185 matches
-
Huxley Însuși, probabil ramolit, nu pare să fi fost conștient de asemănare, dar societatea descrisă În Insula este la fel de aproape de aceea din Minunata lume nouă pe cât e societatea hippy libertară de societatea burgheză liberală, sau mai curând de varianta ei social-democrată suedeză. Se Întrerupse, muie un crevete prăjit În sosul picant, Își lăsă jos bețișoarele. — Ca și fratele său, Aldous Huxley era un optimist..., zise el În cele din urmă, cu un soi de silă. Mutația metafizică din care s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
al cartierelor rău famate din marile orașe. În concluzie, e o stațiune balneară clasică, mai curând cuminte, cu diferența că plăcerile sexuale ocupă aici un loc important și acceptat. Ești tentat să te gândești la un soi de ambianță sexuală «social-democrată», cu atât mai mult cu cât clientela străină, foarte numeroasă, e formată În special din nemți, cărora li se alătură largi contingente de olandezi și de scandinavi.” Chiar a doua zi, Bruno și Christiane cunoscură pe plajă un cuplu, Rudi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
e faptul că niște activități sexuale atât de diverse, mult mai excitante decât orice film pornografic, pot avea loc fără a provoca nici cea mai mică violență, și nici măcar o minimă abatere de la curtoazie. Folosind din nou noțiunea de «sexualitate social-democrată», personal aș Înclina să văd aici o aplicare insolită a calităților de disciplină și de respect datorat oricărui contract care le-au permis germanilor, la interval de o generație, să poarte două războaie mondiale devastatoare, apoi, Într-o țară În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
în direcția modelului occidental. Secundar însă, acest consens s-a dovedit a reprezenta o dificultate majoră în constituirea rapidă a unei pluralități de partide politice. b) Ideologii politice/partide după model occidental. Constituirea unor partide politice clasice după exemplul Occidentului - social-democrate, socialiste, liberale, creștin-democrate, ecologiste - reprezenta o soluție simplă de diferențiere politică rapidă. Adoptarea unui asemenea model avea un avantaj major: modelele occidentale ofereau o schemă de diferențiere de necontestat, în timp noile partide putând să dezvolte programe adecvate tranziției propriu-zise
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
se reclamă a aparține familiei social-democrate, dar, din cauza spaimei de a fi înghițit de PSD, s-a apropiat de PNL, riscând ori să fie asimilat cel puțin ideologic de acesta, ori să se scindeze într-o aripă liberală și una social-democrată, în condițiile dispariției liderului său, Traian Băsescu. Noul PSD, câștigător al ultimelor alegeri, este pe cale a suferi și el modificări profunde de strategie și program. Tehnocrația din sfera economiei continuă să aibă un rol important în guvernare, dar cu o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
au fost dominați de o viziune neoliberală, ilustrată atunci de personalități politice marcante, ca, de exemplu, Margaret Thatcher și Ronald Reagan, care acum ni se pare chiar extremistă. În Europa bătea un vânt neoliberal puternic. Chiar Suedia, cu tradiția ei social-democrată consolidată, a ales, e adevărat, pentru o perioadă scurtă de timp, o guvernare liberală. În mod special Fondul Monetar Internațional, dar și „uliii” din Banca Mondială (cum erau numiți „economiștii duri” de către gruparea adversă din aceeași instituție) exprimau precepte neoliberale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în ansamblul său ca urmare a unor zguduiri economico-sociale și din necesitatea de a armoniza exigențele eficienței economice și liberei inițiative cu respectarea unor condiții minimale de echitate socială. Economia mixtă a reprezentat și o reacție a politicilor socialiste și social-democrate de diferite nuanțe față de politica liberală. În ultimul timp, se observă tendința de restrângere a rolului mecanismelor economiei mixte pe plan intern, paralel cu extinderea în sfera pieței și relațiilor economice internaționale. Sintagma „economie mixtă” este relativ eclectică, nu surprinde
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
exemplu în analizele lui Pastixe "„Pasti,Vladimir"25. Relațiile de putere par, în acest context, să fie acceptate ca relații caracteristice sferei publice. Insistența exclusiv asupra politicii protecției femeilor în politica românească relevă o slabă internalizare a valorilor liberale și social-democrate de orientare feministăxe "„feministă". Aceste politici camuflează faptul că bărbații sunt zilnic îngrijiți în contul unei protecții care are ocazii mult mai rare de manifestare. În aceste condiții, orice mișcare de femei care vizează autonomia, autoafirmarea și parteneriatul trebuie să
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de către PUR3, precum și o membră PD care a făcut trecerea spre PSD4. De asemenea, le-am avut în vedere și pe cele trei reprezentante ale PD. Astfel, din cele 47 de cazuri luate în discuție, 28 pot fi circumscrise doctrinei social-democrate. Pentru început ar fi bine să menționăm câteva linii generale care definesc această orientare din perspectiva feminismului, astfel încât să avem o viziune coerentă atunci când analizăm activitatea reprezentantelor social-democrate. Principiile generale ale social-democrației sunt egalitatea, dreptatea și solidaritatea socială, protecția categoriilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este admirabil faptul că reprezentantele partidelor social-democrate din Parlamentul României nu au în vedere doar interesele de gen, ci și aplică principiile social-democrației, ar trebui să avem în vedere și aspectele mai puțin lăudabile. Astfel, conform activității legislative a parlamentarelor social-democrate, femeile sunt doar soții și mame, nu se are în vedere și potențialul lor de actori politici sau de femei de carieră. Bineînțeles că există posibilitatea ca prin alte tipuri de activități derulate de către parlamentare să fie promovată o altfel
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
În același timp, femeile social-democrate, în special cele din PSD, nu folosesc îndeajuns de mult arma „propunerii legislative”, fiind preferate intervențiile în plen, care sunt un mijloc de presiune mai puțin eficient. Liberalele ă între individualism și feminism Dacă despre social-democrate puteam afirma că domină din punct de vedere numeric, reprezentantele liberalismului sunt doar două, o minoritate absolută, explicabilă însă și prin rezultatul slab obținut de partid în alegeri. Cu toate acestea, Norica Nicolai și Monica Octavia Muscă au avut o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
aș îndrăzni eu să spun, nu au renunțat niciodată la feminitate, deși au o meserie mai degrabă masculină, dacă este să privim punctul de vedere... al bărbaților din politică. În discursul moderatoarei, folosirea cuvântului doamnă în contextul vieții politice („doamnele social-democrate”, „vi s-a reproșat vreodată că sunteți doamnă?”, „ați promis că le veți sprijini pe doamne...”, „care sunt doamnele lui Adrian Năstase?”), asociat cu menționarea întotdeauna la masculin a funcțiilor politice ale celor două invitate și cu sublinierea ideii de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
oferă indemnizația. Modul în care interesele sunt formulate, de către femei, de organizații politice, variază și poate fi influențat politic sau discursiv. Interesele de gen pot fi privite printr-o lentilă liberală, care pune accentul pe autonomia femeilor, sau printr-una social-democrată, mai apropiată de politicile protective. Eu consider că diferite probleme trebuie abordate contextual, respectiv utilizând anumite politici. De pildă, pentru o femeie în vârstă, săracă, aflată la limita subzistenței, politicile sunt mai curând sociale, protective, decât emancipatoare 2. La nivel
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
elementele politice, sociale și ideologice ce constituie mișcarea muncitorească și stînga care caracterizează laburismul este posibilă datorită faptului că Partidul Laburist a renunțat să mai aibă o doctrină structurată. Programul reflectă deci raportul de forțe de moment între curentele socialiste, social-democrate și sindicaliste. Ideologia se exprimă, în acest caz, la nivelul tendințelor, organizate în grupuri restrînse ca în cazul grupului Tribune sau în constituante originale ale partidului ca, de exemplu, Fabian Society sau Independent Labour Party sau Social Democratic Federation de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Dar, cel mai adesea, relațiile cu comuniștii au dus la ruptură. În cazul Danemarcei, neputința social-democraților de a elabora politici noi a nemulțumit nu numai socialiștii, ci și aripa de dreapta a partidului. Rezultatele electorale ale partidelor muncitorești, democrat-sociale și social-democrate (media în procente) Țări 1960-1973 1974-1989 1980-1989 ultimul scrutin Anul Marea-Britanie 46 34,3 29,2 34,4 (1992) Irlanda 14,5 9,3 8,7 19,3 (1992) Spania 38,2 45,2 38,6 (1993) Franța 16,8
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
local asupra resurselor. Amestecul partidelor periferiste în domeniul raporturilor de producție, de distribuție și de schimb a dus la afectarea considerabilă a coeziunii acestor partide. Pe de altă parte, această implicare le pune în raport de concurență cu partidele socialiste, social-democrate și chiar comuniste, ba mai mult, afectînd acolo unde ea există democrația creștină. Cel mai vechi dintre aceste partide este Esquerra Republicana Catalana, aripa stîngă și socializantă a mișcării catalane. Aici mai putem adăuga partidul basc Eusko Alkartasuna, SDLP, l
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
scenele parlamentare și guvernamentale din Republica Cehă. 2. Minimaliștii sau partidele sociale. În efervescența cauzată de o tranziție unde alternează entuziasmul delirant și nostalgia vechii ordini, partidele adepte ale unei tranziții mai lente au rezistat cu greu. Ele se autoproclamă social-democrate, dar fără să prezinte nici una din trăsăturile istorice, sociologice sau morfologice ale partidelor muncitorești și nici a fortiori ale social-democrației. Cele care s-ar putea încadra aici au fost studiate în capitolul precedent, cum ar fi Uniunea Laburistă din Polonia
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
instituției și în procesul de integrare, ulterior obținând, însă, doar în jur de 10% din locuri. Parlamentul European cuprinde în cadrul său aproape 100 de partide, reunite în aproape 10 grupări politice. De aceea, în afara celor trei grupări ce corespund doctrinelor social-democrată, liberală, creștin-democrată și conservatoare, mai există grupări politice mai mici, care acoperă restul spectrului doctrinar - stânga radicală, extrema dreaptă, partide ecologiste și regionaliste, precum și partide eurosceptice. Există și parlamentari care nu se afiliază doctrinar, de obicei aparținând unor partide extremiste
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
de președinția Internaționalei Socialiste și puținul prestigiu care se mai alătură încă reprezentării celei mai înalte instanțe a socialismului internațional. Profund reformist, Andersen a propus încă de la Congresul de fondare de la Frankfurt ca organizația să se numească mai degrabă "Internaționala social-democrată" decît "Internaționala Socialistă". În timpul mandatului său, el depune toate eforturile pentru a orienta socialismul internațional în această direcție. Din acest punct de vedere, inițiativa luată de SPD la Congresul său de la Bad-Godesberg din 1959, de a repudia oficial marxismul și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
sînt discreditate, pierzînd tot mai mult teren (cu excepția României, dar această situație se va schimba)* . În fața formațiunilor liberale și de dreapta, care pentru moment au vînt bun la pupă, de exemplu, cele din Germania și Ungaria, formațiunile socialiste sau cele social-democrate mai pot spera să joace un rol important într-un viitor apropiat. Tradițiile și cultura politică ar trebui să cîntărească greu; ele explică diferențele notabile de situație care există astăzi între aceste țări. Cehoslovacia, care a dus o adevărată viață
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
preocupări deosebite ale Internaționalei și ilustrează bine procesele evocate. Sarcină puțin obișnuită, pentru că trebuie extrasă o fragilă plantă revoluționară din solul fertil al reformismului fără a o ucide. Bolșevizarea constituie o primă smulgere: a scoate PCF din structura electorală tipic social-democrată și a-l planta pe un teren exclusiv muncitoresc, printr-o organizare exclusivă în uzine. Hemoragia de efective, începută în 1922, se accentuează atunci brusc. Recompunîndu-se efectiv în jurul clasei muncitoare, PCF nu include numeroși izolați, multitudinea de mici întreprinderi și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
pe tușă: el este unul dintre singurele partide occidentale care nu intră într-un guvern de eliberare, în ciuda creșterii sale și mai ales a menținerii unei organizații sindicale născute sub ocupație și care va atinge peste jumătate din efectivele centralei social-democrate. Ostilitatea socialistă nu dezarmează. CPN-ul se constituie deci într-o fortăreață autonomă, după modelul, dar fără puterea, marilor partide italiene și franceze, doi ani mai tîrziu. Primul partid al Franței la alegerile din 21 octombrie 1945 (26,2% și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
epoci, natura intervenției lor va fi diferită. În Italia, în Franța, și, în unele momente, în Portugalia și în Spania, ele au însuflețit principala centrală sindicală a țării, fapt ce le-a condus la refuzarea sau la nesesizarea potențialităților compromisurilor social-democrate, care duceau la state-providență. În statele în care partidele comuniste erau mici formațiuni, ele au reprezentat adesea stînga compromisului fordist, după expresia lui Lipiez, și au impulsionat luptele la nivelul organizațiilor sindicale, atunci cînd acest compromis era pus în discuție
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
pus sub semnul întrebării din ce în ce mai mult. Asumarea crescîndă a rolului individului ca persoană și nu ca membru al unei clase sau al unei categorii sociale micșorează aceste funcții cuvenite partidului. Partidele comuniste nu sînt de altfel singurele afectate. Organizațiile pilon social-democrate sau democrat-creștine sînt afectate în mai multe țări de această evoluție. Maturizarea revendicărilor calitative și numeroase mișcări sociale nu au fost luate în considerare, fiind în schimb avantajate partidele ecologiste, aflate în plină dezvoltare. Nu au știut deci să se
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Credeam că nu mai este nevoie să revenim la istoria pătată de sânge a individualismului economic și a capitalismului sălbatic". (4a, p. 82) Din păcate, o credință doar. Tendințelor amintite li se opun sau li se adaugă cele "democrat-liberale", conservatoare, social-democrate, socialiste, anarhiste și altele. Pentru a înțelege rezultatele negative ale evoluției țării nu se poate invoca doar felul nostru "românesc" de a fi, dar și reușitele și eșecurile din procesele de integrare, precum și evenimente repetabile de genul crizei bancar-financiare din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]