organizezi bande. Un singur tip a avut nivelul atât de înalt încât a reușit să organizeze Cruciada copiilor. După un timp nedefinit... de
RAIUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346995_a_348324]
-
-ntorc din nou cu gându-n urmă, În satul ce-am iubit enorm, Ascult talăngi ce sună-n turmă Și liniștit, încet adorm. Se-amestecă, în vise, glasuri, De țânci ce-nnoată în pârâu. Scârțâie carele pe haturi, Ducând la moară snopi de grâu. O ciocârlie înfioară, Bolta senină, fără nori, Cu triluri parcă de vioară, Ce-n suflete trezesc fiori. Apoi, alt vis. Foșnet de frunză, Sub vânt de toamnă ascuțit. Începe frigul să pătrunză, Un greier leneș, zgribulit. Pe care
VIS DE IARNĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376697_a_378026]
-
oferă în psalmii săi îngemănarea Poeziei cu Credința! Și cred că în asta constă valoarea poetică a psalmilor din volumul „Sfeșnic în rugăciune”. Am încercat să culeg într-un buchet metaforele-simbol, cu care poetul îmbracă ideile metafizice și am strâns snopi, chiar stoguri, cu astfel de flori lirice, imposibil de prezentat într-o simplă recenzie. Voi enumera, totuși, câteva din aceste nestemate artistice din atelierul subtil al poetului, pe care le-a încrustat în filigranul poemelor sale, cu atâta măiestrie: -pescărușul
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
de mămăligă, după care fierbeau tot în el laptele pe care îl turnau în străchini. După ce frații se ospătau bine, nu mai aveau chef de treabă, incomodați de burțile lor pline. Cu chiu și vai se apucau să lege în snopi mănuchiurile jumulite înainte de masă. Când arșița după amiezii le ardea pielea, ei legau șleaurile hamurilor la cornățelele ghiociului și caii o țineau într-o alergătură până acasă. La întoarcerea spre casă nu mai este nevoie de bici, caii grăbindu-se
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
naște fiul, Astolphe cedează adevăratei chemări și fuge În Anglia cu cel pe care Îl iubește, foarte tânărul Edouard de Sainte-Barbe, stârnind valuri de indignare acasă. Furtuna se amplifică printr-un scandal public atunci când, după moartea soției, În 1824, e snopit În bătaie, dezonorat și jefuit de camarazii unui chipeș tunar din garda regală pe care Îl așteaptă tremurând de dorință pe o stradă ferită de lume. Se retrage atunci, copleșit de oprobriu, pe domeniul familiei, Împreună cu devotatul Sainte-Barbe. În 1826
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
facă și la noi se obișnuiește ca o văduvă să nu se căsătorească cu altcineva Înainte de a purta doliu cel puțin doi ani. Ă « Doi ani e prea multă, obiectă soția care tocmai apăruse cu sacul din piele de capră, snopită În bătaie de bătrânul stăpân. Cine Îți va prăși câmpul În timpul În care nu ai soț? «Hamletă, i-am Întors-o fără să stau pe gânduri, «era Îndeajuns de mare ca să prășească câmpul mamei sale. Nu avea nevoie să se
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și își continuă suișul, cu ceilalți doi. Copilul lăsat pe drum va fi mâncat de vulturi (La Vulturi!). Acțiunea din Lângă apa Vodislavei fixează scene teribile, reflectând antagonisme de clasă. Retras în codru, tot de frica turcilor, un negustor hapsân snopește în bătaie și înjugă la căruță un cioban ai cărui câini îi sfâșiaseră pantalonii. Ciobanul se răzbună, denunțându-l pe bătăuș unui turc înarmat și cerându-i capul. Turcul încearcă să tempereze mânia ciobanului. Nereușind, îi împlinește cererea: „Iataganul pe
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
în unele lucrări de specialitate. Nici o varietate de violență nu e bună și normală - păguboasă este și cea pur verbală -, dar din moment ce nu putem trăi într-o lume de îngeri, deosebirea dintre a împinge, a smuci de mână și a snopi în bătaie e fundamentală. Să nu uităm însă că uneori violența „normală” este preludiul celei abuzive, de la mici tachinări fizice și verbale ajungându-se la agresivitate maximă. De fapt, distincția violență normală-violență abuzivă a fost lansată în discuția despre socializarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trezească și-l înjura dela distanță. Pentru Bogdanovici, groaza de Pușcașu V. era un coșmar continuu 1. Pop adaugă că Țurcanu se interesa mereu de soarta lui, așa încât era clar că presiunea exercitată de Pușcașu era dirijată la ordinele acestuia. Snopit în bătăi, a murit în jurul datei de 16 aprilie 1950, într-o cameră mică (probabil 2-parter), unde erau doar șase-șapte deținuți. L-au văzut murind Cornel Pop și Silvestru Nanu, care spune că victima avea diaree și că, înainte de a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
printre alții: Eugen Măgirescu, Constantin Păvăloaie și Petru Cojocaru) încercând să obțină informații de la victime. Neculai Popa, care era și el în celulă, spune că Bordeianu dădea cu milă și a fost observat și turnat de cineva agresorilor. A fost snopit în bătăi pentru aceasta și apoi arătat camerei gol până la genunchi, întreg corpul fiindu-i plin de vânătăi 1. A trecut prin grotesca punere în scenă a Crăciunului din 1950, când a fost supus unor umilințe ieșite din comun. În timp ce
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pretins și el că este incapabil să lovească, fiind sleit de puteri. În fața acestui dublu refuz, doi elevi au fost puși să-i lovească, dar aceștia au prins curaj și au refuzat, la rându-le, motiv pentru care au fost snopiți în bătăi după aceea 1. Aurel Vișovan a asistat și el la torturarea lui Costache Oprișan, bătut de tot „comitetul” și călcat în picioare până și-a pierdut cunoștința. A fost întins pe un prici și lovit sistematic cu curele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să spui despre alt mistic înrăit ca tine, de banditul Bordeianu, ce părere ai despre el?”. Ungureanu a răspuns simplu: „Fratele Bordeianu este un om blajin” - declanșând astfel furia lui Zaharia, care l-a călcat în picioare și l-a snopit în bătaie 1. Dumitru Bordeianu spune că, deși era o brută, avea talent muzical și o voce baritonală foarte frumoasă, cânta și fluiera diverse arii de operă și operetă înainte de a-și alege victima. Tot el a observat că, după
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prea grozav de câte ori adăuga „ei, asta e“ când vorbea despre lucrurile „obișnuite“. Și-o imagina smucită și lovită cu copitele În timp ce Încerca să dreseze caii, cârdășiile ei de sezon cu muncitorii de la fermă, „nenorocitul“ ăsta și „neisprăvitul“ celălalt care o snopeau În bătaie după ce o călăreau În pat ca pe o iapă Înșeuată. Asta se Întâmpla atunci, pe vremea când Încă mai putea lucra. Însă nu acum. Acum avea spatele făcut praf, dureri Îngrozitoare alinate cu sticle de băutură din cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mai degrabă scrâșnet de metal și huruit de bolovani rostogolindu-se pe grohotiș. Cu toate că schimbul de caraulă a fost redus la numai patru ceasuri, câțiva jandarmi dezertară din post, nemaiputând să suporte răgetele turbate și miasmele contagioase. Fură prinși și snopiți până la epuizare cu vâna de bou, în fața tâlharului ai cărui ochi licăriră din nou, pentru o clipă, de bucurie sarcastică. Când fu din nou lună plină, părul i se albise și se tocase, ros parcă de molii, pielea chipului îi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]