575,306 matches
-
din diverse documente internaționale în vigoare, adoptate în materia drepturilor omului, sunt de mare importanță în conturarea drepturilor din categoriile a V-a și a VI-a de drepturi ale omului. O viziune mult mai detaliată despre lumea viitorului său societatea pe care națiunile, sub egida ONU, încep să o contureze pentru viitor, se află în multe din declarațiile politice emise în urmă conferințelor internaționale privind dezvoltarea durabilă. Astfel, Declarația de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă/2002, începe cu un preambul intitulat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
juridică de gandire conturează, în opinia noastră, ceea ce va fi baza juridică pentru generațiile V și VI de drepturi ale omului. Astfel, din Preambulul Declarației de la Johannesburg/2002, menționam ca exemplu: - Obligația statelor semnatare "de a se angaja să construiascăo societate globală umană, echitabilă și cu o dimensiune socială, de ajutorare, recunoscând nevoia de demnitate umană pentru toți". Dar, dincolo de dimensiunea universală a drepturilor omului, amintită aici, se află dimensiunea temporală, cea proiectată în viitor, asupra felului de societate globală pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să construiascăo societate globală umană, echitabilă și cu o dimensiune socială, de ajutorare, recunoscând nevoia de demnitate umană pentru toți". Dar, dincolo de dimensiunea universală a drepturilor omului, amintită aici, se află dimensiunea temporală, cea proiectată în viitor, asupra felului de societate globală pe care se angajează să o construiască popoarele de azi. - Recunoașterea "glasului generațiilor tinere actuale, a copiilor de azi", care "le vorbesc reprezentanților popoarelor participante la summit într-o voce clară, că viitorul le aparține" și deci, "ne-au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de drepturi ale omului IV,V și VI), deoarece ei "vor moșteni o lume" caracterizată prin anumite trăsături (libertate, demnitate, eliberare de foame, de teroare, de mizerie, de ne-demnitate, de sărăcie, de indecentă, de subdezvoltare). Prin urmare, realizarea unei societăți prezente, global bazate pe cei trei piloni ai dezvoltării durabile, constituie obligația juridică generală pe care popoarele de azi (cele reprezentate la Summitul de la Johannesburg/2002) și-o asumă în relația juridică directă cu generațiile viitoare. Avem, prin urmare, stabilit
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aspect temporal: astfel, drepturile omului ar trebui să fie aplicabile nu doar "tuturor ființelor umane" (universalitatea, ca atare) ci "tuturor ființelor umane din toate timpurile" (adică, explicit oamenilor din viitor și generațiilor viitoare, pentru că acestea să se bucure, într-o societate din viitor, de beneficiul drepturilor omului de care se bucură toate fiintele umane din prezent, după principiul, în opinia noastră, conform căruia "în viitor trebuie transmise și se preiau - spre a fi sporite, nu diminuate - toate beneficiile civilizației și umane
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
moștenire civilizațională viciata" -, tocmai spre a se urmări constant îmbunătățirea continuă a nivelului civilizațional uman și spre a se evita regresul civilizației umane"). În acest context, nu se admite că oamenii din viitor, generațiile viitoare să se confrunte cu o societate bazată pe teroare și mizerie, pe involuție civilizațională, pe lipsa resurselor prime necesare supraviețuirii și sporirii gradului de confort al civilizației umane ori să se confrunte cu situații (generate de opțiunile și politicile iresponsabile sau pro-consumiste din prezent, ale umanității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
comercial dintre Nord și Sud32 - criză de combustibil, criza de energie neregenerabilă; - epuizarea resurselor strategice ale planetei (capabile să susțină o civilizație umană de un anume tip - de pildă, cea bazată pe petrol și aur -, de unde și căderea modelului de societate bazate pe conceptul de "bani"); - un mediu global politic haotic, caracterizat de nesiguranță, războaie, conflicte de felurite tipuri, desfășurându-se în multiple paliere ale lumii (infra-național, național, regional, internațional); - poluarea ireversibilă a mediului înconjurător, afectarea gravă a biodiversității, încălzirea climatică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
regional, internațional); - poluarea ireversibilă a mediului înconjurător, afectarea gravă a biodiversității, încălzirea climatică, modificările grave sau ireversibile ale mediului, subțierea păturii de ozon; - folosirea războaielor meteorologice, cu efecte grave, ireparabile, asupra echilibrului natural fragil al planetei 33; - prelungirea folosirii modelului societății consumiste și extinderea să la nivel global, fără dezvoltarea unor dimensiuni de echilibrare (etice, de reciclare a deșeurilor, de transparentizare a informațiilor privind produsele și serviciile de pe piață, de responsabilizare a corporațiilor și guvernelor în sensul adoptării unor politici ecologiste
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
oferi șansă de dezvoltare și prosperitate, de pace și siguranța pentru umanitatea de mâine, pe această planetă. În loc de concluzii La începutul secolului XXI, dreptul internațional este nevoit să se extindă și să se îmbunătățească, sub presiunile provocărilor aduse de o societate gobală, ale avansului tehnologic și științific, cărora le trebuie o dimensiune etică, ecologică și juridică (prin dezvoltarea corespunzătoare a materiei drepturilor omului) spre a garanta dezvoltarea civilizației umane în ansamblu, în viitor dar și un mod de viață bazat pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
drepturi specifice omului metropolitan menite să îi asigure acestuia beneficiul real al drepturilor omului din generațiile I, ÎI, III și IV dar și pe cel al drepturilor sale specifice, în virtutea unei condiții de "om metropolitan" recunoscută drept condiție juridică în societatea globală a sec. XXI (o societate predominant urbană). Cele două axe ale conceptului de "dezvoltare durabilă" -"responsabilitatea de a proteja" a oamenilor din prezent pentru cei din viitor și conceptul de "patrimoniu transmisibil temporal" (de la umanitatea prezența la cea viitoare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îi asigure acestuia beneficiul real al drepturilor omului din generațiile I, ÎI, III și IV dar și pe cel al drepturilor sale specifice, în virtutea unei condiții de "om metropolitan" recunoscută drept condiție juridică în societatea globală a sec. XXI (o societate predominant urbană). Cele două axe ale conceptului de "dezvoltare durabilă" -"responsabilitatea de a proteja" a oamenilor din prezent pentru cei din viitor și conceptul de "patrimoniu transmisibil temporal" (de la umanitatea prezența la cea viitoare) merită a fi explorate din perspectiva
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și stilul de viata vestic). În schimb, la generația a doua ("copiii") s-a constatat o așa-numita indigenizare, constând în reîntoarcerea la tradițiile naționale (limba, religie, atitudine față de istorie, vestimentație etc.), fiindcă această generație trebuia să găsească în propria societate mijloacele de a reuși 12. Fenomenul care a început să se producă acum în țările occidentale pare unul similar, de indigenizare a generației a doua de imigranți, numai că e diferit atât prin locul de manifestare (de data aceasta chiar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de contact cu limba, valorile sau stilul de viata occidental. Dacă foștii imigranți non-noccidentali din a doua jumătate a secolului XX au încercat și au și reușit, într-o măsură destul de mare, să se adapteze și să se integreze în societățile occidentale, unii dintre copiii lor, desi născuți și crescuți în aceste țări (sau veniți de la vârste foarte mici), au început să manifeste nu numai o capacitate mai scăzută de integrare decât generația anterioară, dar chiar o tendință de respingere violență
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de exprimare liberă a opiniei, dar într-un mod care să nu fie contrar principiilor Șaria, că informația nu trebuie folosită sau utilizată într-un mod care să violeze sfințenia și demnitatea profeților sau să slăbească în vreun fel credință societății, ca orice om are dreptul de liberă deplasare, în limitele Șaria, că sunt interzise pedepsele, cu excepția celor prevăzute de Șaria, că femeia e egală cu bărbatul în demnitate umană (dar nu se spune nimic de egalitatea în fața legii) ș.a.m.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pasajele problematice și s-a produs o separare a statului (și a sistemului său legal) de textul religios. "Dați cezarului cele ce sunt ale cezarului și lui Dumnezeu, cele ale lui Dumnezeu" s-a dovedit o formulă salvatoare, iar în societatea occidentală s-a produs separația între civitas Dei și civitas terrena. Ironia sorții e că anumite norme înscrise în Coran erau reformatoare pentru practicile vremii. De exemplu, spre deosebire de băieți, fetele erau frecvent nedorite și considerate o povară familială și chiar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ar fi primit nimic. Coranul rămâne, însă, tributar vremurilor sale, iar considerarea să de către Islam ca fiind imprescriptibil și insistența de a-l aplică ad-literam în viața de zi cu zi este cea care generează conflictul cu modul în care societatea occidentală vede astăzi drepturile omului sau democrația. Chiar și îmbunătățirile aduse de Coran și de Sunna față de normele sociale preislamice de pe un teritoriu arid, marcat de violențe și inechități, au ajuns astăzi problematice, întrucat s-a recurs la o reglementare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
au declarat că doresc aplicarea să pentru că garantează dreptate pentru femei (97%), pentru că ar fi un sistem juridic drept (96%) sau pentru că protejează drepturile omului (97%). Sentimentul în lumea musulmană este că toate problemele lumii contemporane sunt cauzate de îndepărtarea societății de ordinea islamică premoderna 31. Chiar și la musulmanii moderați se poate identifica acest tip de "gândire magică". Spre exemplu, Fethullah Gülen, considerat un promotor al dialogului interconfesional, al educației, al toleranței și al democrației, a spus-o direct: "Poate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
țările musulmane radicalizarea pare să se facă tot în căutarea satisfacerii nevoilor de pe treptele superioare ale piramidei lui Maslow, pe stindardul radicalismului islamic scriind, în afară de "Șaria", " Noi vrem respect". Islamismul a fost definit că o ideologie atotcuprinzătoare pentru stat și societate, care afirma că Islamul e mai mult decât un sistem de credințe și practici religioase și care militează pentru o inversare a procesului de secularizare și pentru unitatea religiei cu statul 34. Din perspectiva acestei abordări, constatăm că practic toți
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unison că "Islamul e un mod cuprinzător de viață care reunește componentele religioase, politice, economice legale și sociale într-un tot unitar" și că "nu există nicio distincție între religie și politica în Islam"35. E încă o utopie a societății perfecte, la care nu se poate ajunge decât prin lupta (jihad, adică lupta atât împotriva necredincioșilor, cât și împotriva propriilor slăbiciuni), exact ca în teoria marxista. Islamul este din wa dawla 36, adică religie și stat. Cu alte cuvinte, Islamul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Huntington, op. cît. 18 UNDP, "Arab Human Development Report 2004: Towards Freedom în the Arab World", http://www.arab-hdr.org/publications/other/ahdr/ahdr2004e.pdf (accesat pe 8 noiembrie 2015). 19 "Este important să recunoaștem și să apreciem că alte societăți pot avea concepții alternative la fel de valide despre drepturile omului" (tr.a.) în Faisal Kutty, "Non-Western Societies Have Influenced Human Rights", Jacqueline Langwith, Human Rights, Greenhaven Press, Detroit, 2008, pp. 41-48. 20 Nisrine Abiad, Sharia, Muslim states and internațional human rights
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
propagandei și instituțiile cenzurii în comunism. Pentru a demonstra aceste afirmații citez următorul fragment din lucrare: " Scopul urmărit de liderii comuniști din țările blocului comunist a fost impunerea unui conformism social în rândul membrilor comunităților, care să permită remodelarea unei societăți întregi, a unui nou tip de personalitate umană, a concepțiilor referitoare la relația dintre individ și societate și să impună noi modele de relații sociale" (p. 31). Observația pe care Șercan o prezintă la începutul subcapitolului intitulat: "Controlul social în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
urmărit de liderii comuniști din țările blocului comunist a fost impunerea unui conformism social în rândul membrilor comunităților, care să permită remodelarea unei societăți întregi, a unui nou tip de personalitate umană, a concepțiilor referitoare la relația dintre individ și societate și să impună noi modele de relații sociale" (p. 31). Observația pe care Șercan o prezintă la începutul subcapitolului intitulat: "Controlul social în statele comuniste" este din punctul meu de vedere corect. Regimurile comuniste în general și cel din România
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
România în particular, au impus prin intermediul instituțiilor de forță o înregimentare care a vizat atât fizicul, cât și spiritul, cu scopul final de a crea "omul nou". Am preferat să preluăm acest citat din lucrare deoarece, este semnificativ pentru analiză societății românești postdecembriste. După aproape cinci decenii de existență a regimului totalitar comunist, am putut observa că "omul nou" s-a realizat, chiar dacă nu în formă imaginata de comuniști. Aceasta ar putea fi explicația asupra votului acordat în anii '90 Frontului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ce revin în realitate ultimului (cum ar fi pretenția de universalitate a valorilor promovate, occidentalo-centrismul, tendințele colonialiste sau promovarea globalizării economice), cosmopolitismul manifestă de fapt o puternică rezistență față de neoliberalism. Accentul pus pe interesele și nevoile grupurilor sociale marginale ale societăților "periferice", pe diversitate și solidaritate situează cosmopolitismul în raport de opoziție cu neoliberalismul" (p. 243). Pe termen lung însă, noile probleme globale ale omenirii reclamă un nou tip de politică, la rândul ei globală, neînchistată în particularități politice și culturale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mirifice ale binelui și fericirii. Structura acestei istorii are la bază distincția pe care autoarea o face între utopia pozitivă, utopia negativă și textele de inginerie socială (reformatoare) ale socialiștilor așa-ziși utopici. Utopia este, desigur, o poveste despre o societate "ideală", este o critică mai mult sau mai putin directă la adresa întocmirilor sociale ale prezentului. Dar cum se realizează această critică? O manieră clasică, din zorii modernității, este aceea în care se imaginează o societate a binelui, dreptății, moralității și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]