89 matches
-
la Suraia, eu abia aștept să vin la tine. Te pup dulce și cu dor mult. Mia ta. P.S. În caz de poți găsi zahăr, cumpără, că îmi trebuie neapărat, scrie-mi. Băiliești, 17 mai 1941 Ora 7 dimineață Scumpă soțioară, Îți scriu din satul unde sunt. Îți închipui poate că voi fi cine știe unde. E aproape de Suraia. Ieri am venit. M am instalat destul de comod. Aici am mai multă liniște deocamdată. Scrisoarea ta am primit-o ca pe ceva de mare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
venit în împrejurarea că războiul era iminent. Vedeam acest lucru după ordinele ce se primeau de sus. Depindeam de atâția factori ce se împotriveau fericirii noastre”. Băiliești, 24 mai 1941 Scrisă între 7,30 și 10 dimineața Scumpă și drăgălașă soțioară, Eu sunt bine. Îți scriu acum aproape fără să fi prevăzut lucrul acesta. Voiam să primesc mai întâi răspuns de la tine, dar nerăbdarea nu m-a lăsat. Nu voiam ca să te las prea mult timp în așteptarea rândurilor ce să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Așa am revenit în sectorul fortificat Băiliești, pe malul Siretului” (p.52). În ce îl privește, fusese avansat sublocotenent încă de la 1 mai 1940 (p. 44). Băiliești 29 mai 1941 Scrisă între 5 și trei sferturi Scumpă, dulce și adorată soțioară, M-a învrednicit Dumnezeu ca să pot să-mi adun gândurile și să-mi traduc în faptă intenția de a-ți scrie. Să-ți mai cer iertare de faptul că am întârziat atât de mult cu răspunsul, în timp ce tu așteptai cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ieșit la drumul mare Și-a dat de urmă de căprioară. Zise că-i urmă de zână Ce nu i-ar sta rău de cunună. Dar noi ziserăm c-ar fi urmă de căprioară, Ce i-ar fi împăratului frumoasă soțioară. Iar împăratul în scări se ridica Și-n toată zarea privea Și aci în curtea dumneavoastră, zărea Boboc de lalea Care nu nflorește, Locul nu-i priește Și nici nu rodește! Și ne trimise pe noi, șase lipani călări Cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pronumele Testul nr. 20 1. Se dă textul: "Atunci Aleodor întinse cuprinsul său și pe moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop, luă de soție pe fata lui Verdeș împărat și se întoarse la împărăția lui. Când îl văzură gloatele venind teafăr, alături de o soțioară de-i râdea și stelele de frumoasă, îl primiră cu bucurie; și urcându-se din nou în scaunul împărăției, domni și trăi în fericire, până se istoviră. Iară eu încălecai pe-o șa și v-o spusei dumneavoastră așa." (Aleodor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Nouă meșteri mari, Calfe și zidari! Știți ce am visat De când m-am culcat? O șoapta de sus Aievea mi-a spus Că orice-am lucra Noaptea s-a surpa Pân-om hotărî În zid de-a zidi Cea-ntâi soțioară, Cea-ntâi surioară Care s-a ivi Mâini în zori de zi Aducând bucate La soț ori la frate. Deci dacă vroiți Ca să isprăviți Sfânta mănastire Pentru pomenire, Noi să ne-apucăm Cu toți să jurăm Și să ne legăm
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ivi Mâini în zori de zi Aducând bucate La soț ori la frate. Deci dacă vroiți Ca să isprăviți Sfânta mănastire Pentru pomenire, Noi să ne-apucăm Cu toți să jurăm Și să ne legăm Taina s-o păstrăm: Ș-orice soțioară, Orice surioară Mâini în zori de zi Întâi s-a ivi, Pe ea s-o jertfim În zid s-o zidim!" Iată-n zori de zi Manea se trezi, Ș-apoi se sui Pe grad de nuiele Și mai sus
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
În zid s-o zidim!" Iată-n zori de zi Manea se trezi, Ș-apoi se sui Pe grad de nuiele Și mai sus, pe schele, Și-n câmp se uita, Drumul cerceta. Când, vai! Ce zărea? Cine că venea? Soțioara lui, Floarea câmpului! Ea s-apropia Și îi aducea Prânz de mâncătură, Vin de băutură. Cât el o zărea, Inima-i sărea, În genunchi cădea Și plângând zicea: Dă, Doamne, pe lume O ploaie cu spume, Să facă pâraie, Să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe muchie. Așa că am rămas și fără nevastă și fără casă,dânsa avea serviciu în Iași, iar eu plecam,nici eu nu știam unde, decât denumirea localității de pe hartă, orașul Baia Mare, în celălalt capăt de țară. Chiar dacă-mi plăcea proaspăta soțioară că era frumoasă și deșteaptă tare,alfel nu mă dobândea ea pe mine, cu toată casa ei, tot a trebuit să plec și să o las plângând pe peron. Una din problemele spinoase, pentru mine,era că făcusem mulți ani
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
împrumutată și aia, s-o umplu cu paie să aibă pe ce dormi și eu am plecat. Noaptea, a fost o ploaie, grindină, cu tot felul de trăsnete și tunete de credeai că se va prăbuși cerul.Mă gândeam la soțioara mea ce poate face ea și cât regretă că a venit de la Iași, ce confort am putut eu să-i ofer din câte-i promisesem.Dar o avertizasem că eu sunt militar și nu voi face totdeauna ce vreau eu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
decodează transformarea vânatului în fată de măritat prin legătura totemică dintre cele două ipostaze. Orațiile de nuntă dezvăluie limpede filiația: „Șî să găsi alți vânători/ Mai recunoscători,/ Și zise că-i urmă de căprioară,/ Să-i fie chiar împăratului/ De soțioară!” (Coșula - Botoșani). Specia lirică intimă a cântecului de leagăn oferă un indiciu neașteptat pentru configurarea traseului inițiatic, anticipând augural transferul magic dinspre sălbatic spre uman: „Nani, nani, puișor,/ Dragu mami, drag ficior./ Că tu când îi crești mari,/ Ti-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o urmă de fiară,/ Și stătu toată oștirea’n mirare./ Unii zâsără că ie urmă de zână,/ Să’i fie împăratului cunună,/ Așa să găsâră alț învățători,/ Mai cunoscători,/ Și găsâră că ie urmă de căprioară/ Să-i fie’mpăratului soțioară” (Stanotîrn - Vidin). Asemenea epifaniei zoomorfe de la apus, feciorul devenit mire face descoperirea așteptată la plecarea soarelui de pe boltă. Diferența fundamentală este dată de spațiul revelației. Leul somnoros este întâlnit în inima sacrului, în punctul nodal al genezei caracterizat de vegetația
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce veghează asupra noii uniuni este sugerată de sinonimia dintre „nunul cel mare”, care știe ce fată i se cuvine flăcăului-împărat, și „filosoful cel mare”: „Zise filosoful cel mare/ Că-i urmă de fiară/ Să fie cu al nostru împărat soțioară” (Moșești - Buzău). În colindele de tip 67, Ciutalina.., feciorul apare singur în căutarea miresei-căprioare, căci inițierea propriu-zisă trebuie să fie individuală și izolantă. Orațiile de nuntă formează o treaptă superioară acestui nivel, căci flăcăul și-a dovedit deja virtutea și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sunt neliniștiți. Cel mai îngrijorat este Manole care, a doua zi, dis-de-dimineață, cercetează zarea pentru a afla care este femeia destinată zidirii. Propoziția interogativă și interjecția "„vai”" dovedesc suferința meșterului când observă că cea care se apropie este chiar Ana, soțioara lui. Constructorul trăiește o drama de consecință, pentru ca este nevoit să zidească ce are mai de preț. Sperând să schimbe destinul, el se adresează Divinității ca s-o oprească. Cerul se înduplecă și răspunde rugăminților omului, dezlănțuind stihiile naturii, în
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]