281 matches
-
Cultură, trebuințe, necesități, comportamente Acum, după ce am prezentat elementele constitutive principale ale culturii, să dăm o definiție a culturii (definiție și ea parțială, dintr-un unghi de vedere mai adecvat domeniului de referință a cursului nostru. Cultura reprezintă un construct social-istoric prin care o comunitate umană (societate, Întreprindere etc.): 1) recunoaște (problematizează), 2) interpretează și 3) răspunde (soluționează) prin compartimente (valorico-normativ constituite) la cerințele sale dinamice de viață, ca urmare a unui proces de interacțiune și negociere socială.<footnote O prezentare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
profund toate sferele de activitate ale obștii moldovenești: economică, politică, social-culturală. Desigur, atare schimbări cruciale nu puteau să nu-și afle oglindire în vocabularul uzual moldovenesc, în limba vie care este cel mai sensibil barometru al vieții sociale sub aspect social-istoric și etnopsihologic. Schimbarea nu numai a denumirilor de instituții, organizații, firme, ci și a vectorilor de activitate a acestora, procesele de privatizare, împroprietărirea, capitalizarea, democratizarea și pluralismul politic, deschiderea largă a Moldovei către lumea europeană, întîi către România au îmbogățit
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care se manifestase pînă atunci este marcată definitiv de o schimbare aparent fără importanță: scrisoarea este semnată Ion Răutu, nu Vania Răutu sau Ivan Egorovici (Răutu), cum semnase pînă atunci. Era un nume nou, semn al apartenenței la altă colectivitate social-istorică și, poate, al asumării unui alt destin. Pînă la împlinirea sorocului de plecare din Siberia trăiește cu nostalgia țării din care știe că el și moldovenii lui sînt parte integrantă, România, o țară deocamdată himerică, explică el unei tovarășe de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Faza 4: mutarea accentului pe factorii extrinseci în explicarea dificultăților tranziției. Creșterea în magnitudine a efectelor negative și persistența excesivă a acestora, dincolo de ceea ce se putea interpreta drept efecte inevitabile ale schimbării, aduc în prim-plan explicațiile extrinseci. Diferite împrejurări social-istorice ale schimbărilor, exterioare strategiei propriu-zise, au indus efecte negative, distorsionând un proces de schimbare care ar fi putut fi, în alte condiții, mult mai eficient. Responsabilitatea cade în zona unor factori independenți de soluțiile alese, nerelevanți pentru evaluarea acestora. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Patos contemporan (1965), Împlinire (1966), Continuitate (1970), 46 scriitori în dialog cu județul Dolj (1977), „Ramuri” (1980), Almanahul „Ramuri” (1983). Semnează și Șină Leonte. Volumul de debut, Ploaie în aprilie, apărut în 1964, este structurat pe motive lirice autobiografice sau social-istorice, într-o delicată poezie confesiva, care ascunde însă un potențial pasional exploziv. Dacă experiențele autentice sunt traduse prin imagini concrete și vii, ecou al prospețimii senzațiilor, entuziasmul pentru efortul țărânilor sau al muncitorilor sondori sună în schimb convențional. Hora de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
concret de individ standard al normalității nu există. Din definiția propusă de Paul Popescu-Neveanu rezultă că: • norma (socială) este dată de "comportamentele acceptate de o colectivitate sau de către o instituție". De aici se înțelege că norma are un explicit caracter social-istoric. Ceea ce astăzi poate fi considerat normal, ieri putea fi socotit excepție și ceea ce astăzi este numit aspect al deficienței, mâine (sau altundeva) își poate pierde această clasificare; • norma, "reglementând, uniformizând, înlăturând conflictele existenței în comun a grupurilor umane", constituie situația
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
percepuți și pot percepe cele din jur. Chiar și cel ce nu pronunță corect un sunet într-o limbă este înțeles fără probleme de comunitatea din care face parte. Așadar, deficiența poate apărea datorită unor conotații atât geografice, cât și social-istorice, dar deficientul este capabil să se integreze singur în colectivitate, eventual după un anumit antrenament sau după o educație specială. Eforturile sale de integrare vor fi cu atât mai încununate de succes, cu cât și societatea îi va veni mai
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
care se manifestase pînă atunci este marcată definitiv de o schimbare aparent fără importanță: scrisoarea este semnată Ion Răutu, nu Vania Răutu sau Ivan Egorovici (Răutu), cum semnase pînă atunci. Era un nume nou, semn al apartenenței la altă colectivitate social-istorică și, poate, al asumării unui alt destin. PÎnă la Împlinirea sorocului de plecare din Siberia trăiește cu nostalgia țării din care știe că el și moldovenii lui sînt parte integrantă, România, o țară deocamdată himerică, explică el unei tovarășe de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
esteticii marxist-leniniste apariții literare curente. Dogmatismul ideologic și vehementa combativitate a demersurilor sale erau servite, totuși, de o ascuțită inteligență disociativă. Valorificată, asemenea însușire va duce în curând la integrarea criticii în teoria literară. Două studii, Tipicul și esența fenomenelor social-istorice și Transformarea concepției asupra istoriei în opera lui Camil Petrescu. De la „Danton” la „Bălcescu” și „Un om între oameni”, editate în volum sub genericul Probleme ale literaturii de evocare istorică, punând laolaltă drama Ion Vodă cel Cumplit de Laurențiu Fulga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
că, formulă de investigare a condiției umane într-o epocă de criză a valorilor, „deriziunea” scenică absurdă propune noneroul, un personaj tragic prin zodia sa existențială și comic până la grotesc datorită zădărniciei gestului de a traversa un univers absurd. Fundamentând social-istoric reapariția farsei absurde ca efect al unui univers degradant, peste care domnesc angoase, criticul descifrează în farsa tragică anumite convenții de atelier, poetica deschisă spre a aglutina stiluri extrem de diverse, urmările firești ale acestei atitudini estetice în construcția personajului, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
un rol determinant în dezvoltarea așezărilor din zona Șipote, aceste soluri reprezentând, de altfel, resursa naturală cea mai valoroasă din punct de vedere socialeconomic. Aceste așezări au reflectat destul de fidel interacțiunea dintre om și condițiile naturale, raportate la condițiile social-istorice. Astfel, condițiile geomorfologice complexe, nivelul apei freatice, prezența solurilor de bună calitate, vegetația predominant de pajiște și fânețe naturale au jucat un rol determinant în apariția și continuitatea procesului de umanizare și dezvoltarea activităților economice din comuna Șipote. II. 2
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
valoarea unei opere să nu fie sesizată decât după trecerea unui anumit timp sau trecerea timpului poate să facă o descoperire mai puțin importantă decât atunci când a fost apreciată inițial. Această variație a aprecierii unui produs creativ depinde de condițiile social-istorice. Eugen Lovinescu scrie în legătură cu mutația valorilor estetice că „timpul mistuie, selecționază, simplifica sau scoate în lumina valorile estetice. El mistuie cantități de hartie tipărită, române pe care au plâns atâția ochi, poezii care au legănat atâtea generații, într-un cuvânt
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
caracter sincronic obligatoriu" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 50), în timp ce "terminologia descriptivă, preponderent lingvistică sub aspectul obiectivelor și a metodei folosite admite, implicit, perspectiva diacronică atunci când își propune stabilirea originii și a modului de formare a termenilor (...) sau când se introduc detalii social-istorice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 50). Neologia semantică este un alt aspect teoretizat de Angela Bidu-Vrănceau, relevant pentru "interdependența aspectelor lingvistice de care trebuie să țină seama terminologia descriptivă (idem)". Pentru interpretarea noului sens "sunt necesare atât criteriile lingvistice, cât și cele
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
parte, cînd vizează raportul textului cu referentul, se aplică datelor extralingvistice ale discursului și condițiilor de producere și de observare a lor. Spre deosebire de abordarea semiotică, pentru care enunțarea se poate reconstrui pornind de la un singur text, hermeneutica presupune intervenirea contextului social-istoric și contextului receptării și tinde să identifice sensurile admisibile, inducînd astfel o poziție filozofică a referinței drept criteriu de evaluare. V. referință, semiotică, sens, text. GREIMAS - COURTES 1993. RN HIPERBOLĂ. Figură retorică, hiperbola se întemeiază pe capacitatea emițătorului de a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Într-o viață culturală la o socializare a instinctelor, a fondului temperamental, a funcțiunilor fiziologice elementare, și la o viață spirituală, În domeniul valorilor culturale” . Utilizarea noțiunii de „personalitate”, presupune examinarea omului ca subiect (creator) și obiect (operă) a procesului social-istoric, manifestându se sub forma unui sistem de atribute biopsihosociale: de structuri psihice inedite care se exteriorizează În activitatea de cunoaștere senzorială și logică a lumii, stări și Însușiri, cu o structură mai organizată și caracterizate printr-o stabilitate relativă, comportamente
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
faptul că jucători buni de dublu sunt și jucători buni de mixt. Capitolul 5. CĂI DE MAXIMIZARE A CAPACITĂȚII DE PERFORMANȚĂ „Capacitatea de performanță rezultă în urma interacțiunii unor sisteme biopsihoeducogene, manifestată prin valori recunoscute și clasificate pe baza unor criterii social-istorice. Ea reprezintă o manifestare complexă a disponibilităților individului materializată în diferite valori” (Dragnea, 1996). „Performanța unui individ este dependentă de capacitatea totală a acestuia, capacitatea de performanță, de corelare a sistemelor bio-psiho-social, de perfecționarea funcțiilor executorii reglatorii ale subsistemelor morfologic
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
atât în ceea ce privește denumirea, cât și durata (un mileniu sau mai puțin), plasată fiind, aproximativ, între perioadele de cădere a două imperii, Roman (476) și Bizantin (1453). Augustin Thierry 3, François Guizot 4 și Jules Michelet 5 îi atribuie un rol social-istoric pozitiv ca societate feudală, justificat prin importanța nașterii burgheziei, o clasă socială de mijloc cu un dinamism nou, în ciuda epidemiilor și războaielor care au redus substanțial populația Europei, și prin importanța apariției orașelor medievale. Tradiția greacă s-a păstrat atât
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
importanță pentru dezvoltarea ulterioară a genului romanesc la noi"42. Problemele lor, mai profunde sau mai superficial sondate, mai autentic sau mai puțin autentic întruchipate artistic sunt întotdeauna probleme luate din viața lumii românești a epocii și au totdeauna autenticitatea social-istorică. I se reproșează lui Slavici observă criticul că ar fi subordonat esteticul eticului. Afirmația conține o exagerare. Esteticul este pentru scriitor congener eticului (,,ceea ce e bun e și frumos"), dar amândouă categoriile sunt deduse de el din categoria primordială a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ca tată el se bucură și atunci când nu prea are de ce. A te lăsa păcălit, nu e tot una cu a fi păcălit și bărbatul știe asta. 2.3. Iorgovan cel depresiv Nuvela Pădureanca este inspirată din împrejurări și evenimente social-istorice reale: este vorba de epidemia de holeră din vara anului 1873, observa Sara Iercoșan în paginile consacrate acestei creații lui Slavici în Dicționarul analitic de opere literare. Studiile recente de demografie istorică având ca subiect comitatul Aradului, ca acela al
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de toponimia minoră și de imitarea sistemului de denominație popular, confirmă regula după care toate "s-au născut și funcționează în strânsă legătură cu topicele denumite. Ele reflectă, de fapt, caracteristici obiective ale referenților sau asociații subiective (raporturi umane, aspecte social-istorice, aprecieri psihologice)"176, mergând până la: "esența obiectului"177. Spațiul geografic al unei opere de ficțiune se va înscrie în limite aparținătoare ambelor sisteme de denominație, oficial și popular, iar predominarea unora sau altora va fi dictată de tipologia textului. Important
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
maniera în care tradiția va fi abordată se modulează după o percepție specifică a istoriei, devenită pentru sensibilitate sau rațiune un simplu „efect de sens”. Cultivând cu geniu istoria panoramică, Vico este doar un mare deschizător de drumuri. Văzând lumea social-istorică drept un artefact narativ al omului, a cărui cheie hermeneutică „se află deja dată în formele limbii”1, Vico definește imaginația (sau introspecția) drept motor al reconstrucției operate de istoric, aflat mereu în situația de a-și înțelege trecutul. Vico
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
diferite: inovații ale fermierilor, practici de planificare familială, tehnologie medicală, inovarea politicilor etc.25. 1.3.3. Difuziunea culturală Cultura s-a schimbat pe măsură ce lumea a evoluat și a trecut de la o epocă istorică la alta, marile procese și transformări social-istorice punându-și amprenta într-un mod distinctiv asupra manifestării culturii. Comunicarea între culturi și între reprezentanții unor culturi diferite s-a intensificat în ultimul secol, schimburile culturale se realizează cu o mult mai mare ușurință în anul 2010, decât se
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
atinge în aceasta gradul maxim. Ideea de a transporta pe Belfegor în București în mediul negustoresc cam în epoca lui Mavrogheni, remarcă G.Călinescu, constituie toată neașteptata creație a nuvelei’’. Procedând în acest mod scriitorul conferă materiei originare o substanță social-istorică și temperamental psihologică atât de profund îndatorată condițiilor de loc și timp încât ,,basmul’’ cedează în chip evident terenul în favoarea creației nuvelistice. Deși tonalitatea ironic familiară a întregii povestiri probează binecunoscuta atitudine ,,desacralizantă’’ proprie în general ,,basmului cult’’ caragialian, pe
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în presa cotidiană nu își găseau locul decât evenimentele oficiale, raportările de plan și adeziunile, materialul adunat de S. oferea publicului, în volume atribuite genului proxim al „romanelor” ori al culegerilor de „nuvele”, mărturii edificatoare asupra unor controverse de ordin social-istoric, acte de arhivă menite să completeze și să ordoneze informațiile referitoare la evenimente politice importante, chiar dacă uneori cu un evident caracter tezist, precum asasinarea lui Nicolae Iorga ori așa-zisa activitate a Partidului Comunist Român în anii celui de-al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
al cântării sale (trădează o mare disponibilitate pentru muzicalitatea versului) într-un registru mai profund, tema exilului căpătând în volume ca Morior ergo sum (1981) și îndeosebi Metaerotism imaginar (1990) neașteptate accente existențiale, cu sonorități mistice - înstrăinarea, pribegia de ordin social-istoric și național încărcându-se de toată semnificația regăsirii într-un mesaj al permanenței, dincolo de tranzitoriul și conjuncturalul vieții: „Sub cer festiv de zodii nebunești/ În liniștea dintâi, revelatoare/ Ca sens suprem ce mângâie și doare / Cuvântul s-a-ntrupat la Ipotești.” Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]