1,004 matches
-
de cunoaștere - gradul de stăpânire, organizare și prelucrare a informației; de execuție - rapiditatea, precizia acțiunilor și distributivitatea atenției; de comunicare - fluiditatea, concizia și acuratețea discursului, captarea și păstrarea interesului elevilor, abilitatea pentru activitate diferențiată) 1 Competențe sociale și de personalitate (sociabilitate, degajare, comunicativitate, registre diverse de limbaj, echilibru emoțional, rezistență la stres, ingeniozitate, flexibilitate, fermitate, toleranță, rigurozitate, obiectivitate, disponibilitate pentru autoperfecționare) 1 TOTAL 10 EXAMINATOR ........ SEMNĂTURA ............ Am luat la cunoștință, Candidat: ........... Semnătura ........... INSPECȚIA SPECIALĂ LA CLASĂ PENTRU PROFESORII-CONSILIERI ȘCOLARI DIN CENTRE
METODOLOGIE-CADRU din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292382]
-
organizare și prelucrare a informației; de execuție - rapiditatea, precizia acțiunilor și distributivitatea atenției; de comunicare - fluiditatea, concizia și acuratețea discursului, captarea și menținerea interesului elevilor, abilitatea pentru activitatea diferențiată, oferirea și solicitarea de feedback) 1 Competențe sociale și de personalitate (sociabilitate, registre diferite de limbaj, echilibru emoțional, rezistență la stres, creativitate, empatie, flexibilitate, fermitate, rigurozitate, obiectivitate, acceptare necondiționată) 1 TOTAL 10 EXAMINATOR ........ SEMNĂTURA .......... Am luat la cunoștință, Candidat: ........... Semnătura ........... INSPECȚIE SPECIALĂ LA CLASĂ PENTRU PROFESORII DOCUMENTARIȘTI Numele și prenumele candidatului: ........... Data
METODOLOGIE-CADRU din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292382]
-
oculo-motorie, organizarea abilităților motorii, reactivitatea complexă; ... 4. Motivațional-afective: maturitate, reactivitate emoțională, dispozițiile afective dominante, motivele activității, interesele dominante, nivelul de aspirație; ... 5. Capacitatea reglatorie: perseverența, spiritul de organizare și disciplina, atitudinea față de activitate și gradul de independență; ... 6. Psiho-relaționarea: sociabilitate, modul de a se raporta celorlalți, de a rezolva conflictele intepersonale, stilul și capacitatea de autoafirmare, simțul civic. ... ... II. Stabilirea nivelului competenței aptitudinal-atitudinale specifice funcției cu responsabilități în siguranța circulației solicitate. Se evaluează: 1. Capacitatea de diversificare a activității și
NORME METODOLOGICE din 4 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298979]
-
pot antrena disfuncții ale sistemului, atât la nivel aptitudinal (deficit de comutare a atenției, deteriorarea capacității de organizare a activității, dificultăți în luarea deciziei, afectarea psihomotricității), cât și la nivel atitudinal- caracterial (agresivitate sau anxietate, diminuarea activismului social și al sociabilității). ... ... 4. Examinarea la contestație urmărește: – măsura în care ineficiența în plan aptitudinal-atitudinal constatată la examinarea anterioară s-a datorat unor cauze psihice structurale sau a fost de natură conjuncturală; ... – dacă se constată că nivelul unora dintre aptitudini nu se ridică
NORME METODOLOGICE din 4 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298979]
-
și siguranță de sine, spirit ofensiv, atitudine decizională, atitudine față de risc, capacitate de adaptare la stres, rezistență la frustrare, conștiinciozitate, simțul datoriei, auto- disciplină, tendințe clinice: echilibru emoțional, anxietate, depresie, conduite adictive X X X X caracteristici de relație: sociabilitate, capacitate de lucru în echipă, raportare la autoritate X X X X motivație profesională, valori și atitudine față de muncă: trebuința de realizare, vitalitatea, mobilitatea, acceptarea responsabilităților, adaptabilitate la norme și reguli, raportare la riscul profesional X X X X
NORME TEHNICO-METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273797]
-
și motivația profesională: a) caracteristici structurale și integrative: intro/extraversiune, încredere și siguranță de sine, combativitate, atitudine decizională, atitudine față de risc, capacitate de adaptare la stres, rezistență la frustrare, conștiinciozitate, asumarea responsabilităților, autodisciplină, echilibru emoțional, vitalitate; ... b) caracteristici de relație - sociabilitate, capacitate de lucru în echipă, raportare la autoritate; ... c) motivație profesională, valori și atitudine față de muncă: trebuința de realizare, acceptarea responsabilităților, adaptabilitate la norme și reguli, raportare la riscul profesional. ... ... 3.1.4) Reguli decizionale cu privire la aptitudinea psihică investigată
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273796]
-
mutism şi stupor, agitaţie catatonică, mişcări repetitive stereotipe, fixarea privirii, grimase faciale, mutismul şi ecoul vorbirii. Simptomele negative – mai evidente în schizofrenie decât în alte tulburări psihotice: diminuarea expresivităţii emoţionale şi avoliţia. Alte simptome negative: alogia, anhedonia şi lipsa de sociabilitate. SCHIZOFRENIA (cod CIM-10 F20) Elemente clinice Simptomele caracteristice schizofreniei sunt reprezentate de o serie de disfuncţii cognitive, comportamentale şi emoţionale. Criterii de diagnostic-DSM V Două sau mai multe din următoarele criterii, fiecare manifestandu-se o perioadă suficientă de timp în
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
de cunoaștere - gradul de stăpânire, organizare și prelucrare a informației; de execuție - rapiditatea, precizia acțiunilor și distributivitatea atenției; de comunicare - fluiditatea, concizia și acuratețea discursului, captarea și păstrarea interesului elevilor, abilitatea pentru activitate diferențiată) 1 Competențe sociale și de personalitate (sociabilitate, degajare, comunicativitate, registre diverse de limbaj, echilibru emoțional, rezistență la stres, ingeniozitate, flexibilitate, fermitate, toleranță, rigurozitate, obiectivitate, disponibilitate pentru autoperfecționare) 1 TOTAL 10 EXAMINATOR ............ SEMNĂTURA ............. Am luat la cunoștință, Candidat: ............ Semnătura ............ INSPECȚIA SPECIALĂ LA CLASĂ PENTRU PROFESORII DIN CENTRE ȘI
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
organizare și prelucrare a informației; de execuție - rapiditatea, precizia acțiunilor și distributivitatea atenției; de comunicare - fluiditatea, concizia și acuratețea discursului, captarea și menținerea interesului elevilor, abilitatea pentru activitatea diferențiată, oferirea și solicitarea de feedback) 1 Competențe sociale și de personalitate (sociabilitate, registre diferite de limbaj, echilibru emoțional, rezistență la stres, creativitate, empatie, flexibilitate, fermitate, rigurozitate, obiectivitate, acceptare necondiționată) 1 TOTAL 10 EXAMINATOR .............. SEMNĂTURA ............... Am luat la cunoștință, Candidat: .......... Semnătura .......... INSPECȚIE SPECIALĂ LA CLASĂ PENTRU PROFESORII DOCUMENTARIȘTI Numele și prenumele candidatului: ........... Data
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
multicultural al vieții intelectuale din România; potențialul comunitar al obștei din țară de a edita și a susține o presă bogată în limba idiș; modernizarea rețelei comunicaționale în rândul societății evreiești; instituirea de către presa idiș a unei noi coeziuni și sociabilități la nivelul instituțiilor evreiești; reacția evreimii la impactul marilor evenimente politice, economice militare, diplomatice; întrebările și răspunsurile ce domină și frământă lumea evreiască din România; profilul identitar al acesteia; deschiderea societății evreiești; începuturile sionismului. Credem că este vorba de aspecte
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
Dumnezeu ne-a dat puteri să păzim toate poruncile pe care ni le-a dat, avem puterea iubirii încă din primul moment al creației noastre. Iubirea către Dumnezeu nu se învață, ci ne aparține, este ființială, ontologică. De asemenea, și sociabilitatea este o însușire înnăscută: „nu este bine să fie omul singur”. Natura umană este socială prin excelență și aceasta înseamnă că omul are responsabilități în fața semenilor săi. Scopul și destinul pe care-l are cuvântul oamenilor, dat de către Dumnezeu, este
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
pertinente cronici de critică și istorie literară, condimentate cu date și informații inedite, cu întâmplări hazlii și replici spumoase. Bunăoară, autoarea analizează poezia lui Ion Minulescu în relație directă cu felul său de a fi: „avea o mare vocație a sociabilității, o înclinație deosebită pentru poanta și vorba de duh. Era un om de gust și de o cultură superioară, înzestrat cu verva sugestiva, spumoasa și foarte contagioasă, devenită proverbiala cu care a încântat atâția tovarăși de boema. Avea farmecul gândirii
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]
-
interesele proprii, dar observă că fiecare om simte "o anumită înclinare de a viețui laolaltă cu semenii săi, dar nu într-o comunitate oarecare, ci într-una pașnică și rânduită pe măsura minții sale"69. El explică acest instinct de sociabilitate appetitus societatem arătând că acesta este un lucru pe care pur și simplu îl dorim cu toții și l-am dori chiar dacă n-am avea nevoie de ajutorul celorlalți pentru a obține cele trebuincioase vieții 70. Faptul că ne urmărim interesele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că acesta este un lucru pe care pur și simplu îl dorim cu toții și l-am dori chiar dacă n-am avea nevoie de ajutorul celorlalți pentru a obține cele trebuincioase vieții 70. Faptul că ne urmărim interesele personale nu exclude sociabilitatea. Și, de vreme ce ne înțelegem prin intermediul limbajului și avem capacitatea de a cunoaște, de a acționa conform cu principii generale, ne dorim un fel de societate cu totul diferită de cea a animalelor 71. Această grijă de a păstra societatea [...] și care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morală, aparținând unei persoane, de a avea sau de a făptui ceva cu îndreptățire"75. Ideea sa de a explica drepturile ca un atribut natural al individului a câștigat o faimă considerabilă, devenind ulterior fundamentul teoriei drepturilor omului. Ideea unei sociabilități naturale este respinsă de Thomas Hobbes (1588-1679) în opera sa fundamentală, Leviathanul (1651): oamenii nu sunt ființe sociale "de la natură", nu au nicio dorință naturală de a trăi împreună, iar societatea nu este căutată din iubire pentru ceilalți 76. Pentru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
personalității umane: sociabilitas și imbecilitas 89. "Aceste caracteristici sunt derivate din considerarea omului ca ființă dublă, fizică și morală. Prin imbecilitate, înțeleasă ca o incapacitate funciară de a face față pericolelor și necesităților, omul participă la lumea materială, iar prin sociabilitate dobândește simțul valorilor și devine liber să aleagă sau să respingă, participând astfel la lumea morală"90. Pufendorf consideră că legile naturale sunt întotdeauna legate de ceea ce ajută sau dăunează oamenilor, însă acest lucru nu înseamnă că tot ceea ce e
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unui acord în privința empirismului, Pufendorf nu adoptă metoda lui Hobbes care determină conținutul legilor naturale prin examinarea mijloacelor care conduc la dobândirea scopul nostru particular, pentru că nu consideră că oamenii ar fi motivați doar de interese proprii 93. Potrivit lui Pufendorf, sociabilitatea este fundamentul dreptului natural. Oamenii, ființe raționale și libere, sunt destinați să trăiască în conformitate cu legile. Analizând trăsăturile cele mai puternice ale oamenilor, iubirea de sine și nevoia de conviețuire, el demonstrează că legea naturală a fost adaptată naturii umane, astfel încât
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
atunci când ne oferim unul altuia avantaje pozitive, aceasta fiind chiar o lege naturală"96. Și filosoful englez John Locke (1632-1704) face o descriere a stării naturale apropiată celei a lui Grotius, descriere care se opune concepției pesimiste a lui Hobbes: sociabilitatea și nevoia ne apropie, legile naturale sunt valabile înaintea edictării lor de către un suveran și, cu toate că poate să apară războiul, acesta nu e nici inevitabil, nici frecvent 97. În stare naturală, fiecare om trebuie să hotărască dacă acțiuniile sale sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este, 42; clasic și modern, 37; fundament, 44; instituirea unei orânduiri politice, 45; modelul biologic, 35; modelul determinist, 35; rațiunea și voința, 43; războiul tuturor împotriva tuturor, 42; și binele suprem, 45; și înclinația spre controversă, 40; și instinctul de sociabilitate, 39; și starea naturală, 45 dreptul uman și dreptul divin, 61 E egoism, 104; condiția umană, 40; la Hobbes, 40 emotivism, 14, 21, 22 etica: analitică sau critică v. meta-etica, 19; aplicată, 19; definiție, 18; domenii ale, 19; etimologie, 17
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
193; ideea de merit, 202; modern, 203 S sancțiune: juridică, 130, 170; morală, 101, 103, 136 scepticismul moral, 37 sentimentalism, 14, 140 sistem juridic, 11, 56, 57, 115, 126, 128, 133, 235 sistem normativ: al dreptului, 126; al moralei, 111 sociabilitate, 39, 43, 44, 45 stare naturală, 41, 45, 89 T teoria imperativistă a dreptului v pozitivism juridic, 50 teoria valorii, 23 teorii aboliționiste, 192 teorii consencințialiste, 23 teorii neteleologice, 23 teorii nonconsecințialiste, 23 teorii teleologice, 23 U utilitarism: hedonist, 26
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
explorarea, lărgirea, cunoașterea mediului; adaptare la grădiniță relativ dificilă 53; amprenta mediului, joc expansiv; * preșcolarul mijlociu (4-5 ani) creșterea autonomiei în autoservire și îmbrăcare; dezvoltare a jocului cu subiecți; dezvoltarea imaginației verbale; [...] dezvoltarea de aptitudini; * preșcolarul mare (5-6 ani) dezvoltarea sociabilității, jocul cu rol, comunicarea (vorbirea contextuală); dezvoltarea vieții interioare, a aptitudinilor". În contextul existenței, încă, în învățământul preșcolar și a copiilor de 6-7 ani, precum și ca preambul al ideii de continuitate între cele două cicluri (preșcolar și școlar mic), prezentăm
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în obiectele externe și materiale pe care le avem dinaintea noastră, ci în dispozițiile sufletești actualizate într-o "generațiune". În afara culturii nu este posibilă viața socială, iar fără aceasta, individul ar fi "o arătare fără înțeles". Reactualizând gândul aristotelic privind sociabilitatea naturală a ființei umane, C. Rădulescu-Motru admite anterioritatea culturii și, implicit, a socialului față de individul uman. Alcătuită ca o armătură "în contra mediului extern", cultura consistă din deprinderile voluntare și indirect din aptitudinile intelectuale ale oamenilor. Voluntarismul manifest din concepția despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
absolut Înseamnă a trăi subuman, vegetativ și zadarnic. În al șaselea rând, valorile religioase Îmbie la solidaritate și comuniune, la difuziune de stări și de simțire. Vârsta vizată caută Împărtășirea și interrelaționarea, punerea eului În fața celorlalți. Adolescentul este avid de sociabilitate, Încearcă să se identifice cu cel de lângă el prin „vibrarea” În fața acelorași valori. Expansiunea afectivă, proprie acestei vârste, poate fi structurată sau directivată În raport cu valorile absolute ale religiei. Însingurarea, antrenată de o caracteristică a acestei vârste psihogenetice, dar și de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la 14 ani cunoaște toate ordinele nobiliare și le desenează În caietul de fizică, Îl amuză pe Călinescu. Cu nimic mai Îngăduitoare sunt liniile crochiului din Memorii-le lui Lovinescu. Din nou, un portret la antipodul celui patern: nimic din sociabilitatea și verva acestuia. Doar un acut sentiment de singurătate, mohoreală, ursuzenie. În schimb, Mateiu e Înzestrat cu o „memorie uluitoare și dezordonată”, cum se Întâmplă, crud spus, cu orice „autodidact fără alegere”. Iar aplecarea spre trecut și inutil, spre genealogie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
tactice specifice jocurilor sportive, prin metode strategice ce au la bază acțiunile eficiente în timpul jocului bilateral din atac și apărare. Ipoteza cercetării Am plecat de la ideea că modelarea caracteristicilor de personalitate specifice variabilelor orientării interpersonale ale dominanței, capacității de statut, sociabilității, prezenței sociale, acceptării de sine sau cele specifice variabilelor orientării valorice și normative ce presupun responsabilitate, socializare, autocontrol, comuniune, precum și variabilele funcționării intelectuale, ale rolului și stilului interpersonal, ale orientării spre muncă, ale temperamentului creativ și potențialului managerial pot fi
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]