101 matches
-
Dacă gândim În termeni de rețele sau de civilitate și ne concentrăm asupra raporturilor care se stabilesc În interiorul unei familii extinse sau Într-o vecinătate, Într-un cerc sau Într-un salon, cuvântul cel mai adecvat devine sociabilitate. În sfârșit, socialitatea desemnează morfologiiă indiferent dacă este vorba despre triburi sau feudalități, cetăți sau națiuni ă și face trimitere la analiza formelor de solidaritate. ν Studiul fenomenelor de mobilizare se Înscrie Într-un astfel de cadru și integrează structuri de control și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a fost unul emancipativ, ci mai degrabă unul pragmatic-instrumental, acela de a unifica Prusia prin intermediul educației dirijate de stat. Educați să se identifice înainte de toate cu statul și țelurile sale, subiecții prusaci erau astfel scoși din cercurile lor inferioare de socialitate care le suscitau adeziunea sentimentală (stări sociale, bresle profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație directă cu statul. Consecința socio-politică ce decurgea fără cusur din această strategie educațională consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contexte școlare și sociale în sens larg. Receptarea și definirea personalității se poate realiza în relație cu anumite opțiuni filosofice dar, după cum spune I. Radu (24, p. 314), . Conform acestei aserțiuni, omul este un sistem bio-psiho-social, subliniindu se, astfel, determinația socialității, deci omul este privit ca centru de intersecție într-un câmp de înrâuriri sociale. Copilul se include automat în acest sistem, deoarece el se încadrează unor realități deja constituite, formate din relații acceptate și active. Alături de elementul social, pentru definirea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Editura 100+1 Gramar, București, 2006, p. 27 footnote> Ionicul înfățișează o vârstă a conștiinței de sine. Lumea romanului ionic rămâne plină de sens, dar își pierde omogenitatea. Romanul ionic exprimă mentalitatea unei burghezii stabilizate și e caracterizat prin individualism, socialitate refuzată, subiectivism și fragmentarism. Rod al imaginației care sesizează și combină, în funcție de viața interioară, datele concretului, romanul autentic este, după Anton Holban, o confesiune, operând cu experiențe extrase din zona autobiograficului, filtrate prin conștiință, abstractizate, generalizate și apoi atribuite
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
filtrate prin conștiință, abstractizate, generalizate, și apoi atribuite faptelor și oamenilor. Noul roman a început să creadă în autenticitate, ionicul, în care se integrează proza lui holbaniană, înfățișează o vârstă a conștiinței de sine. Romanul ionic e caracterizat prin individualism, socialitate refuzată, subiectivism și fragmentarism. Proza psihologică evoluează prin mutarea accentului de pe aventură pe eroul ei, materia epică devenid universul intim al emoțiilor și gândurilor care conferă adevărata individualitate. Personajele nu mai sunt determinate de evenimente, ci le determină. Biogafia prea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
însăși ființa lui Dumnezeu: Iisus, Care Se adresează Tatălui și invocă Duhul, arată Cine e Dumnezeu Unul în Trei Persoane, Treime. Așadar, în Dumnezeu există ceea ce în cuvinte omenești am putea defini drept forma fundamentală și izvorul oricărei existențe sociale (socialități): Dumnezeu însuși, ca Treime, e o realitate socială, cu totul diferită de orice formă preexistentă de politeism, fiindcă nu explică socialitatea ca un raport între diferite divinități, ci ca însăși interioritatea lui Dumnezeu Unu" (Baggio, 2002, p. 283). 2.1
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Așadar, în Dumnezeu există ceea ce în cuvinte omenești am putea defini drept forma fundamentală și izvorul oricărei existențe sociale (socialități): Dumnezeu însuși, ca Treime, e o realitate socială, cu totul diferită de orice formă preexistentă de politeism, fiindcă nu explică socialitatea ca un raport între diferite divinități, ci ca însăși interioritatea lui Dumnezeu Unu" (Baggio, 2002, p. 283). 2.1. Dimensiunea socială ca specific al creștinismului 1 De o doctrină socială creștină se vorbește pe larg și explicit începând de la sfârșitul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
vedere teritorial, ca depozitar al comunității politice care ne delimitează domeniul libertății și ne structurează identitatea.92 1.2. Teme constructiviste centrale în relațiile internaționale Constructiviștii au scos în evidență câteva teme, considerate centrale pentru această abordare, și anume: schimbarea, socialitatea/socializarea, procesele de interacțiune de tip agent-structură, legitimitatea, care punctează valoarea adăugată a constructivismului în domeniul relațiilor internaționale, spre deosebire de curentele principale care încercaseră să facă generalizări anistorice, să pună accentul pe factorii materiali sau pe modelul alegerii raționale. Spre exemplu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
miopiile trebuie să fie studiate în ele însele, ca elemente ale unui discurs coerent, prima datorie a istoricului fiind să-l reconstituie în eficiența lui102. 1.2.2. Dimensiunea socială a relațiilor internaționale În al doilea rând, constructiviștii au accentuat socialitatea/dimensiunea socială a relațiilor internaționale și au demonstrat importanța normelor, regulilor și limbajului la acest nivel. S-au tematizat rolul "noii gândiri" a lui Gorbaciov pentru încheierea Războiului Rece, importanța crescândă a normelor intervenției umanitare, răspândirea valorilor democrat-liberale. Constructiviștii au
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
politica, această perspectivă proiectează o concepție tehnică a comunicării asupra unei concepții manipulatoare a politicii. Inovațiile tehnologice, mai ales cele din zona comunicării de masă, afectează nu numai politicul, cu practicile aferente, ci și, în bună măsură dar nu exclusiv, socialitatea, favorizînd apariția unei "tele-socialități problematice" (Gerstlé). Numai că nu trebuie căzut într-un determinism tehnologic care reifică obiectul. Nu vom insista asupra relației dintre tehnicile de observare socială, de promovare și difuzare a informațiilor și mutația practicilor politice, subiect mult
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
semnalează deja aceste transformări. Proporția populației active și partea de producție degajată în producțiile nemateriale, atestă, între altele, că schimbările greoaie afectează în profunzime societățile avansate din punct de vedere tehnologic. Dacă mijloacele de informare în masă schimbă formele de socialitate (muncă, învățămînt, tranzacții etc.) favorizînd apariția unei tele-socialități problematice, cum ne putem imagina că relația politică ar scăpa acestor răsturnări? Fără să aderăm în mod necesar la determinismul tehnologic, trebuie să luăm în considerație și ideea că mijloacele de informare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
se eliberează de centralismul monarhic. "În 1789, dispariția puterii centrale oferea orașelor ocazia de a redeveni acele "comune" liber administrate, după care erau nostalgice"5. Societățile populare pe care le admira Hannah Arendt întruchipau în maniera cea mai distinsă această socialitate politică a orașului: ele exprimau "ambiția politică cea mai pronunțată a poporului"6 și dădeau libertății un spațiu pentru a se exercita. Această insurecție urbană a luat forme foarte diverse. Într-un loc a adăugat noi puteri celor vechi ale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
însă în sferele economică și funciară, care țin de domeniul privat. De-a lungul acestui mozaic, dificila geneză a democrației locale relevă mai mult grija de a asigura menținerea ordinii sociale, decât pe aceea de a instaura deplina recunoaștere a socialității politice a orașului. Într-adevăr, completa tutelă asupra administrației locale îndepărtase mult primarul de populație. Acesta era privit mai curând ca reprezentantul statului în sânul populației, decât ca un reprezentant al populației pe lângă stat, iar această distanță prejudicia chiar menținerea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
contexte școlare și sociale în sens larg. Receptarea și definirea personalității se poate realiza în relație cu anumite opțiuni filosofice dar, după cum spune I. Radu (24, p. 314), . Conform acestei aserțiuni, omul este un sistem bio-psiho-social, subliniindu se, astfel, determinația socialității, deci omul este privit ca centru de intersecție într-un câmp de înrâuriri sociale. Copilul se include automat în acest sistem, deoarece el se încadrează unor realități deja constituite, formate din relații acceptate și active. Alături de elementul social, pentru definirea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
parte adânc înrădăcinată în existența noastră cotidiană. Ne naștem într-o familie cu ajutorul unei organizații. Apoi ne petrecem o foarte mare parte din viață în instituții formale și grupuri informale. Cele mai rafinate studii de etnologie tratează problematica relațiilor de socialitate, vecinătate și rudenie, însă metodele au fost folosite pentru a analiza și alte sisteme de categorii. Descrierea normelor comunităților din Mărginimea Sibiului încearcă să folosească această abordare metodologică pentru explicarea sistemului normativ instituit și asumat, care reprezintă un domeniu relevant
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale mediului de migranți din Milano. Români, marocani, ucraineni, nigerieni, migranți care locuiesc la periferia orașului, își petrec aici sfârșitul de săptămână. Văzând parcul din față de la Centrale, poți avea idei contradictorii asupra condiției de migrant din Italia: insecuritate și socialitate, risc și încredere, agresivitate și prietenie. Centrale este un loc de trecere, în care îți petreci un timp pentru a merge mai departe; într-o anumită măsură, o sugestivă metaforă pentru a descrie mediul de migranți români din Milano. După
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
caracterul speculativ al multor „prietenii” datorită faptului că au nevoie de cât mai multe oportunități de muncă pentru a ieși din perioada de „boschetăreală”, dar după ce își găsesc o activitate constantă, în multe cazuri își „uită prieteniile”. Cu alte cuvinte, socialitatea dintre migranții ilegali este adesea „fluidă”: o „prietenie” se poate realiza sau „uita” în câteva momente, în timpul pe care oamenii îl petrec în aceeași vecinătate. În momentul în care o muncă apare în altă zonă din Italia sau la o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
costurilor ridicate. Astfel, odată cu legalizarea migranților, apare un proces de încorporare în societatea italiană 24 și, în timp, mediul de migranți legali poate fi descris mai degrabă ca o realitate socială fragmentată și individualizată. Creând identitatea locală: identitate, teritoriu și socialitate la Milano În Milano, mediul migranților români se organizează, în general, în câteva locuri distincte: Centrale, principala gară din Milano, servește ca loc de întâlnire pentru marile grupuri de migranți din Milano, parcurile din diferite cartiere sau localități de la periferia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Milano, parcurile din diferite cartiere sau localități de la periferia orașului, „Molino Dorino” și „Zama” - două parcări unde vin și de unde pleacă autobuzele și microbuzele din și înspre estul Europei. Alături de biserica românească, discotecile românești sau alte locuri de întâlnire și socialitate ale migranților, aceste locuri joacă rolul de circulație a informației în ceea ce privește oferta locurilor de muncă, a locurilor de cazare sau alte tipuri de informații practice. Aici apar noi solidarități, sunt legate noi „prietenii”, în aceste spații ale socialității, încrederii și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
întâlnire și socialitate ale migranților, aceste locuri joacă rolul de circulație a informației în ceea ce privește oferta locurilor de muncă, a locurilor de cazare sau alte tipuri de informații practice. Aici apar noi solidarități, sunt legate noi „prietenii”, în aceste spații ale socialității, încrederii și speculației. La sfârșitul de săptămână, piața din fața principalei gări din Milano este un loc de întâlnire pentru migranți. Centrale funcționează ca un loc de socialitate, de intermediere a locurilor de muncă pentru migranți și ca piață informală de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
practice. Aici apar noi solidarități, sunt legate noi „prietenii”, în aceste spații ale socialității, încrederii și speculației. La sfârșitul de săptămână, piața din fața principalei gări din Milano este un loc de întâlnire pentru migranți. Centrale funcționează ca un loc de socialitate, de intermediere a locurilor de muncă pentru migranți și ca piață informală de obiecte furate. Până acum doi ani, Centrale a fost și principala parcare pentru autobuzele pentru estul Europei. Întâlnirile la Centrale au loc duminica, atunci când migranții au timp
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sunt băieți care [te trimit] la un patron, [și] dacă patronul te ia [trebuie să îi dai lui] atâta. Totdeauna [în Centrale] există cineva care vrea ori să te frigă ori să te ajute.” Centrale este și un loc al socialității, al construirii de noi prietenii sau al unor relații de dragoste. În mediul nesigur al migranților ilegali din Milano, poți întâlni persoane cu care să treci prin momente grele și se pot face prietenii pe viață. De asemenea, pentru mulți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
spații de socializare, în parcurile și restaurantele din zonele respective 26. Pentru boschetari, părăselile din aceste zone sunt deseori mai sigure decât părăselile din Milano și adesea aceștia preferă uneori să frecventeze aceste noi locuri. Zama și Molino Dorino: circulație, socialitate și identitate Zama este o parcare la periferia din extremitatea sud-estică a orașului. În fiecare sâmbătă câteva sute de borșeni 27 vin să trimită pachete către Borșa și să se întâlnească cu cunoscuți. Cu ocazia întâlnirilor de la Zama, se strâng
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
5 C (1 ∆, 4 O) 43: 17 A (8 ∆; 9 O); 3 B (1 ∆; 2 O); 7 C (4 ∆; 3 O) 43: 5 A (1 ∆, 4 O); 0 B; 0 C Ultimul dintre tabele se concentrează asupra unor aspecte de „socialitate” din viața sătenilor de la Tilișca, la nivelul relaționării de tip parental. Orientarea generală a localnicilor este și în această privință fluctuantă; inițial, majoritatea interlocutorilor (însă o majoritate predominant feminină și fără o mare susținere printre „tineri”) atribuie banilor o însemnătate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a-și controla destinul (6, 9, 36), de a avea inițiativă în raport cu divinitatea (38), de a-și „folosi” norocul (18, 22) etc. Un asemenea „ethos” (efectiv, nu doar proiectiv) al individualității pare să coincidă mai ales cu orientarea dominantă a socialității tilișcane la nivelul relațiilor de rudenie. Am văzut în cazul tipului local de relaționare cum respondenții chestionarului paremiologic preferă (12, 20) o conduită personală unui mod de viață socială controlat sau dependent de rude. Este de presupus că acest sistem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]