1,992 matches
-
1940. 3-Prezentarea locului și rolului structurilor Jandarmeriei pe timpul acțiunilor de evacuare a Cadrilaterului. În introducere, autorii prezintă o punere în tema privitoare la acest eveniment, sub aspect istoric, subliniind cauzele și urmările acestui conflict. S-a pornit de la definirea fenomenului social-politic al disputelor interstatale, cele teritoriale fiind primordiale și nestinse în totalitate niciodată. În cazul nostru, statele românești: Moldova, Tara Românească, Transilvania; Principatele Unite, România, după 1878, au fost spațiu de dispută teritorială între Ungaria, Polonia și Imperiul Otoman, iar mai
CEDAREA ŞI EVACUAREA CADRILATERULUI ÎN 1940 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cedarea_si_evacuarea_cadrilaterului_in_1940.html [Corola-blog/BlogPost/356977_a_358306]
-
centrală, la un spațiu nou, respectiv, Germania, în urma unui act mai mult sau mai puțin voit, anume emigrarea personajului principal feminin. A urmat, în 2013, “Jurnalul șefei mele”, Editura Singur, Târgoviște, o poveste a adaptării la noile condiții de după actul social-politic din Decembrie 1989, din România, când totul pare a se schimba, și oameni, și mentalități, și relații sociale, și tot, tot... Pe acest fundal, acțiunea romanului, spuneam pe atunci, surprinde aceste transformări cu umor, dar și cu durere, cu simpatie
DESCOPERIREA DE SINE – CA AVENTURĂ A CUNOAŞTERII LUMII de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1469973072.html [Corola-blog/BlogPost/365928_a_367257]
-
mi-au îmbogățit mintea și sufletul, mi-au potențat principiul lecturii de a înțelege că “nu am timp să citesc cât aș spune spre finalul vieții: n-am citit degeaba”. GEORGE BONDOR- este lector la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; doctor în filozofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2004); bursier al Fundației „Alexander von Humboldt” (Freiburg, 2006-2007). Director științific al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428484825.html [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
pentru întreaga carieră publicistica și literară dedicată românilor din Basarabia și Patria Mama Octavian Bour - pentru spiritualele crochiuri grafice în care sunt suprinse stările social politice ale României post-decembriste Constantin Ciosu - pentru felul în care caligrafiază prin vârful peniței stazele social-politice românești Diplome Virgil Andronescu - pentru campaniile umanitare dar și volumele de poezie dedicate acestor acțiuni Dorel Radu - pentru întreaga activitate publicistica Matei Mircioane - pentru activitatea publicistica în cadrul publicației brăilene „InfoEst” George Dumitru - pentru debutul literar prin românul socil „Până când viața
CONTINUITATE PENTRU NEAM ŞI ŢARĂ (ARTICOL PRELUAT DIN ZIARUL NAŢIUNEA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Diplomele_natiunea_continuitate_pen_cezarina_adamescu_1356684264.html [Corola-blog/BlogPost/350758_a_352087]
-
Științifică” și apoi la Editura „Augusta” din Timișoara în 2007, fiind primită cu multă prețuire de-a lungul timpului de către spiritele avizate ale culturii române. Al doilea eseu, „Jurnal hermeneutic”, consacrat și el problematicii eminesciene, într-un cadru lărgit (metafizic-alchimic, social-politic), a fost editat de către Editura „Clusium” din Cluj. Cartea intitulată „Calicantus. Scene din viața lui Cristal” îi apare tot la Editura „Augusta” în anul 2005 și constituie o meditație și o rememorare a unei vieți în care întâlnirea și comunicarea
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
transfrontaliere, adăugând la prestigiul câștigat cu trudă în acest sfert de secol postdecembrist. Căci Adrian Dinu Racheru este o voce autorizată, unul dintre cei mai competenți, mai buni cunoscători din țară ai fenomenului literar și cultural, ai realităților istorice și social-politice din spațiile de românitate amintite, având avantajul cunoașterii lor acasă. Consecvent și meticulos, și-a impus un program de cercetare strict, de unde și uimitoarea ritmicitate în editare. Discursul său critic, remarcabil prin modernitate, aduce ca noutate perspectiva pozitivistă a abordării
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435152581.html [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
Toate Articolele Autorului Apropiată vizită a papei în România ne obliga să trecem în vedere evoluția modelelor românilor, cel ortodox modo-valah și cel unit cu Roma, latinist, al Școlii Ardelene. Carpații despart orientul de occident atât fizic, cât și spiritual, social-politic. 1054 Marea Schisma. Constantinopolul și Roma se anatemizează reciproc. 1214 Cruciații refac pentru scurt timp unitatea creștină. 1439 Împăratul Bizatului și papa de la Roma refac la Conciliul de la Florența unitatea creștină, dar Constantinopolul cade sub turci și Luther face reforma
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1432427621.html [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]
-
ei în cor. Luna Amară au urcat pe scenă în jurul orelor 20:00, moment în care a început și ploaia. „Roșu Aprins”, „Pietre în Alb”, „Dizident”, „Gri Dorian” sunt câteva dintre hiturile bine-cunoscute ale trupei cu cel mai puternic mesaj social-politic din zona rock-ului alternative din România. Cu sunetul de trompeta inconfundabil, Mihnea Blidariu nu încetează să uimească și să fascineze publicul. Nick Făgădar, Răzvan Ristea, Sorin Moraru și Șerban Ontanu-Craciun sunt prezente dragi și iubite de public, iar asta
INREGISTRAT IN ROMANIA 2, energie-pura intr-un eveniment pentru 2673 de adevarati fani by http://www.zilesinopti.ro/articole/7238/inregistrat-in-romania-2-energie-pura-intr-un-eveniment-pentru-2673-de-adevarati-fani [Corola-blog/BlogPost/98656_a_99948]
-
în România așa-zis comunistă... evreul capabil, cu calități reale, dornic de a se afirma, harnic, muncitor, util... evreul care nu a fost, mai întâi, în opoziție cu regimul, cu ocârmuirea. Evreul care a fost mai întâi cultivat de orânduirea social-politică și care apoi a fost. Impins. Dat la o parte. Vândut. Nu totul este spus direct, dar nici nu era cazul, căci noi toți am trăit acea lume, o știm, o resimțim mereu, iar „dincolo de amintiri” mai stăruie un gust
O CARTE BUNĂ: „MAIMUŢELE DINCOLO DE AMINTIRI” DE IVAN LUNGU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_o_carte_buna_maim_roni_caciularu_1357884528.html [Corola-blog/BlogPost/343476_a_344805]
-
Instituțiile naționale ale statului (Armata, Biserica, Școala, Economia și chiar Monarhia). (Titu Georgescu, România între Yalta și Malta, București, 1993, p. 31). Măsurile lor urgente politico-militare au fost îndreptate în primul rând împotriva armatei, singurul obstacol în calea realizării obiectivelor social-politice preconizate de ei și a cărei dramă începuse odată cu cele două dictaturi regale (1938-1940;1940-1944) amplificată apoi până la declin sub începutul celei de-a treia dictaturi, cea comunistă. Formată într-o înaltă școală de elită și puternic încercată în cel
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Temnita_comunista_ultimul_domiciliu_al_multor_eroi_romani_ai_celui_de_al_doilea_razboi_mondial.html [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
semnați această dată cuprinde enunțuri mult prea radicale ca să nu provoace controverse, poate chiar luări de atitudine. Cele ce susțineți au ca premisă o idee formulată apodictic: pentru istoria românilor, „Carpații despart Orientul de Occident atât fizic, cât și spiritual, social-politic”. E o afirmație gravă, de-a dreptul nihilistă. Întreaga evoluție a poporului român demonstrează tocmai contrariul. Ar fi cu totul de prisos aici să încerc măcar argumentarea elementară pe măsură, ca să vedem ceea ce de fapt realitatea noastră națională a consfințit
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1436183228.html [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
condiția umană să creadă în ceva (vezi Istoria religiilor a lui Mircea Eliade sau opinia în acest sens a Papei Benedict al XVII-lea), și este ușor de observat cum CREDința lor (a tuturor homo sapiens) le determină comportamentul cotidian, social-politic. De la tine am învățat astfel de a lungul anilor cum CREDința musulmană, de o simplitate și brutalitate remarcabilă, amenința CREDința europenilor în statul de drept, în rațio, în școală, în științele naturi sau/și în drepturile omului, în standardele de
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1436183228.html [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
este scopul derulării iterative a șirului de „concepte” iraționale izvorâte din „creierii strâmți”, vorba aceluiași Mihai Eminescu, ai unor persoane cu lacune culturale vădite, dar priponite, așa cum se obișnuiește la noi în ziua de azi, pe treptele superioare ale ierahiei social-politice ale momentului?!... Răspunsurile la anterioarele interogați (doar în aparență retorice) le avem, desigur, fiecare dintre noi în cuprinsul propriei rațiuni, atunci când observăm zilnic cum ne defilează deloc silfidic prin fața ochilor făptura revoltătoare a hibridului politicard mioritico-bruxellez al ultimilor ani în
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_lumea_politica_si_it_magdalena_albu_1354692841.html [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
sărăcie? Păi ce faci cu turismul? Numai din turism faci milioane de euro anual. Dar mai fă și altceva nu numai asta! Mai fă de exemplu și curățenie!” Așadar, cutreierând toate vârstele și stările lor sufletești, determinate și de condițiile social-politice acutuale, autoarea se confruntă și cu soarta bătrânilor, exlamând, cu poetul latin Vergiliu Fortunate senex (Fericit bătrân), dar tot în latină și cu Vae Sali (Vai de el singur). Cu simțul umorului, ajunge și la constatarea Cât trăiești bârfești, o
CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL DE RODICA ELENA LUPU, EDITURA ANAMAROL, BUCUREŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1455443178.html [Corola-blog/BlogPost/373693_a_375022]
-
țării și nu unui regim, iar crezul său, destăinuit în mod repetat, era să-și slujească țara cu armele lui: pana, arcușul, bagheta. A declarat de nenumărate ori că nu îl interesează politica și că nu dorește să comenteze evoluția social-politică nici din România, nici din Franța, nici din Statele Unite. Decizia plecării definitive din România, în exil, a fost una dintre cele mai dureroase hotărâri luate în viață. A ezitat mult și a nutrit cumva speranța că totuși există și cale
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
ocazie, vă puteți procura de la Casa de bilete a teatrului conferința Despre inimă, susținută de Andrei Pleșu la TNB în 2006. Alături de aceasta, se mai găsesc la vânzare peste 30 de conferințe susținute de personalități marcante ale culturii și vieții social-politice românești. Prețul unei conferințe (broșură și DVD) este de 25 de lei.
Andrei Pleșu conferențiază despre „Veselul Caragiale” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105703_a_106995]
-
Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Iași, în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași - Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice organizează Simpozionul Național „Ioan Petru Culianu”, ediția a XIII-a, sâmbătă, 5 aprilie 2014, care se adresează profesorilor, studenților, elevilor de liceu, tuturor iubitorilor de cultură. Eseurile inspirate din opera scriitorului Ioan Petru Culianu (1950-1991) au fost jurizate de o
SIMPOZION NAŢIONAL „ Ioan Petru Culianu ” by http://uzp.org.ro/simpozion-national-ioan-petru-culianu/ [Corola-blog/BlogPost/92988_a_94280]
-
se adresează profesorilor, studenților, elevilor de liceu, tuturor iubitorilor de cultură. Eseurile inspirate din opera scriitorului Ioan Petru Culianu (1950-1991) au fost jurizate de o comisie prezidată de prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, decan al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității „Alex. I. Cuza” Iași. La ediția din acest an s-au remarcat lucrările elevilor liceeni din Sibiu - Colegiul Național „Octavian Goga”, Galați - Colegiul Național „Vasile Alecsandri” și Iași - Colegiul Național „G. Ibrăileanu”. Participarea elevilor a fost (și în
SIMPOZION NAŢIONAL „ Ioan Petru Culianu ” by http://uzp.org.ro/simpozion-national-ioan-petru-culianu/ [Corola-blog/BlogPost/92988_a_94280]
-
bucurați de prețuire și multă admirație din partea studenților. D.G.: Am bucuria într-adevăr să predau la patru facultăți ale UAIC, care au în curricula lor ceva de-ale comunicării: cea pe care ai numit-o, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (opționalul Comunicare internă, anul III), Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (cursul Psihosociologia comunității. Frontiere psiho-sociale, anul I - master de Resurse umane și comunicare). Sunt și titularul disciplinei Semantica și pragmatica limbajului natural, la masteratul de Lingvistică computațională, anul
Omagiu Doamnei Daniela Gîfu by http://balabanesti.net/2015/02/01/omagiu-doamnei-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339967_a_341296]
-
Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1087 din 22 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cartea de proză “Bietul om sub vremi”semnată de autoarea Dorina Stoica m-a determinat să mă întreb, mi-a creat un pretext de gândire social-politică mai ales: - Oare sistemul politico-social este de vină (în speță comunismul) sau oamenii care l-au slujit și l-au înfăptuit cum l-au înfăptuit? Simion Bogdănescu Sâmbătă, 23 decembrie 1989 După plecarea soțului la fabrică cu prima cursă dis
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
încadrează în Grupul suprarealist parizian. Din această perioadă datează compoziția Îndrăgostiții. Vălurile care ascund chipurile personajelor sugerează universalitatea iubirii. Mișcarea suprarealistă se extinde în mediile artistice din țările Europei, dar cunoaște convulsii interioare care duc la noi separări din pricina vederilor social-politice, astfel încât se delimitează două direcții și anume: cea anarhistă "ortodoxă" a lui A. Breton, care respinge ideea oricărui control, chiar și marxist, asupra experiențelor vieții interioare, și cea "comunistă" spre care va gravita majoritatea suprarealiștilor, cu excepția lui Breton. În această
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
relaxați în ceea ce privește relația cu mine (...). Repet o să dau toate explicațiile necesare cu privire la orice este legat de trecutul meu, de biografia mea, de activitatea mea, dar vreau să fiți siguri că nu există nimic în activitatea mea civică, profesională, culturală, științifică, social-politică de care să-mi fie rușine sau care să poată constitui un element de natură a aduce prejudicii de imagine, de credibilitate și așa mai departe', a declarat Marian Munteanu, întrebat despre perioada de colaborare în plan politic cu Virgil
Adevărata legătură dintre Marian Munteanu și Virgil Măgureanu. Legătura cu Iliescu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103096_a_104388]
-
voință și aspirații. Că gustul comun s-a pervertit, acest lucru poate fi pus și pe seama producțiilor culturale oferite, ca și în muzică, ori alte domenii ale spiritului uman. Dar această stare de fapt se mai poate datora și conjuncturilor social-politice, structurii sufletești a fiecărui individ, pus de cele mai multe ori să aleagă, dar și instituțiilor aferente și unor exponenți ai culturii care au oferit ceea ce a fost mai lesne de receptat, fără efortul aglutinării în concepte clare și în opere temeinice
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sapand_la_radacina_frumosu_cezarina_adamescu_1391258602.html [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
Instituțiile naționale ale statului (Armata, Biserica, Școala, Economia și chiar Monarhia). (Titu Georgescu, România între Yalta și Malta, București, 1993, p. 31). Măsurile lor urgente politico-militare au fost îndreptate în primul rând împotriva armatei, singurul obstacol în calea realizării obiectivelor social-politice preconizate de ei și a cărei dramă începuse odată cu cele două dictaturi regale (1938-1940;1940-1944) amplificată apoi până la declin sub începutul celei de-a treia dictaturi, cea comunistă. Formată într-o înaltă școală de elită și puternic încercată în cel
Temniţa comunistă – ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-al doilea război mondial (I) by http://balabanesti.net/2013/01/08/temnita-comunista-ultimul-domiciliu-al-multor-eroi-romani-ai-celui-de-al-doilea-razboi-mondial/ [Corola-blog/BlogPost/339961_a_341290]
-
că apariția la Cluj a lui Miron Radu Paraschivescu și apoi a lui A. E. Baconsky în această pepinieră literară a dus la crearea unui adevărat grup literar în jurul revistei „Steaua” și, desigur, în preajma „Tribunei”, un săptămânal cultural mai implicat social-politic. „Steaua”, sprijinită în gesturile sale literare în favoarea antonomiei esteticului și oricum împotriva exceselor proletcultiste de către prietenii săi activi și în politică (aici iarăși trebuie numiți Ion Brad și Dumitru Ghișe), a fost revista unei încăpățânări rezistente în favoarea liberalizării culturale. În
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]